28,520 matches
-
acea toamnă în care parcă toate creșteu cu capul în jos. boala se ridica veselă în oase. amurgul tremura la întoarcerea în palmele de vîsc. ceața se lăsa alene pe limbă. realității îi puneam coarne cu fiecare gest. între noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu, șoaptele sepulcrale, ploile arămii pornite din grindă. în timpul acesta, cu degete care scormonesc viitura, avalanșele
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
de ficțiune. Vedeți, deci, cît de complicată e situația. În povestea mea este vorba despre un basarabean venit din Chișinău la București, la un simpozion, sau cam așa ceva. Era profesor, cred. Sau poate medic. Și părinții săi erau intelectuali. Aceste amănunte aproape că n-ar avea importanță. Totuși, semnifică ceva. Să sperăm că vom înțelege mai tîrziu ce. Am aflat-o de la poeta Daniela Crăsnaru, care venise la Moinești pentru a participa, împreună cu Florin Iaru și Mircea Nedelciu, la o lansare
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
chiar și fără aportul lui Vinea, Dumitriu l-ar fi introdus pe Nae Ionescu în roman, căci, din felul cum rezumă biografia erotică a filosofului, reiese limpede că a comprimat informațiile și evocările orale ale Henriettei Yvonne Stahl. Cum alte amănunte putea primi de la fratele prozatoarei, ori de la Cella Delavrancea și Anton Dumitriu, care frecventau salonul perechii Stahl- Dumitriu. La care se adaugă chiar "expunerile verbale" ale lui Vinea însuși: " Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu..." . Iar despre mefistofelismul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
din diverse discipline și să le pună cap la cap. Geniul lui constă în a înțelege că ceea ce e posibil în teorie va fi cândva - curând, crede el, în circa 20 de ani - realizat și practic. E drept că în privința amănuntelor e uimitor, dar nu din imaginație, nici din întâmplare, ci din puterea de previziune pe care o au întotdeauna datele precise: nava lui seamănă cu o uriașă ghiulea de tun "cilindro-conică" (exact forma rachetei Apollo), este lansată "prin explozie" din
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
categorică a lui Vinea: "... precizez: nici un rînd din acest roman nu a fost scris de mine". În mod comprimat, scrisoarea face aceleași mențiuni ca și declarația către Securitate. Nu e un coautor clandestin: "I-am procurat însă autorului datele generale, amănuntele și atmosfera cu privire la perioada 1907-1944, anecdotice inclusiv". Urmează imediat aceeași acuză prezentă și în respectiva Declarație: ca sursă documentară orală și livrescă, a fost folosit în chip abuziv: "... din povestirile mele orale și din manuscrisul lucrării mele ŤLunateciiť, autorul a
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
o întâlnire și discuție cu Stalin. "El își imagina că, în relația cu Stalin, se reîncarnează aceea dintre Moličre și Ludovic al XIV-lea ori aceea dintre Pușkin și țarul Nikolai I" (p.20) De ce insistă Ion Vartic asupra acestor amănunte biografice? Fiindcă i se par esențiale pentru o înțelegere adecvată a celebrului roman bulgakovian ce conține "inserții autobiografice extrem de accentuate, motivate puternic afectiv fie de tribulațiile scriitorului într-o realitate istorică profund defavorabilă, fie de intenționalitățile purificatoare ale transfigurării ficționale
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
putut s-o constat abia după răsfoirea celor două volume. Ce face ilustrul editor? Corectează cele mai grave erori descoperite de mine, fără să indice sursa, ca și cum le-ar fi descoperit d-sa, iar când fac câte o remarcă de amănunt, mă citează în contexte persiflant-ironice, pentru a-mi bagateliza observațiile. Când, la sfârșit, anunță bibliografia, mă trezesc pomenit cu o carte pe care de fapt n-am scris-o : Hermeneutica poeziei lui Al. Macedonski, Timișoara, 1992. Cartea se numește Hermeneutica
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
În sfârșit, clamare latin e transcris de poet chiămă la perfectul simplu, în mai multe rânduri. Poetul îl conservă grafic pe a latinesc, în varianta ă, dar citind evident chemă. Cu un minim instinct filologic, editorul trebuia "să simtă" acest amănunt, din moment ce forma de perfect simplu e în consonanță temporală cu celelalte verbe din poezia Apolog, p. 1028 (cf. și p. 1084). Atotstăpân pe mijloacele sale, dar și pe opera poetului, editorul rezolvă radical problema transcriind verbul la prezent: cheamă. Surpriza
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) Autor: Dan Gheorghilaș Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În seara următoare era pregătit până în cel mai mic amănunt pentru a fi ospătar de Casino ,de foarte mari pretenții. Uniforma ,formată din cămașă cu vestă vișinie și pantaloni la dungă, la fel de vișinii, i se spusese să o poarte la fel de demn, ca ofițerii cu haine de paradă. Cămașa era impecabil
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
cultural, de felul în care se raportau la familie și la înțelesul timpului liber. Nici astăzi, în anul 2013, lucrurile nu stau altfel. Atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, serioși și austeri, preocupați până la amănunt de mersul românesc, precauți și solitari, conduși de simțul datoriei, va fi fost complet diferită de cea din familiile succesorilor lor. Ei, părinții unei copile dispărute la vârsta de patru ani, au rămas până la capătul vieții cu simțământul de neșters
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
de mine și adâncă de nu seacă peste vară așa cum se mai întâmplă la unii dintre vecini. Se reazemă de ghizdurile fântânii simțind că îi face bine răcoarea apei din adâncuri. De fapt vrea să ne atragă atenția asupra unui amănunt: - Vedeți ciutura asta? Am adus-o din Oltenia. Am comandat-o special. La noi, pe-aici, nu am găsit unde să comand. Când vorbește, și vorbește tare pentru că, deprindere din familie, curtea la Galiciuica era mare și, pentru a se
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Eprius Marcellus, poate fi reconstituită din alte surse și este instructivă. El supraviețuiește "revoluției", ba chiar face carieră în vremea lui Vespasian, fiind numit guvernator al Asiei și chiar și consul. Ceva trebuie să-l fi deranjat puternic, nu cunoaștem amănunte, încât la sfârșitul domniei lui Vespasian el pune la cale un complot împotriva împăratului, ceea ce demonstrează câtă bază se poate pune pe asemenea indivizi. Descoperit, el este judecat în senat, condamnat să se sinucidă, ceea ce îndeplinește tăindu-și gâtul cu
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
e specia? O colecție de lucruri sau o vorbă în vînt? Un cuvînt din capul meu sau ceva care există cu adevărat în realitate? Variațiuni pe tema aceasta cititorul poate face pe cont propriu în orice direcție îl îndeamnă inspirația. Amănuntul care merită să fie reținut este că ceea ce pare un simplu joc lingvistic supus gratuității senine a unor speculații vane capătă o importanță vitală din momentul în care jocul e aplicat asupra dogmelor teologice. Iar cartea lui Abélard, tradusă execelent
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
dezbatere de decenii - vezi cearta universaliilor, provocată de un comentariu (al lui Boethius) făcut pe marginea unui alt comentariu (al lui Porfir) care la rîndul lui a fost făcut pe marginea unei cărți a lui Aristotel -, cum tot așa un amănunt livresc a putut acapara atenția speculativă a unei întregi epoci. Dacă tragem linie și facem bilanțul, ce constatăm? Constatăm că, în zilele noastre, filozofia seamănă tot mai mult cu meditația amară pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
muncă presupune o imensă pierdere de vreme, multe dintre filele aflate la dosar fiind inutilizabile informativ. Orice om normal își dă seama de lipsa de relevanță a unor informații în planul siguranței. Coroborate cu datele venite pe celelalte canale, unele amănunte pot deveni însă interesante. Întrebarea este însă unde se situa creierul Securității? Este clar că la alt nivel. Cu siguranță, toți cei implicați în urmărirea informativă (filaj, Tehnica Operativă, controlul și interceptarea corespondenței) erau picioarele, ochii și urechile Securității. Informațiile
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
faptul că-și desconsideră confrații. Faptul e doar în parte adevărat. El fiind mai direct în expresie decît toți, bănuiala cu pricina are mai mult un temei lingvistic. E de notat că G. Călinescu greșește rareori în observația concretă, de amănunt. E greu de retorcat bunăoară obiecțiilor sale la conceptele lovinesciene de sincronism, diferențiere ori mutație a valorilor. Ceea ce i se poate obiecta, la rîndul lui, este că n-a măsurat corect impactul lor în epocă și mai ales în posteritate
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
la poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea viziune a acordat cunoașterii un statut aparte, preschimbînd-o într-o facultate superioară a cărei subtilitate nu putea fi explicată decît pe seama unui spirit tot atît de subtil. Urmarea a fost că despre cunoaștere s-au scris
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
unul purcede de la întreg, celălalt de la detaliu. Unul de la substanță, celălalt de la accident. Unul are un stil de ansamblu și cultivă în primul rînd viziunea (cuvîntul decurge din ea); celălalt are un stil de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
celălalt are un stil de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
lucrurile în matca lor spunând: -Cartea mea preferată, în copilărie, a fost "Aventurile lui Huckleberry Finn"... Ei, așa da! Privind imediat cu alți ochi imaginile tv convinși că, în perspectivă pedist-cotroceniană, biografii domnului Băsescu vor avea în vedere, desigur, acest amănunt cu reverberații și ramificații hoinărind prin hățișuri freudiene... Și, în liniștea care se lasă dintr-odată, îl auzim pe domnul Borbely spunând apăsat: "Sinistrații sunt obligați să-și asigure locuințele construite de stat..." (Știri Tv, 13.06). -Are dreptate, domnu
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
trist! MLC: Am auzit că mai de curand ați fost implicat în construirea unei biserici ortodoxe românești la Hagi Curda, pe teritoriul ocupat acum de ucrainieni, care-i iubesc pe români că sarea-n ochi. Îmi puteți da mai multe amănunte despre acest lăcaș căruia i-am vazut pozele trimise pe internet? NP: Hagi Curda sau Camasovca, cum i se mai spune, este un sat românesc cu o populație de 4.600 de suflete, situat dincolo de Galați, în fostul județ Ismail
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ne pe amândoi, si anume când plănuiam să mă căsătoresc cu Jenny, să-mi apară ocazia mult visata de a pleca din țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în amănunt. Că și tatăl meu, care pe vremuri mă îndemnase să prefer pușcăria delațiunei, Jenny nu a ezitat o clipă ca să mă îndemne să plec, arătând că dacă voi mai avea de gand să fiu cu ea și mai tarziu, mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
În ultimii ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care puteam foarte bine să nu-i întâlnesc... Numele multor israelieni sunt celebre fără ca respectivii să aibă habar de asta și ei rămân, de cele mai multe ori, impasibili când le comunici amănuntul. Pe zarzavagiul meu îl cheamă Camus și când i-am spus că un tiz al lui a luat premiul Nobel pentru literatură, mi-a răspuns că nu se miră de loc, ei vindeau legume încă înainte de a emigra în Israel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scenariul pus la punct, "atacul" rămîne virtual. Ca-n cărțile care se opresc după ce-și enunță intriga. Așa e Întîlnire la Paris în oricare din părțile ei. Acțiuni care încep și se suspendă, acoperite, ca jarul focurilor vechi, de amănunte, observații, stil. Iată, de pildă, în tot minimalismul ei fără cusur, o caracterizare de personaj: "îi urmăream mersul obosit, în silă, cu servieta umflată trăgîndu-i umărul în jos, un mers de bătrîn sau de repetent care se duce la teză
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
Gheorghe Grigurcu Jurnalul e o lucrătură pe detalii. Fiecare zi e un detaliu al duratei pe care autorul îl execută cu mai mare ori mai redusă migală, mai aplicat ori mai neglijent, nu o dată cu artă de miniaturist. Dar însumarea amănuntelor, atunci cînd se efectuează pe un arc de timp mai amplu, dă un tablou, adică o "sinteză", o imagine globală care poate fi abordată în două feluri, fie luînd în seamă ochiurile broderiei, infinitezimala compoziție ca un copios catalog al
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]