7,716 matches
-
între etajul 8 și etajul 80 este o diferență de perspectivă... și de cantitate de oxigen disponibilă; de aceea, unele firme locale se sufocă sau au „rău de înălțime” într-o economie globală, precum persoanele care la 30 de metri altitudine se simt bine, dar nu și la 300 de metri. Performanța presupune aceleași tipuri de provocări în contextul unei economii naționale, ca și în cel al unei economii globale: eficiență, abordare strategică, avantaje competiționale. Ceea ce se modifică nu este atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cu Crucea Eroilor Neamului. Petre le povesti istoria acestui monument, înalt de 28 de metri, inaugurat, în 1928, în cinstea eroilor din Primul Război Mondial. La vremea inaugurării era cel mai înalt monument din lume, construit la cea mai mare altitudine 2291 metri. A fost o construcție faraonică, ce a necesitat un efort uriaș, materialele fiind transportate cu care cu boi. Cum venea înserarea și Ajunul, Crucea era iluminată de cele 500 de becuri, spectacolul fiind, prin pânza ninsorii, feeric. Sania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de 23 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată în acumulări de pietriș și nisip, cu numeroase meandre, și o treaptă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de 23 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată în acumulări de pietriș și nisip, cu numeroase meandre, și o treaptă mai înaltă (4-7 m), inundată rar și parțial fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Mihai Măniuțiu, în cultura regională a Maramureșului. Am presupus inițial că s-au luat în calcul și vechile colecții de versuri și melodii populare; am aflat însă cu surprindere că toate piesele incluse în spectacol, inclusiv cele de o altitudine estetică particulară, viețuiesc încă în cultura țărănească actuală, chiar dacă unele într-un fond care se activează în circumstanțe excepționale. Versurile - care explicitează mai precis sau mai vag evenimentele și trăirile emoționale ale scenelor de spectacol - au și ele același regim
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
frumoasă ca aceste evenimente să treacă observate, iar schimbările pe care le declanșează începutul războiului afectează acest regim hedonist și delectabil corupt, mai degrabă comic. Amestec de ușurătate, șmecherie și inocență, Dite este un filozof al timpului său văzut de la altitudinea joasă a staturii sale sau chiar mai joasă de la nivelul terestru, acolo unde Dite aruncă monezile cu același efect indiferent de statutul social al celor aflați prin preajmă: aceștia invariabil se înghesuie să le culeagă, fapt care se lasă adesea
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
și status-quo ? Se ajunge, firește, ca publicul activ al concertelor în care se restituie Mozart, Beethoven și Ceaikovski să devină pasiv (dacă nu indolent) la muzica lui Berg, Bartok și, din păcate, chiar Enescu. Degeaba se chinuie muzicieni de mare altitudine, precum Sherban Lupu, să împrospăteze atmosfera concertelor noastre hebdomadare. Inerția tronează, iar lupta doar mocnește. Aș fi vrut să reascult lucrarea lui Berg și sâmbătă 15 decembrie. Nu s-a putut. Între timp, Sherban Lupu a suferit un stupid accident
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
prea / singur ? ť / Ť n-aș spune, nu / acum tu, apoi un altul aici - nu ť/ Ť dar aproape, eu cred / mereu aproape, cineva / lângă tine / pentru / tine / aici. ť/ Ť n-aș putea suporta ť / Ť scuză-măť". ...din revista Altitudini articolul Orașe de tot felul de Ana Maria Sandu, mai puțin opinia despre Roma, care ni s-a părut cel puțin ciudată: " Doar conservatori și ferchezuiți. Nimic inovator. E suficient să privești vitrinele și vei descoperi că uneori seamănă ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
viseze cu spiritul și să opună Ťvisele spirituluiť Ťviselor sufletuluiť?" Spiritul care gîndește nu înțelege sufletul care suferă. Oricît de intensă, biografia e irelevantă. Pentru a fi filosof e nevoie de-o idee care să-ți guverneze întreaga viață, de la altitudinea căreia să poți privi meprizant lumea "cu colcăiala ei dostoievskiană": "ŤCare vă este ideea?ť Era întrebarea cu care Noica îi făcea pe discipolii săi să tremure. Pentru că fără Ťideeť ce te făceai? Rămîneai condamnat la lumea sublunară a suflețelului
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
dar de o perfectă adecvare propriului fel de a fi: educat, cult, spiritual, culant și comprehensiv. Ei bine, constitutiva sa grație socială este cea care i-a conferit notorietatea pozitivă, simpatia, încrederea și prestigiul, situându-l pe un palier de altitudine contestat doar de elitofobii reziduali și de diverșii frustrați ai tranziției. O grație socială care conferă farmecul fiecăreia dintre aparițiile sale, fie ea editorială sau live, și care, bineînțeles, e și unul dintre factorii de seducție ai acestor patru conferințe
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
se fixează printr-o înțelegere emoționată și adesea emoționantă. Voința de inteligență o subordonează pe aceea de persuasiune directă și concretă. Autoarea nu leagă îndeajuns finalitatea de cauzalitate, în meditația existențială. Dominate de obsesii dizolvate, confesiunile sale sunt marcate de altitudine. Firește, și de atitudine. În contextul micului dezgheț ideologic din a doua jumătate a deceniului 7, putem admite că " Atitudinea ei este autentic democratică" (Alexandru Paleologu, în "Luceafărul", nr. 44, 1970). Prizonieră, literar vorbind, a discursului patetic, Blandiana vede sensuri
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
unei cercetări obstinate, îndelungi, răstimp în care Paul Valéry nu a mai scris poezie, motiv, pentru unii, de a-l acuza de sterilitate. Dreaptă sau nu, acuza nu are cum știrbi uriașa anvergură a proiectului și, implicit, importanța problematicii. Prin altitudinea ideatică de la care și-a efectuat autoscopia (căci e vorba de o dedublare: analistul îl scrutează pe poet), Paul Valéry se dovedește a fi un filosof autentic, chiar dacă, după propria-i mărturie, detesta această disciplină. Poeții însă nu trebuie întotdeauna
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
momentul în care simte că, în cazul temei asupra căreia s-a aplecat, a găsit o nouă fantă interpretativă. Restul ține de un dozaj narativ în care rolul precumpănitor îl joacă tensiunea discursului. Scrisul lui Gabriel Liiceanu se petrece la altitudinea firelor suspendate pe piloni de înaltă tensiune. În cazul cărților sale, există un tonus mental, mai precis o intensitate concentrată pe unitatea de suprafață narativă ce îl face ușor recognoscibil. Îi poți recunoaște textele după senzația pe care ți-o
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
lucru, nu? parcă așa se spune, și el auzind-o perfect, aprobă, și ocoli în dreapta, nu se știe de ce în dreapta... Ea se înclinase, iar pe busola de pe bord, văzu că se înclinau în stânga... Nu se aflau decât la 210 metri altitudine, după altimetru. Cam aceasta rămăsese înălțimea la care zburau de vreun sfert de ceas. Era o zi de septembrie minunată. Soarele strălucea dând peisajului un ton auriu, blând. Băgă de seamă că pilotul îi făcea semn către ce se afla
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
fiecare dintre ei pare informat doar asupra a ceea ce se întîmplă în ograda lui. I. B. Lefter pare a fi citit doar Contrapunctul pe care l-a dirijat în anii ^90, Observatorul cultural pe care l-a dirijat ieri și Altitudinile de azi. Pentru Mircea Vasilescu nu există decît Dilemateca. Pentru George Onofrei, numai Suplimentul de cultură. Pentru Aura Christi, numai Contemporanul. Parcurgînd preambulul la anchetă, am constatat că A(na) C(hirițoiu) remarcă în răspunsuri, neasumarea unei poziții ideologice clare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
Regiunea Dél-Alföld aparține Bazinului Panonic, iar Regiunea Vest aparține atât Bazinului Panonic cât și Regiunii Carpatice. Regiunea Dél-Alföld este aproape în întregime o câmpie, ieșind în evidență doar dealurile din Kiskunság, cel mai înalt punct reprezentând muntele Ólom cu o altitudine de doar 174 metri. Bogăția naturală a regiunii Dél-Alföld o reprezintă în principal pământurile agricole, acestea având o calitate superioară față de cea medie pe țară. Baza rețelei hidrografice o reprezintă Dunărea, Tisa și afluenții acesteia: Mureșul și Crișurile. Asemănător
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
și arealul ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul extrem de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul țării, la zone cu peste 1500 m altitudine. Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră de covoare, lapte, pielicele și carne. În prezent, este răspândită compact în zonele submontane și montane de pe tot cuprinsul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
aceasta s-au păstrat puține date. Metodologia a fost similară cu cea folosită în 1755. Există pentru prima oară însă consemnarea diferențierii între „munte mare” (goluri alpine, vârfuri, culmi de munte greu accesibile) și „frunză” (păduri și poieni aflate la altitudini mai accesibile). A doua împărțire este urmată de un episod important pentru istoria locală, și anume lupta împotriva boierului Iordache Ruset-Roznovanu, căruia Constantin Al. Ipsilanti Voievod i-a dăruit în mod abuziv ținutul Vrancei, pretinzând că acesta este posesiune domnească
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Moldova-Nouă ( maghiara Ujmoldova, cehă Nova Moldova, germană Neumoldowsa) este un oraș din județul Caraș -Severin. Acest oraș este situat în partea de sud a județului,în partea de vest a Defileului Dunării, la poalele sud-estice ale Munților Locvei, la o altitudine de 270m fiind în același timp și port la Dunăre. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini( Pescari), la nord cu comuna Gârnic și Cărbunari, iar la sud pe toată lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului,Munții Țarcu Godeanu și Munții Cernei. Caraș Severinul poate fi considerat un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600-1400m.Acești
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600-1400m.Acești munți sunt separate de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind cca. 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2291m. Orașul Moldova Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în tot cursul anului, a advecției maselor de aer umed din vest și sud vest, precum și activitatea frontală mai intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]