672 matches
-
străine. Pot sta, ca în astfel de clipe, în fața vitrinei, privindu-mi ultima carte. O carte între alte cărți. Un semn între alte semne. O ieșire din textul meu cartea aceea, ca un țipăt poate, ca o fulgerare, dar trecătoare, amăgitoare. Scrierea ei nu a făcut, aceasta prea bine o știu, decât să-mi mai curețe puțin drumul meu spre text, întru text. E ca și cum îmi măturam cu târn de vorbe calea coborârii mele în text. Un Kerim al cuvintelor, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
multă dragoste de neam, mai multă loialitate în confruntare cu adversarul, mai mult discernământ când e vorba de libertatea omului și dreptul la viață în toate manifestările sale. Țara și așezarea noastră creștină e zguduită, arginții lui Iuda lucrează, șarpele amăgitor ne încolăcește tot mai mult grumazul până la sufocare și scuipă otravă! Închid ochii și văd cum ocupantul bolșevic ne pângărea credința, ne dărâma altare, ne mutila și falsifica istoria, jefuia și îneca în sânge pământul meu natal. De ce și azi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
netedă care subt lumina difuză părea o lagună liniștită, oglinda unei inundații care ar fi acoperit tot cuprinsul subțire, străveziu. Mini o auzi. "Ce bine seamănă cu apa!" Impresia predomina realitatea difuziunei lunare și înșela simțurile cu totul; o percepție amăgitoare făcea ca Mini să fie mai convinsă că e chiar o apă decât că pare. . . . Așadar, Mika-Le, fără să cunoască secretul, îl știa totuși prin instinct. Crescuse departe de tatăl indiferent, fără suferință, nici sentiment, și acum cu mijloace de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3. în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4. Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5. Căci măcar că sunt departe cu trupul, totuși cu duhul sunt cu voi, și privesc cu bucurie la buna rînduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. 6. Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
produse, care de care mai sofisticate, în ambalaje ce iau ochii, însoțite de reclame agresive. Unele dintre aceste produse cu eficiență îndoielnică, dacă sunt folosite în exces și pe termen lung au efecte devastatoare asupra tenului. Victimele cosmeticelor cu reclame amăgitoare ajung ca la 50-55 de ani să aibă pielea feții tăbăcită și smochinită, în timp ce suratele lor care nu au folosit astfel de artificii își păstrează netezimea și frumusețea obrazului și la vârste mai înaintate. În materie de îngrijire și întreținere
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
zadar Iar ora lui de noapte nu ne minte Că moare visul pe pragul de hotar în așteptarea mută și cuminte Și azi când clipa trece șovăielnic Iar tăcerea în suflet se împlântă Apune-încet pe lacul de-ntuneric O rătăcire amăgitor de sfântă în liniștea ce acum se scurge Ca o lumină prin umbrele subțiri Nu mint ochii când sufletul mai plânge Atâtea gânduri foșnind de amintiri Când e durerea un soare scăpătat Ca o enigmă sufletul pătrunde Nu mint ochii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Adun un zvon Pe fruntea mea o noapte se coboară Desprinsă parcă din limpede amurg Căințe gem în fiecare seară Sub punți de ape ecou de vise scurg Mă arde-un gând ca cel din urmă vaier A beznelor tăcere amăgitor zgârind Cununi de vise suspinând prin aer îmi poartă umbra de presimțiri fugind Adun un zvon cântat în alte vremuri De peste veacuri uitatele greșeli Și-un foc defunct ce-n inimă mi-l tremuri Și resemnarea și-atâtea îndoieli M-ajunge-un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu au să mai fie Și somnul lung ce și-a făcut popas Pe locul însemnat pentru vecie Uitat de toți, de tine deopotrivă Cu ochii orbi tinzând spre zări prin bezne O resemnare ispită milostivă îmi intră-n suflet amăgitor de lesne Să opresc din umblet visul e-n zadar Gonind din urma gândurile nude Sufletu-mi epavă mai tânjește doar Lumina ce în ochii tăi se-ascunde Mai caut visul, gândul și chemarea Prin noaptea ce în starea ta
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fi vrut să treacă peste iernile albe și reci, peste toamnele uscate și pline de melancolie, peste verile năucitoare, peste primăverile flămânde și să renască ea un nou anotimp pentru ei... Voia să nu-i mai pese de patina asta amăgitoare a timpului și să-și transforme clipa furată în veșnicie... Privind chipul lui palid, o cuprinse spaima... Oare îi furase deja clipa? Nu era doar o închipuire? Amândoi se înfricoșau de chipul hâd al spaimei... Niciunul nu voia să se
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
gene ostenite Clipind de somn la vatră, ia cartea-n mîna iară, Și-ncet citește, visînd privirea clară Din ochii tăi odat' cu umbre tăinuite; Și cîți n-au iubit oare șăgalnica-ți făptura, Cu dragoste prea plină sau joc amăgitor, Dar singur eu iubit-am cel suflet călător, Și tot ce-ncet cu timpul față îți negúră. Și-acolo aplecata, privind printre zabrele, Să murmuri un pic tristă, cum zeul sfînt Amor De munții de deasupra a trecut în zbor
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
ca o tăcere misterioasă. Dar cât de multe-mi spun ele! Ascultă-le și tu! Zadarnic te ascunzi și te risipești pe toate cărările. Zadarnic îți asmuți vântul șiret, ca un paj trecut de prima tinerețe, prin toate cotloanele sufletului, amăgitoare minute, căci ciorile cerului îți înnegresc orizontul. Și știu! Și știi și tu! Simt că și-n sufletul tău, acum, cocorii s-au grăbit spre alte lumi și au lăsat răni deschise pe ogoare, pământul văduvit de roade, obrazul brazdei
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
independență, iar cuvîntul care comunică, legîndu-ne de aproapele nostru, devine o simplă cuvîntare care își strigă doar dreptul de a cuvînta. Am devenit astfel ființe îndepărtate în ciuda libertății noastre cîștigate de comuniune umană. Jargonul ultimilor ani a rezumat totul în amăgitor solitara strigătură de izbîndă : fac ce vrea mușchii mei ! Nimeni nu mai comunică, nimeni nu mai ascultă pe nimeni, vorbele sînt folosite doar ca arme de atac și/sau apărare, iar cuvintele sînt vînturate precum niște coji de semințe scuipate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de familie, de oameni care cunosc ce înseamnă căsătoria și dragostea, fapte mult mai grele decât ne închipuim noi, tinerii, căci a fi căsătorit nu înseamnă "a culege flori împreună", nici a se lăsa consumați de o pasiune efemeră și amăgitoare. Mărturisesc că m-am recunoscut pe de-a-ntregul în judecata d-nei Sen, căci n-aveam alt izvor decât pasiunea și nu ne gândisem decât la noi, iubindu-ne. Iar d-na Sen, discutând camuflata mea dragoste pentru Anasuya, spunea Maitreyiei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
bufonic al măștii interpuse chipului autentic. O astfel de mască poate înșela vigilența de suprafață a unei conștiințe ancorate în fluctuațiile instabile ale naivității interioare. Dar oare, nu asistăm aici la o înșelare de sine pentru cel înveșmântat în vălul amăgitor al răutății viclene? Întunecarea abisului pe care l-a deschis celuilalt nu îl va răpi într-un mod agonic și neașteptat pentru conștiința sa convertită beznei spirituale? Cum privește ateul ca pribeag în umbra zeului absent experiența răutății focalizate spre
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
uneia dintre aceste tragedii, alături de orice alt suferind din insuficiențe și incapacități ce privează trupul de normalitate, dețin conștiințe a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică a spectrului cu care lumea ne întâmpină amăgitor. Aceste conștiințe datorită metamorfozelor impuse în interioritate prin suferințele pe care le îndură, transformări ce se rezumă la procesualitatea unei maturizări spirituale accelerate, dobândesc noi temeiuri, noi rădăcini ce se întind spre a-și extrage seva în solul a ceea ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se expune și oferă, sesizează din ce în ce mai profund, cantitatea lipsită de temeiuri stabile a minciunii ornamentale care irumpe în cotidian și calitatea condensată metafizic a oazelor de claritate sinceră întru primirea deschisă și fraternă a tragediei celuilalt. Dialectica dintre răsfirarea răului amăgitor în cotidian și punctarea mundaneității de către prezențe atomare ale binelui se relevă aici drept axiomă fundamentală a existenței generale. Ciocnirea crepusculară dintre bine și rău își dezvoltă energiile întemeietoare în parcursul cotidianului efemer și nu numai paralel sau dincolo de el
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
riguroasă și închistată în care-și trăise copilăria. Erosul lui era Amor Fati. Întreaga viață practicase moartea, dar niciodată și, categoric, nici acum, nu fusese interesat emoțional de moarte. Orice reculegere sufletească cvasireligioasă i s-ar fi părut un sentimentalism amăgitor. Era conștient de moarte ca de iminenta încetare a trudei lui. Ca gânditor, se mulțumea să o considere ca ceva de neconceput. Și acum, interesele îl aduseseră înapoi în Burkestown, la casa și camera în care se născuse și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a părăsit, nu mai e de văzut, e dus și uitat, s-a transformat în invizibilitatea unde nu mai există gândire sau mișcare, locul unic, locul necesar, pe scurt, s-a mistuit. — A părăsit Ennistone? — Amândoi, el și mica sirenă amăgitoare. Ce fată era, ce cap de fildeș, ce trup de lapte, ce ochi mari, viorii, și cum îi mai scăpărau! Ce sâni, ce pulpe albe, și cum se mai zbătea, și plângea și săruta! — Ce tot spui acolo? strigă Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
postmoderne. Astfel, evidența moralei universale, ca și moralismul conformist prin care se exprimă nu mai rezistă la loviturile violente de rezistență ale eticilor particulare. Această distincție (morală etici) se impune din momentul în care constatăm cât de desuetă și de amăgitoare este abundența bunelor intenții. Din momentul în care nu mai putem nega sau denega, totodată, forța coezivă / agregativă a practicilor și a ideilor heterodoxe; ciudată și îngrijorătoare, dar nu mai puțin prezentă în viața obișnuită. Tocmai această (re)emergență a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cititorul: și nu te-am trădat, chiar dacă în această campanie de cunoaștere și de autocunoaștere, uneori, a devenit / părut un apostat: Mi-am inventat singur zeii / care să mă guverneze cinstit / am forțat paradoxul sincopa dizarmoniile / ludic textuând pe câmpurile amăgitoarei sintaxe. Tentat să asculte îndemnurile venind de la cinicul filozof («Ia-ți gândul de la glorie dacă nu ești ispitit / să fondezi o religie»), alege totuși, cu obstinație, un alt drum: SĂ FII TU ÎNSUȚI PÂNĂ LA DEGRADARE. Nevrând, așadar, să fie momit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor.” Portretizării Baboiene i-ași mai adăuga o mărturisire personală: am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
îngrășat de fluturi. Întotdeauna e de ajuns un pas greșit, nu-i așa? Apoi mi-am amintit de harta din gară. Din moment ce fusese nevoie de o hartă însemna că riscul rătăcirii era real. Cei care o făcuseră știau cât de amăgitoare era mlaștina. Dar ce căutaseră ei printre bălți ar fi greu de spus. M-am uitat din nou în jur, întrebîndu-mă în ce direcție s-o iau. Și totuși parcă pe acolo venisem. Am recunoscut o movilă cu mărăcini pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
AFCN, cu sprijinul West Group Arhitecture, prefață de Corina Popa, postfață de Laura Jiga-Iliescu, și la a cărui lansare am vorbit în seara zilei de 15 decembrie, la librăria Cărturești de la MȚR. De ce inconștiență? Și de ce nu amară, ci dulce amăgitoare, adică, la drept vorbind, terapie curată în peisajul nostru de dezmăț autodistructiv? Asta o să vă povestesc săptămâna viitoare. Până atunci, vă doresc liniște sufletească, iubire în casă și bună petrecere la intrarea în noul an! 30 decembrie 2010 Gazetăria și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Sfântul Ioan devine astfel un model de jertfă curată pentru dreptate, pocăință și sfințenie. Jertfa lui primește o dimensiune providențială. Prin moartea sa el nu este numai un propovăduitor și un Înaintemergător al lui Hristos prin această lume trecătoare și amăgitoare precum un vis, ci se coboară în adâncurile iadului și devine un Înaintemergător și un propovăduitor al lui Hristos și în acele locuri... Hramul de la mănăstiri este zugrăvit de către inimile credincioșilor ca o icoană, ce rămâne păstrată mult timp sau
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
se găsește amintit în anul 15 d. Hr. Malurile Dunării sunt întărite printr-o mulțime de castele și se așează în ele puternici garnizoane. Părților sudice ale peninsulei, adică Traciei proprii, îi lasă Eomanii încă pentru câtva timp o autonomie amăgitoare sub principii indigeni, care fiind însă în deplină atârnare de Romani, aceștia trăgeau folosul că stăpâneau țara fără a ține în ea o armată. Răscoala Odrisilor, înădușită prin consulul Sabinus în anul 26 d. Hr., aduce prefacerea și a Traciei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]