1,215 matches
-
dorește să surprindă, deschiderea spre celălalt, spre ceilalți. Deschiderea specifică umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe baza unei deschideri, eu să acționez asupra lui și el să-mi răspundă sau să-mi fie reciproc. Nu contează ce anume facem: faptul că eu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o rană sau că-i dau un pumn la care el răspunde și acționează reciproc cu altul. Și într-un caz, și în celălalt, trăim împreună și în reciprocitate în raport cu ceva (...). Dacă starea de deschidere către celălalt am numit-o altruism, acest a-ne-fi mutual va trebui să se cheme "nostrism" sau "nostritate"260. Ea este prima formă de relație concretă cu celălalt și, ca atare, prima relație "socială" dacă vrem să utilizăm acest cuvânt în sensul său cel mai vulgar, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în lipsa progresului material. Lumea românească nu este destul de evoluată sub aspectul capitalului social pentru a ieși din această capcană a lipsei de încredere și a necooperării. Asta se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a riscurilor și incertitudinilor, ca urmare nu numai a limitelor inerente cunoașterii, ci și ca rezultat al unor interese, scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și aventurism, conformism și contestare, există o serie de timpi care pot genera perturbări sociale. Dimensiunea etică în conceperea resurselor umane devine tot mai importantă într-o lume tot mai mult supusă unor șocuri destabilizatoare, și tot mai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Și birocrație, în dauna obiectivului inițial (Holmes et al., 2010: 257; Weaver, 2006: 47). Există chiar autori care ridică semne de întrebare Și cu privire la motivația turiștilor. Nu vom putea fi siguri dacă motivația unui asemenea sejur va fi empatia Și altruismul sau, pur Și simplu, îmbunătățirea imaginii personale Și a CV-ului (Higgins-Desbiolles, 2009: 335; Coghlan, Fennel, 2009: 377-378). 3.3.3. Turismul pentru eradicarea sărăciei (Pro-poor tourism) Această formă de turism a apărut în Marea Britanie, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltarea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
fiind femei din elita vremii. Împrejurările conduc personajele către o transformare morală, în sensul afirmării sincerității și al acceptării realității brutale; orice restricție etică fiind abolită, se dezlănțuie cele mai ascunse - până atunci - pasiuni erotice. În castelul-Sodomă coexistă devoțiunea și altruismul cu libertinajul cel mai deșucheat. Atmosfera este de sabat grotesc, iar balul din grotele Sărcanilor, cu travestiuri senzuale și împreunări în lanț, anticipă, iarăși, episoadele corespunzătoare din Princepele lui Eugen Barbu. Dezmățului cosmic i se opune castitatea sătenilor. Castelul este
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
totale, îmbelșugate. Când marile elanuri vitale se mai atenuează, sunt sesizate și alte valori ale existenței. Lumina nu mai e percepută doar ca o beție de energie, ci capătă o conotație spirituală, de registru existențial superior, tărâm al bunătății și altruismului. Luminat interior, poetul se oprește și la o altă permanență decât cea natural-natală, cea a istoriei țării, cu aceeași capacitate integratoare și semnificantă. Din conștiința istoriei se desprind orizontul mai larg, perspectiva mai profundă a apartenenței la lumea lui Dumnezeu
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
iubește sau nu, el așteaptă de la medic sa fie vindecat de boala sa. Psihanaliza evidențiază fenomenul de “transfer” care există în orice relație inițială doctorul asistă la spectacole dramatice dar nu trebuie să fie bulversat de ele. 5. Dezinteresul și altruismul Parsons consideră că, alături de profesia ecleziastică, medicina este o profesie în care profitul este cel mai puțin căutat. 6. Obligația pentru medic de obținere a consimțământului bolnavului În cazul unor procedee diagnostice (de exemplu: puncții, urografii, sondaje etc) sau terapeutice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
actelor și purtării roșiilor, d-sa își propune de-a săpa teoretic însuși fundamentele moralei și pentru aceasta găsește un sprijin în tinerimea aceea care, la Paris, își culege preceptele la Mabille. Morala cuviinței, după acești domnișori, e un moft; altruismul e tot. Faptele omenești și cugetele lor nu sunt nici bune nici rele; ele sunt moralmente indiferente. Pozitiv morale sunt cele altruiste. Cineva poate avea cele mai negre vicii; pe cât timp e alturist e om cum se cade. Venus vulgivaga
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naționalitate sunt niște mofturi. Nu există decât apăsători și apăsați, din cari cei dentăi trebuiesc nimiciți, cei din urmă ridicați. E indiferent cine locuiește în România. Dar mongoli, dar zuluși, lucrul nu are absolut nici o importanță. Toată lumea trebuie convertită la altruism prin mijloace ca împărțirea averilor, ca poliandria și poligamia ș. a. m. d. Cam aceste sunt principiile "Daciei viitoare" și ale roiului de tineri ce vor ferici în curând țara cu prezența lor. Precum există acide în stare a discompune orice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se află, totuși, începuturile perspectivizării. Această perspectivizare este eficientă doar subliminal. În paralel cu procesul de convertire a lui Scrooge, are loc unul în care monstrul Ebenezer Scrooge este treptat reintegrat într-o comunitate de oameni care reflectă spontaneitatea și altruismul spiritului Crăciunului. Acest proces își găsește expresie într-o mutare imperceptibilă a punctului de vedere din care sînt trăite bucuriile Crăciunului de la cel al naratorului auctorial la acela al lui Scrooge. În prima imagine de Crăciun, Fantoma Crăciunului trecut prezintă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aură roșuînchisă, un gând riguros, calculat, al unui logician ca o aură galbenă, iar un gând nobil, curat, ca o aură violet-roșietică [30]. Acestea se pot asocia cu caracterul animal, oxidant (roșu), cu un caracter intermediar între egoismul animal și altruismul spiritual, neutru (galben), respectiv cu un caracter superior, spiritual, reducător (violet). Spiritualizarea omului poate fi discutată și în legătură cu modificările în culoarea aurei induse, lor înșile, de cei care, încercând by pass-area unei părți a șirului de reîncarnări (v. §II.4
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
treia caracteristică este reciprocitatea. Termenul semnifică aici o serie de aranjamente, relații și schimburi, incluzând ajutorul mutual, anumite forme de cooperare și diverse forme de a împărți cu ceilalți. Într-un sistem de reciprocitate, fiecare act implică o combinație de altruism pe termen scurt și interes propriu pe termen lung. Relațiilor comunitare li se atașează deseori diverse adjective, cum ar fi apropiat, emoțional sau intens. Or, dacă ar trebui ca toate persoanele dintr-o comunitate să aibă cu toate celelalte astfel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
4 % (procentul menționărilor); * bunele maniere 69,1 %; * credința religioasă 65,3 %; * toleranța și respectul pentru oameni 51,9 %; * sentimentul de responsabilitate 51,1 %; * spiritul de economie 30,9 %; * independența 26,5 %; * supunerea 25,7 %; * perseverența 10,8 %; * imaginația 9,4 %; * altruismul 3,0 %. În aceeași cercetare, valul 1999, 74,3% din populația din rural consideră că creșterea respectului pentru autoritate este o schimbare bună, 4,4% că e o schimbare negativă și 8,6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Alte cercetări empirice destinate surprinderii modului în care românii se reprezintă pe ei înșiși și a modului în care sunt văzuți de alții, arată că altruismul, elementul religios și inteligența sunt trăsăturile de caracter cele mai semnificative evocate de români despre ei înșiși. Imaginile prototip pe care românii le asociază cu propria lor identitate sunt: figuri și evenimente istorice, personalități, satul, însemnele țării. Satul este astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Valorile-cheie pe care un asemenea sistem le promovează implicit sunt cinismul și individualismul. Încrederea în ceilalți și spiritul de cooperare vor fi considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt învățătorii, ci indivizii cei mai îndrăzneți sau eficienți în înșelarea statului (Bennett, 2001). Corupția produce efecte de învățare necivice, care pun în pericol funcționarea viitoare a instituțiilor moderne
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudinilor fiind un câmp de cercetare privilegiat al acestei discipline. În structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine însuși (modestie, orgoliu, demnitate, dar și sentimente de inferioritate, culpabilitate etc.), atitudinea față de ceilalți, față de societate (altruism, umanism, patriotism, atitudini politice etc.) și atitudinea față de muncă. Trăsăturile de personalitate, diagnosticate cu ajutorul chestionarelor și care intră în structura caracterului pot fi considerate, într-o anumită măsură, expresia atitudinilor pe care persoana le are fată de ea însăși (Bromberg
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale precum altruismul și responsabilitatea față de viața de acum În relație cu doctrina abandonării sinelui pentru viața de apoi53. În perioada de Început a scrierilor sale, Moldovan era preocupat și Îngrijorat de rolul negativ al Bisericii În perpetuarea unei viziuni fataliste asupra sănătății
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În contextul mai larg al ineficienței armatei române În aplicarea celor mai multe dintre politicile sale98. Concluzia la care ajunge Ioanid În privința rolului medicilor români În netratarea epidemiei o contrazice pe cea a lui Ancel: „Medicii militari români s-au luptat cu altruism Împotriva epidemiei de tifos din Moghilev”99. Nici unul dintre autori nu acordă suficient spațiu acestui subiect, astfel Încât, pe baza celor două analize, nu poate fi elucidată problema responsabilității medicilor români, chiar dacă Ancel oferă mai multe dovezi documentare care Îi susțin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
timp nu căutăm să vedem ce se ascunde În spatele ei, adică ce motivație o animă. Astfel, cîți dintre noi, care n-am acorda importanță cunoașterii motivației reale a comportamentului cuiva, nu s-au Înșelat, luînd ca adevărat un gest de altruism, care ulterior s-a dovedit că a fost doar din interes, din orgoliu sau din snobism! * „E mai ușor să suferi, decît să te răzbuni.” (J.J. Rousseau) Pentru că la suferința inițială, trebuie să adaugi și pe cea de a vedea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dorit s-o asculte pe Maria. Cred că atunci i s-a Întîmplat o minune. Copilul s-a vindecat În mod neașteptat” (Cf. Jurnalul Național, ediție de colecție: Maria Tănase, 2 iulie, 2007). Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic „Fiecăruia Îi place să găsească la altul propriul său caracter.” (Pliniu cel Bătrîn) Filonul egoist al firii noastre reiese și din următoarea observație a lui La Rochefoucauld: „Noi nu găsim oameni cu bun-simț decît pe aceia care sînt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
M. Eminescu) Din păcate, acest criteriu esențial al „calității” poate fi aplicat, la fel de bine, și pentru „rău”: sînt oameni care excelează prin calitatea răului comis (să ne reamintim, de exemplu, actele desăvîrșite de cruzime comise de Medeea, comparativ cu noblețea altruismului din comportamentul Ifigeniei, al Electrei sau al Antigoniei). * „Ar trebui să putem răspunde de norocul nostru, pentru a putea răspunde de ceea ce vom face.” (La Rochefoucauld) Cel care este Înzestrat, de exemplu, cu daruri sufletești are obligația morală de a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]