987 matches
-
sentiment al provizoratului și tranzitoriului pot fi descifrate peste tot în scrisul lui Ilarie Voronca - „miliardarul de imagini”. Abia coagulat, sâmburele metaforic germinează în acea luxurianță „tropicală” a discursului, ce antrenează, parcă mereu nesatisfăcut în imperialismul său, noi și noi aluviuni verbale. Cum am mai observat, descripția și notația „impresionistă” manifestă mereu tendințe centrifuge: tentația „demonului analogiei” este prea mare pentru ca poetul să nu-i cedeze aproape în fiecare vers. Covârșitoare în volume ca Brățara nopților sau Incantații, ea era prezentă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu o "uniformitate diacronică"15 ci o sumă de specificități legate, subteran sau manifest, prin niște universalii. Peste fondul de veche romanitate s-au suprapus straturi succesive și alogene, la agregarea cărora un rol decisiv 1-a avut ortodoxismul precum și aluviunile orientale, în speță otomane. Consecința e, notează Alexandru Duțu, "filosofia lui "ca și cum" care s-a perpetuat până azi și ea este cea care conferă balcanicului o mare libertate interioară, îmbinată cu o mare capacitate de a pune frână dezamăgirii"16
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
coronament 12 m; volumul total de beton 1.625 mii mc; 4 câmpuri deversoare de 11,5 m, cu vană segment; 4 galerii pentru goliri de fund cu diametrul de 2,5 m. Excavațiile din zona centrală (350 mii mc aluviuni și 170 mii mc rocă s-au început cu excavatoare de 1 mc/cupă iar transportul din incintă pâna la un skip s-a efectuat cu vagoneți de 1 mc, skip-ul descărcând ulterior sterilul într-o garnitură CF cu vagoane
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
S-au executat de asemenea injecții de legătură între talpa barajului și roca de fundație, pe cca. 5 m adâncime. Pentru încastrarea structurii barajului în roca sănătoasă de fundare au fost necesare 28 mii mc. de săpături în deluvii și aluviuni, excavații grosiere și de finisaj. Punerea în operă a betonului s a facut cu două macarale turn (având capacitatea de ridicare de 2 to, la un braț de 15 m) care circulau pe o estacadă de lemn ridicată imediat în
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
6 m; lungimea la coronament 300 m; lățimea la coronament 6 m; lățimea la baza barajului 25 m; raza medie la coronament 145,8 m; deschiderea unghiului la coronament 116 50 volumul total de beton 480.000 mc; excavații în aluviuni și rocă 320.000 mc. Barajul asigură funcționarea centralei subterane de la Corbeni și a unui lanț de 20 centrale de pe râul Argeș - aval, care însumează o putere totală instalată de 407 MW, cu o producție de energie de 770 GWh
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
sec; conducta de alimentare Voila Ploiești Brazi având o lungime de 42 km și un diametru de 800 mm, precum și lucrări de amenajare cum ar fi drumuri de acces și amenajări forestiere. La execuția barajului s-au realizat excavații în aluviuni cu un volum total de 117.000 mc, in rocă de cca 220.000 mc, betoane turnate in baraj vând un volum de 296.000 mc, cofraje pentru betoane cu suprafața totală de 98.000 mp. La armarea barajului s-
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
51,50 m; lungimea totală la coronament 198,4 m; înlinarea în amonte 1 : 0,40; înclinarea în aval 1 : 0,50; lățimea la coronament 3 m; înălțimea la bază 45 m. Volumul lucrărilor executate la acest baraj; excavații în aluviuni și rocă 60.000 mc; betoane și betoane armate 64.000 mc; anrocamente 15.000 mcș; cofraje pentru betoane 30.000 mp; injecții 5.300 ml. Betonul necesar fost preparat într-o fabrică care a livrat între 4.000 și
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
ghiață. Condiții asemănătoare, mai mult sau mai puțin severe, se impun și în cazul prizelor pentru celelalte folosințe alimentări cu apă, irigații, etc. Prizele trebuie să îndeplinească următoarele funcțiuni: să rețină plutitorii și ghiata; să împiedice intrarea în aducțiune a aluviunilor târâte; să asigure spălarea depunerilor; să permită reglarea debitului derivat. În ecelași timp funcționarea trebuie să fie permanentă, cu pierderi de sarcini minime. Când eliminarea aluviunilor în suspensie se impune cu strictețe, priza se asociază cu un desnisipator. Acesta poate
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
îndeplinească următoarele funcțiuni: să rețină plutitorii și ghiata; să împiedice intrarea în aducțiune a aluviunilor târâte; să asigure spălarea depunerilor; să permită reglarea debitului derivat. În ecelași timp funcționarea trebuie să fie permanentă, cu pierderi de sarcini minime. Când eliminarea aluviunilor în suspensie se impune cu strictețe, priza se asociază cu un desnisipator. Acesta poate face corp comun cu priza sau poate fi plasat în aval, pe aducțiune. Clasificarea prizelor de apă 1. După natura folosințelor deservite: 1.a. prize hidroenergetice
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
maluri: cu acces rectiliniu; cu acces cu dublă curbură. A.1. Prize de râu cu baraj (scheme constructive): prize cu radier de spălare: prize cu prag curbiliniu în consolă; prize cu canale de spălare; prize cu radiere cu capcane pentru aluviuni; prize cu buzunare de spălare: cu dispoziție normală; cu avanpilă; cu avanpilă și stavilă în amonte; cu avanpilă înecată. priză cu galerii de spălare: galerii independente și stavile individuale; galerii de secțiune redusă care alimentează un colector vizitabil, închis cu
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
curbiliniu (de mică presiune). A.2. prize de râu fară baraj: priză cu pinten; prize cu bazin: excavat în mal; cu diguri în albie. B. Prize de adâncime în lacuri de acumulare prize de fund (TIROLEZE) priză cu capcană pentru aluviuni; priză cu separator de aluviuni; priză cu pile de dirijare; priză cu canale de depunere. 4.1.1. Priza comentată în această fișă tehnologică este formată dintr-o incintă închisă realizată prin dispunerea unor pile pe contur legate prin grinzi
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
2. prize de râu fară baraj: priză cu pinten; prize cu bazin: excavat în mal; cu diguri în albie. B. Prize de adâncime în lacuri de acumulare prize de fund (TIROLEZE) priză cu capcană pentru aluviuni; priză cu separator de aluviuni; priză cu pile de dirijare; priză cu canale de depunere. 4.1.1. Priza comentată în această fișă tehnologică este formată dintr-o incintă închisă realizată prin dispunerea unor pile pe contur legate prin grinzi în mai multe plane orizontale
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
cambic din tipul cernoziom, sol coluvial. * Denumirile solurilor din Sistemul Român de Clasificare 1980, au fost echivalate cu cele din STRS 2000, la nivelul clasei de soluri, [19]. 1.3. Estimarea eroziunii efluente pe bazine hidrografice mici Transportul solid (de aluviuni) reprezintă o caracteristică a potențialului torențial unui bazin hidrografic, reflectând sintetic atât starea de degradare erozională a versanților cât și a rețelei hidrografice. În acest context, în vederea dimensionării în principal a lucrărilor de retenție a aluviunilor și a prognozei ritmului
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
mici Transportul solid (de aluviuni) reprezintă o caracteristică a potențialului torențial unui bazin hidrografic, reflectând sintetic atât starea de degradare erozională a versanților cât și a rețelei hidrografice. În acest context, în vederea dimensionării în principal a lucrărilor de retenție a aluviunilor și a prognozei ritmului de colmatare a acumulărilor de pe cursurile de apă, interesează efluența aluvionară (eroziunea efluentă). Aceasta reprezintă cantitatea de material solid ce trece printr-o secțiune de control într-o anumită unitate de timp. Ea se poate estima
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
cu cele obținute prin alte metode. În cazul în care studiul cuprinde un număr mare de bazine hidrografice de ordin secundar, afluente ale unui curs principal pe care funcționează unul sau mai multe posturi hidrometrice echipate pentru determinarea transportului de aluviuni în suspensie este posibilă o verificare a rezultatelor cu cele obținute prin utilizarea altor metode (Diaconu C., 1971 - Râuri ale României, IMH - Bucuresti). g. Stabilirea eroziunii efluente pentru ani cu diferite asigurări de calcul. Autorii acestei metode au considerat că
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
panta canalului și tipul de consolidare (rugozitatea n). Se calculează viteza apei ce se realizează în canal la trecerea debitului maxim de calcul Qmax și se compară aceasta cu viteza admisibilă tipului de consolidare și cu viteza de sedimentare a aluviunilor din apă. 20. Se cunoaște viteza de neeroziune corespunzătoare tipului de consolidare avut în vedere, rugozitatea n și elementele secțiunii transversale ale canalului (b si m). Se calculează panta admisibilă în canal, astfel ca viteza impusă să nu fie depășită
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
în pleistocenul inferior, albia Bahluiului era deplasată mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C. Martiniuc - V. Băcăuanu, 1965). Apoi treptat-treptat în preistocenul mediu și superior, Bahluiul s-a deplasat mai spre vest, depunând aluviunile din Dealul Morii (204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ale malurilor, iau naștere mici trepte de albie minoră, cu altitudine de 1-2 m. În sectorul Cotnari, albia minoră apare cu meandre adâncite și cu maluri abrupte, cu puternice fenomene de surpări sufozionale condiționate de prezența apelor subterane de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1 km (2,6%), cu trepte în albie și cu marmite săpate în argilele și marnele sarmatice. Albia majoră
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile de prundișuri. Din unele puncte ale șesului sau chiar din malurile albiei minore, nisipurile se exploatează pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unde se vărsa în Bahlui pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea cea mai înaltă a Dealului DumbravaCotnari (240 m altitudine absolută). Este cea mai înaltă terasă din zona cercetată, alcătuită din prundișuri grosiere (cu dimensiuni de 5-10 cm). În unele locuri, aluviunile sunt puternic erodate, încât prundișurile se găsesc la nivelul solului; în alte părți, peste prundișuri apar luturi cu grosimi de 5-10 m. Dimensiunile prundișurilor sunt mai mari către Hârlău și privin din remanierea orizonturilor conglomeratice de vârstă sarmațiană din Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pârâului Buhalnița din satul cu același nume (V. Băcăuanu, 1968)de un afluent al Bahluiului din dreptul localității Ceplenița. Valea decapitată, de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, apare mult prea largă și fără o regiune de izvoare, fiind acoperită cu aluviuni și coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
17 zile în februarie 1985, când temperatura la Cotnari și Hârlău a fost în medie de -10,3°C în ianuarie și 11,7°C în februarie (Stația meteorologică Cotnari). Scurgerea solidă. Din volumul total al scurgerii solide, 95% revine aluviunilor în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de suspensii face ca apa să fie în general tulbure. Turbiditatea medie multianuală a Bahluiului la punctul hidrologic Hârlău este de 826,8 g/m3, dar scade în raport cu constituția litologică și gradul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală de 6-8 m. Pe afluenți însă, aluviunile sunt mai subțiri (de 3-4 m). Terasele fluviale sunt bine dezvoltate pe ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării. Problemele specifice ale amenajării de pe litoralul românesc pot fi rezumate astfel: încercări de privatizare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]