1,032 matches
-
se supune politicilor și regulilor organizațiilor, fiind o persoană tradiționalistă și pasivă în interacțiunile din grup. Se oferă voluntar să strângă rezultatele grupului, face întotdeauna ceea ce se așteaptă de la el, strategia lui fiind construită astfel încât să capete răspunsuri pozitive; 2) „Altruistul” este cel care dezvoltă strategii pentru ceilalți cu costuri și sacrificii personale. Este motivat de recompense standard, statutul mai înalt nu-l interesează, e neconflictual și contribuie la instaurarea unei bune atmosfere în grup; 3) „Prințul” acționează după cum dictează circumstanțele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tendințe sufletești și morale ale acestuia: fie că este o tendință de apropiere față de ceilalți, fie o tendință de evitare a acestora. Le vom analiza În continuare. Tendințele de apropiere ale unei persoane față de ceilalți sunt atitudini psiho-morale de deschidere altruistă. Ele se datorează fie unui sentiment de iubire, fie unei atitudini de Înțelegere a nevoilor celuilalt și a datoriei mele de a-l ajuta. Aceste tendințe de apropiere psiho-morală de ceilalți se manifestă sub mai multe forme. Prima dintre acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și mă dezvoltă interior, pe când altruismul mă afirmă și mă dezvoltă În exterior, prin relațiile mele sufletești și morale cu ceilalți. Singurătatea egoistă, care ar reprezenta pericolul de a mă Închide În mine, este compensată, sau chiar anulată, de comunicarea altruistă, care are valoarea de a mă deschide către ceilalți. c. Transcendența Egoismul și altruismul sunt dispoziții ale Eului meu. Ele privesc persoana mea și raporturile mele cu persoana celuilalt sau a celorlalți. Dar persoana umană nu trăiește exclusiv În realitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de condițiile de existență socială și de mijloacele coercitive. În acest caz nu mai avem de-a face cu sentimente morale, ci cu sentimente de justiție. Sintetizând, T. Ribot afirmă că În componența sentimentelor morale intră următoarele tipuri: - simpatia; - tendința altruistă sau binefacerea; - sentimentul de justiție, cu caracterul său de obligativitate; - dorința de aprobare și recompensă pentru faptele individului. Mergând mai departe cu analiza sentimentelor propusă de către T. Ribot, M. Scheler face o diferențiere În sfera acestora, remarcând existența a patru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
constituționale care indică structuri imature afectiv sau aberante din punct de vedere psiho-moral (K. Schneider, A. Petrilowitschă. Stările de aberație morală afectează În mod predominant sentimentele morale, fără a interesa sfera intelectuală a individului. Aberația morală constă În pervertirea sentimentelor altruiste, insensibilitatea față de binele sau nenorocirea semenului, egoism, cruzime etc. Nebunia sau aberațiile morale care decurg din aceasta se pot manifesta sub două forme: aă pasivă sau apatică, reprezentată prin insensibilitate pură, temperament rece, inactivitate; bă activă sau impulsivă, reprezentată prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
recunoscându-le ca fiind false, le refuză, le respinge. Prin aceasta, limitele lumii, deja existente, se accentuează, izolând persoana paranoicului și menținând o stare de conflict Între el și lume. În cazul nevrozei, conflictul Eu/ Lume va bloca alterocentrismul, deschiderea altruistă a persoanei către lume, ceea ce este un motiv de suferință pentru persoană. În cazul paranoiei, lumea refuză să se subordoneze egocentrismului persoanei, refuzul devenind un motiv de conflict, care va fi resimțit de către paranoic ca o atitudine ostilă a lumii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sentimentele sufletești și morale, diferite de cele generate de egoism, și anume sentimentele sociale. Acestea din urmă au la bază altruismul și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În primul rând, din relațiile afective ale individului cu alte persoane. Astfel, sentimentele sociale exprimă o atitudine de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În primul rând, din relațiile afective ale individului cu alte persoane. Astfel, sentimentele sociale exprimă o atitudine de deschidere a mea către celălalt sau către ceilalți. Forma cea mai generală În care se manifestă sentimentele altruiste este simpatia, care desemnează situația sau atitudinea unei persoane de a avea aceleași sentimente pozitive ca ale alteia. Simpatia este atracția pe care o Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Simpatia este atracția pe care o Încearcă o persoană pentru alta, chiar Înainte de a ajunge să o cunoască bine. Din acest motiv, prin natura sa, simpatia este considerată a fi elementul fundamental al afecțiunilor interumane de apropiere. În grupa sentimentelor altruiste sunt incluse următoarele: aă sentimentele elective, orientate preferențial către o anumită persoană În care ai Încredere (prietenieă sau de care ești atras, și de care te atașezi sentimental (dragosteă; bă sentimentele familiale, care apar, se dezvoltă, există și sunt specifice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
forme de sentimente: conjugale, materne sau paterne, filiale, fraterne; că sentimentele patriotice vizează atașamentul față de patrie, de grupul etnic-național din care faci parte și sunt expresia originii și identității tale; dă sentimentele umanitare sunt forma cea mai largă a sentimentelor altruiste și ele exprimă apropierea, iubirea și Înțelegerea față de oameni, indiferent de apartenența acestora la o anumită rasă, etnie, sex, convingeri politice sau religioase. Sentimentul umanitar este unul de fraternitate și solidaritate universală, o atitudine filantropică În sensul cel mai larg
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dă sentimentele religioase, care cultivă credința și iubirea, comuniunea omului cu Dumnezeu. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că la baza situațiilor deschise ale vieții stau nu numai evenimentele sau circumstanțele favorabile individului, ci și sentimentele sale altruiste sau ideale. Este absolut necesar ca, din punct de vedere psihologic și moral, cele două aspecte, evenimentele și sentimentele să fie concordante Între ele. Numai din cooperarea lor se poate realiza progresul și dezvoltarea ființei umane. Creând condițiile cooperării interumane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se impun independent de voința noastră, situațiile deschise sunt cele construite de noi În plan sufletesc și moral. Ele constau În efortul continuu de autodepășire de a ieși din Eul tău egoist și de a te dărui celuilalt prin sentimente altruiste, de comuniune. „A-fi-cu-ceilalți” presupune anularea izolării și a singurătății, ceea ce reprezintă primul pas către deschidere și eliberare. A te elibera Înseamnă „a-fi-tu-Însuți” și „a-fi-propriul-tău-stăpân”. Libertatea este siguranță. Ea este calea către transcendență, așa cum am arătat mai sus. Dincolo de aceste aspirații
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
relație de comuniune. Completându-se reciproc, ei se dezvoltă În mod progresiv. Iubirea creează o grijă și, implicit, o responsabilitate reciprocă, morală, dar și sufletească a mea față de celălalt. Prin aceasta, grija creștină raportată la iubirea aproapelui este o grijă altruistă, și nu una grija egoistă, interioară, Întoarsă către mine dintr-o neliniște ontologică, existențialistă, care mă Închide și Îmi arată că sunt singur, Împingându-mă către disperare. Prin grija pentru aproapele meu, Eu am datorii morale și sufletești față de celălalt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valorile idealurilor morale, mergând până la dăruirea de sine. El este tipul personajului exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus decât propria persoană. Se consideră predestinat pentru această misiune. Corespunde valorilor supraeului moral. 2. Tipul altruist Acesta este tipul educatorului. El este caracterizat prin spiritul altruist, de dăruire. Iubește ordinea, disciplina, echilibrul și stabilitatea. El Își construiește acțiunile pe baza valorilor tradiționale pe care le cultivă și le transmite În mod metodic. Din aceste considerente, acțiunile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipul personajului exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus decât propria persoană. Se consideră predestinat pentru această misiune. Corespunde valorilor supraeului moral. 2. Tipul altruist Acesta este tipul educatorului. El este caracterizat prin spiritul altruist, de dăruire. Iubește ordinea, disciplina, echilibrul și stabilitatea. El Își construiește acțiunile pe baza valorilor tradiționale pe care le cultivă și le transmite În mod metodic. Din aceste considerente, acțiunile sale se sprijină pe valorile trecutului, tradiții și stabilitatea oferită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valorilor tradiționale pe care le cultivă și le transmite În mod metodic. Din aceste considerente, acțiunile sale se sprijină pe valorile trecutului, tradiții și stabilitatea oferită de acestea. La fel ca eroul, educatorul se dăruiește celorlalți. Ambele sunt tipuri psihomorale altruiste, deschise către dăruirea pentru ceilalți. II. Tipurile active Grupa acestor tipuri psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a merge până la sacrificiul de sine este caracteristică tipului idealist, al eroului; bă nevoia de a oferi, de a transmite valori și cunoștințe, de a construi și de a menține starea de ordine și de echilibru este caracteristică tipului altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a sonda și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
elementele psihologice și componentele valorice morale sunt combinate. Tipurile umane În psihologia morală Plecând de la caracteristicile comune, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, am preferat să delimităm patru tipuri umane În sfera psihologiei morale, și anume: tipul altruist (educatorul și psihoterapeutulă, tipul egoist (revoluționarul nihilist și bovaricul visătoră, tipul pasional (aventurierul și descoperitorulă, tipul idealist (eroul și sfântulă. Întrucât se disting mai multe tipuri umane În psihologia morală, elementele care le definesc și totodată le caracterizează trebuie menționate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și vieții acesteia, se pot deduce natura tipurilor psihomorale umane. În sensul acesta, am distins patru grupe de tipuri umane, fiecăruia corespunzându-i câte două tipuri psihomorale, pe care le-a detaliat anterior și le rezumăm În continuare. 1. Tipul altruist include educatorul și psihoterapeutul. Aceștia iubesc ordinea, disciplina, echilibrul și stabilitatea. Ambii Încearcă să construiască lumea și pe ceilalți, punând la baza acțiunii lor valorile morale și spirituale, pe care le comunică, le transmit și le conservă. Au spirit metodic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate și care servesc scopurile sale. Aceste tipuri, veritabile „personaje exemplare” sau „figuri simbolice”, se remarcă din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este orientată către sine, către un scop personal, strict circumscris propriului său eu, care tinde să se autoizoleze prin acțiunea pe care o Întreprinde, realizând o situație de „autism moral”; bă este orientată către lume, către ceilalți, având un caracter altruist, de deschidere, prin care eul personal intră În relație cu ceilalți, realizând o situație de „altruism moral”; că este orientată către realizarea unui ideal uman, personal de autoîmplinire, de schimbare sau chiar de autodepășire de natura unei „transcendențe” sau a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Este un Îndemn conștient și activ, care vine din normele morale al supraeului meu. Acestea ar fi principalele mecanisme ale ajutorului psihomoral. Ajutorul acordat de către mine celui aflat În suferință este o deschidere a Eului meu. O atitudine de manifestare altruistă. Prin ajutor, eu mă Îndrept către celălalt, Îl sprijin, Îl ajut să se ridice, să iasă din impas. Oferindu-i, ajutorul preiau o parte din grijile sale, i le Împărtășesc, Îi redau Încrederea și dorința de viață. Nu toate persoanele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care cultivă și afișează formele fără conținut, excentricitatea care înlocuiește originalitatea, concurența care va înlocui cooperarea, violența ca formă de a se impune și a rezolva situațiile, de a-i domina și înlocui pe ceilalți, care înlătură toleranța și sentimentele altruiste, urmărind succesul imediat, în fine, lipsa unor idealuri spirituale de perspectivă. Stilul de viață se simplifică prin sărăcirea interioară a omului modern. Valorile civilizației materiale sunt „bunuri consumabile” care reduc Persoana la nevoile sale primare, imediate. Viața devine o suită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situează cauzele suicidului în afara persoanei, în sfera socială, nu le consideră ca fiind independente de persoană. În sensul acesta, el apreciază că actele suicidare sunt legate de integrarea socială, fapt care-l face să distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]