1,108 matches
-
care trecea repede prin fața lui, fără să bănuiască nimic. Prea târziu. Flamma reușise să treacă, urmat de vreo cincizeci de vitellieni. Le strigă oamenilor săi să mărească linia de atac, fără să vadă ce se întâmpla în spatele lui. Întinși printre aluni, Valerius și tovarășii săi așteptau să treacă de ei, pentru a-i ataca din spate. — Vin! strigă tracul, care stătea drept, în vârful colinei. Cu mâinile lui mari, ce păreau ale unui uriaș, luă un bolovan și-l aruncă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-n viață bucurie, armonie și speranță! POVESTITOR I E septembrie! Cine credeți că bate la ușă? Este toamna mândră, harnică și de toate darnică. Ea poartă o haină lungă ruginie și scutură frunzele îngălbenite de pe ramuri; scutură nucii, castanii și alunii umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot felul de fructe și legume. Face semn ciobanilor să coboare turmele la vale, iar copiilor le spune: “Pregătiți-vă de școalä!” Frunzele pe ramuri au îngălbenit. Plouă, plouă-ntruna, Cine
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
adulmecă-n voia ninsorii de flori albe ca lingura ceții puneam caii să freamăte cald prin columna fântânii ce ți-i aromită de voci care scald m-a topit umbră palidă luna în șuvoiul cuvânt centrifug pe când ultima creanga de-alun a lăsat urma pe unde să fug sau să curg sau să mișun cu ora pe la porți înecate cu var sau sa cred că-i duminică or`a rupt filele-alt înger curvar ce-și urca turbionii pe frunte cu un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca în copilărie, dulci zambile îmbătate‐n rouă. Din fântâna ochilor, agale cad mărgele limpezi, sclipitoare, parc ‐ ar bate ‐n sălcii plângătoare dorul meu, pe apele natale. Mâna ei ca frunza arămie când și‐ o pierd în vânt de toamnă‐ alunii mi‐a trecut pe frunte zborul lunii, peste ‐ a nopții ‐ adâncă veșnicie. Greierii din prispa veche, mică, și‐ acordară, lăutari, vioara și‐ am văzut în depărtări secara, un ocean ce‐ n valuri se ridică. și‐n odaia scundă, c‐ o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de știre, pecumcă! Rămân. Să dau, pecumcă. Numai că Paltinul zice acum că nu-l găsește și atunci Carpenul nostru. Îl pune pe Stejar să-l caute. Pe tata. Îl pune și pe Frasin. Și pe Jugastru. Pe Ulm, pe Alun, pe... S-a Întunecat, s-a răcorit. Mama a venit, o dată, cu ciulama și pentru mine; cu plăcințele și pentru mine. Cu pătura cărămizie, o știi tu, din refugiu. O știu, cum să n-o. Miroase Încă a dudă. Stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi avut, nu paisprezece, măcar patru...) - dar te pui cu Moș Iacob? El avea leac la toate -“soluții” le zicea, auzise cuvântul de la mama și-i plăcuse și-l folosea mereu: a treia doagă o sprijinea cu o vargă de alun; și a patra și celelalte, până se făcea „floarea”. - Ș-amu, iertaț’ di vorbă ră, da’ ian să-i suflicăm noi oleacuță poalele - da, șșșș’, s’ nu prin’ de veste, că se sparie șî țâpă... Se chincea, trecea pe sub prăjinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a patra și celelalte, până se făcea „floarea”. - Ș-amu, iertaț’ di vorbă ră, da’ ian să-i suflicăm noi oleacuță poalele - da, șșșș’, s’ nu prin’ de veste, că se sparie șî țâpă... Se chincea, trecea pe sub prăjinile de alun, ridica, Încet-Încetișor, cercul cel mai mititel; Îl oarecum fixa, pe doage, cu pene, scoase din gură; după aceea Îl petrecea pe al doilea; pe al treilea Îl pe-pe-trecea, suind din ce În ce și din ce În ce floarea Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
după aceea Îl petrecea pe al doilea; pe al treilea Îl pe-pe-trecea, suind din ce În ce și din ce În ce floarea Își strângea petalele. Dădea, ghemuit, câte trei-patru ocoluri, pentru fiecare cerc, până când doagele stăteau singure, fără prăjinile alunilor, fără mâinile ucenicilor... - Șșșșș... S’ nu prin’ de veste, când i-om pune coroana... Și de astă dată lucram Împreună: luam, amândoi, câte un cerc acum În ordine inversă: Începând cu cel mai lărguț - și, tiptil, pitiș, pituliș, ne apropiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gaura din coadă (pentru această „operație” avea cel puțin zece unelte...) - S-o legi di gât, ori s-o spândzuri la brâu, zicea. Cercurile de fier Îmi erau indiferente (nu mă impresiona nici nituitul, pe nicovală), În schimb cele din alun... Pentru că la acestea lucram și eu - de la Începutul Începutului. Mai Întâi și mai Întâi, alunul trebuia adus din pădure. Iar În pădure, după aluni, te duci numai atunci când alunele Încep a fi bune de mâncat - cel puțin așa-i la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gât, ori s-o spândzuri la brâu, zicea. Cercurile de fier Îmi erau indiferente (nu mă impresiona nici nituitul, pe nicovală), În schimb cele din alun... Pentru că la acestea lucram și eu - de la Începutul Începutului. Mai Întâi și mai Întâi, alunul trebuia adus din pădure. Iar În pădure, după aluni, te duci numai atunci când alunele Încep a fi bune de mâncat - cel puțin așa-i la noi, la Mana... Cu multe zile Înainte mă pregăteam. De cu seară, mama Îmi prepara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de fier Îmi erau indiferente (nu mă impresiona nici nituitul, pe nicovală), În schimb cele din alun... Pentru că la acestea lucram și eu - de la Începutul Începutului. Mai Întâi și mai Întâi, alunul trebuia adus din pădure. Iar În pădure, după aluni, te duci numai atunci când alunele Încep a fi bune de mâncat - cel puțin așa-i la noi, la Mana... Cu multe zile Înainte mă pregăteam. De cu seară, mama Îmi prepara „echipamentul”: punea În traistă, mai Întâi, ’dicamentele, cum le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vezi după călcătură, atunci nu mai are el viață: Îl omori și, omorându-l, ți se ia arsura din talpă „ca cu mâna”! Nu: șărchii de la noi, ori te mușcă - și-atunci faci descântecul de mușcat, cu trei vergele de alun de-o vară și cu apă ne-ncepută, zici: „Ieșiță de prestiță, Șărpile di pieliță, Pielița di carne, Carnea di os, Osu din măduhă. Cine-o adus veste Șărpile să crăpe!», ungi rana de mușcătură - și gata!; ori Îți intră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dacă nu mi-o spus minciuni... - Dar fag, Moș Iacob? De unde vine fag? - Nici fag nu găsești pe la noi, da’ aista tre’ să vie de la fluieraș-de-fag-mult-zice-el-cu-drag. - Așa. Și soc? - De la mult zice-cu-foc - de unde alta? Așa o duceam până ajungeam la aluni. - Dar la alun? De ce-i zicem alun? - Ca lumina zilei: fiindcă-i lung, luuuun’... ’I alung, aluuuun’ - ai Înțăles, băi’țălu moș’lui? Cum să nu-nțăleagă băi’țălu moș’lui când explica moșu băi’țălului? Înainte de a ne așterne pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o spus minciuni... - Dar fag, Moș Iacob? De unde vine fag? - Nici fag nu găsești pe la noi, da’ aista tre’ să vie de la fluieraș-de-fag-mult-zice-el-cu-drag. - Așa. Și soc? - De la mult zice-cu-foc - de unde alta? Așa o duceam până ajungeam la aluni. - Dar la alun? De ce-i zicem alun? - Ca lumina zilei: fiindcă-i lung, luuuun’... ’I alung, aluuuun’ - ai Înțăles, băi’țălu moș’lui? Cum să nu-nțăleagă băi’țălu moș’lui când explica moșu băi’țălului? Înainte de a ne așterne pe lucru, ne omeneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fag, Moș Iacob? De unde vine fag? - Nici fag nu găsești pe la noi, da’ aista tre’ să vie de la fluieraș-de-fag-mult-zice-el-cu-drag. - Așa. Și soc? - De la mult zice-cu-foc - de unde alta? Așa o duceam până ajungeam la aluni. - Dar la alun? De ce-i zicem alun? - Ca lumina zilei: fiindcă-i lung, luuuun’... ’I alung, aluuuun’ - ai Înțăles, băi’țălu moș’lui? Cum să nu-nțăleagă băi’țălu moș’lui când explica moșu băi’țălului? Înainte de a ne așterne pe lucru, ne omeneam: Moș Iacob făcea focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de alung...; le tăiem frumos de „pe picioare”, ca să nu se crape aiurea și să se așchieze; le curățăm de crengi, de frunze; le facem snopi. Eu tai și pun de-o parte, pentru caii și sulițele și arcurile mele aluni ne-potriviți pentru cercurile lui Moș Iacob. Și mai pun de-o parte ciorchinii de alune. Chiar dacă nu-s prea lunge de coapte... Când simte că soarele-i În crucea cerului, Moș Iacob sună din trâmbița palmelor Încetarea. Și prânzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-i intru, șărpe pi gură și a mai venit Încă de două ori, i-am intrat eu ei, de aceea nu mă temeam că-mi intră mie - În gură. Ne Întoarcem acasă, pe-nserat, trăgând după noi povara de snopi de aluni pe un fel de sanie meșterită de moș Iacob. Sanie de vară. Dar pe mine nu mă mai interesează această parte. De-abia aștept să vină ziua În care o să despicăm tulpinile de alun - la gardul grădiniței de flori, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
după noi povara de snopi de aluni pe un fel de sanie meșterită de moș Iacob. Sanie de vară. Dar pe mine nu mă mai interesează această parte. De-abia aștept să vină ziua În care o să despicăm tulpinile de alun - la gardul grădiniței de flori, acolo e instalată „despicătoarea” de aluni - ca să facem cercuri: despicăm, curățăm tăietura, măsurăm cu ața, precis, la milimetru, tăiem, exact, la centimetru... Doar am spus că lucrăm Împreună, că sunt ucenicul lui Moș Iacob. ULTIMUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sanie meșterită de moș Iacob. Sanie de vară. Dar pe mine nu mă mai interesează această parte. De-abia aștept să vină ziua În care o să despicăm tulpinile de alun - la gardul grădiniței de flori, acolo e instalată „despicătoarea” de aluni - ca să facem cercuri: despicăm, curățăm tăietura, măsurăm cu ața, precis, la milimetru, tăiem, exact, la centimetru... Doar am spus că lucrăm Împreună, că sunt ucenicul lui Moș Iacob. ULTIMUL CRĂCIUN Stau În calidor. Și nu mai tremur. Doar glasul Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de radiestezie South Eastern Balcans se apucară de măsurători în jurul blocului. Ceea ce duse însă surpriza la apogeu, a fost faptul că zona cu pricina se dovedi o cascadă de energii albe, pozitive. Radiesteziștii avansați descoperiră cu neastâmpăratele lor nuielușe de alun sumedenie de izvoare cristaline (probabil că de atunci datează și zicătoarea „frumos clipocește buna dimineață”). Finalmente, pentru Jean totul deveni limpede: ceea ce demarase el nu era o afacere, ci o misiune. Imediat după această Iluminare, au fost achiziționate două garsoniere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
păruseră monștri cândva, au devenit cât niște șoricei, iar iepurii...Cine s-ar speria de iepuri? Frunzelor, chiar sunteți nostime! Cineva a vărsat călimara cu raze de soare și cu vișine coapte peste coroanele stejarilor și crema de ghete peste aluni, iar copacii au tresărit trimițând la plimbare așa frumuseți de coafuri. Întreaga pădure este într-un freamăt, într-o forfotă continuă, zi și noapte. Simte că ceva se petrece și vrea să afle totul, vrea să fie martor. De la un
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
plin soare și deslușeam până și firișoarele de tutun ars care se scurgeau din luleaua ciocnită de-un zid cafeniu de către un cârciumar cu șorț și față roșie, venit să chibițeze. Vedeam un copil făcând pipi într-un crâng de aluni, în mijlocul unor flori de câmp mai înalte ca el. Vedeam un curcubeu arcuindu-se peste o fabrică de tractoare și o muncitoare, cu basma privind în lumină, la geamul făcut din pătrățele de sticlă, ceva ce semăna a bujie. Vedeam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fruntea subunității sale și-și încuraja soldații: - înainte, băieți! Nu vă lăsați! Sunteți cu mine. Nu peste mult timp, s-a întâmplat nenorocirea: câteva gloanțe inamice i-au perforat trupul, străpungându-i și inima. A căzut ca o mlădiță de alun, tăiată de topor vrăjmaș. Transmisă cu lacrimi de durere, vestea s-a răspândit repede. - A căzut fata noastră! Aflându-se alături de ea, sublocotenentul Gheorghe Mănoiu, logodnicul îndurerat, i-a așezat trupul însângerat pe iarba dată în copt. Lacrimile lui se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
Iar toamna așteaptă mereu musafiri. Loc fermecat Aseară m-a încercat o vedenie Sus, pe cosire, în Dobrovăț, Dar s-a destrămat plecând cu smerenie, Doar că alături mi-a lăsat un băț. Un fel de baghetă din lemn de alun, Cine știe ce puteri mai avea - Peste liane țipă un lăstun, Pe sub ele o buhă se tot pitea. Poate-aș fi adus izvorul mai jos Sau să scap, cu el, de sovârf toți copacii, Dar riscam să întorc tot dealul pe dos
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
fermecat la acest spectacol de o delicatețe și o frumusețe greu de povestit...Îndată, bătrânul mi-a deslușit taina acestui ritual: Acum avem și noi voie să ne bucurăm de aceste bunătăți. Ne-am așezat pe iarbă chiar la umbra alunului. Să vezi acușica cum vin veverițele să se hârjonească prin alun, pentru a ne bucura sufletul. Nu după multă vreme, tot alunul era o alergătură de veverițe, când sus, când jos...Se opreau din când în când, parcă pentru a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]