741 matches
-
năclăite în torpoare, nimic nu poate schimba mersul egal al fiecărei zile. Tocmai de aceea, orice întâmplare care bruschează obișnuințele se supradimensionează incredibil, trezind o neliniște vecină cu panica (Spre Slatina). Ca și Gună Mosor (din Miraj), consilierul de curte Ambrozie (din În goana trenului) se înrudește cu nevroticii caragialieni care, dintr-o spaimă, dintr-o mânie, pot să dea în fandacsie. Plictisul e mare și oamenii își mai alungă urâtul ținându-se de pozne sau - nevindecabil miticism - discutând politică. Comice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
de uzul arbitrar al violenței se numără nu doar moderni precum Lev Tolstoi sau Bertrand Russell. La rigoare, scrierile unor monahi bizantini precum Maxim Mărturisitorul (care a condamnat botezul forțat al evreilor în Africa, în sec. al VII-lea) sau Ambrozie de Milan (care în anul 390 d.Hr. a condamnat masacrul de la Tesalonic condus de împăratul Teodosie I) au mult mai multe de spus. Literatura patristică, interpretând spiritual Scripturile, oferă o pledoarie energică în favoarea unei „teopoetici a păcii”, în contrast cu melodrama
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
teme ca leșul, pradă muștelor, să nu putrezească, și atunci Tetis îi spune să fie fără grijă în privința aceasta, să se lepede de mânia sa, să se împace cu Agamemnon și să reintre în luptă. Iar apoi, îmbălsămând leșul cu ambrozie și cu roșu nectar, îl face incoruptibil. În sfârșit, zeii, în frunte cu Zeus, văzând că Ahile nu încetează să târască în fiecare dimineață leșul lui Hector, legat de car, jur împrejurul mormântului lui Patrocles, se hotărăsc să pună capăt
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pământului, răspândind dezastrul în galopul cailor mânați de hoardele turco mongole. Ploi de săgeți, slobozite din nori de arcuri, zbârnâiau prin văzduh. Doliul cobora din ceruri, așezându-se ca o uriașă panglică neagră peste omenire. Deranjați de la ospețele copioase cu ambrozie, cruzii, aroganții și vanitoșii zei greco romani deveniseră dintr-o dată neputincioși. În pocalele din care sorbeau vinuri alese picurau stropi de sânge. Hlamidele lor albe erau murdărite de picuri roșii care prevesteau moartea. S-au înspăimântat, sărind de pe scaune în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi: „Pătimirea martirilor Epictet și Astion” (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990; Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura românească (secolele XIV-XX), Craiova, 2000. Repere bibliografice: Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, II, București, 1985, 264; Tudor Nedelcea, Vocația spiritualității, Craiova, 1995, 317; Dicț. teolog., 483-485; Rusu, Membrii Academiei, 561-562; Nicolae Andrei, Voievozi ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
Cuprinzând câteva zeci de poeme de dragoste, versurile din Epistole vieneze (1979), par supuse aceleiași energii combinatorii, de la extazele preromantice („În fața voastră, oh, femei divine / de când mă știu mă pierd ca un copil”, poetul se zbate „sub golgota geloziei”, gustă „ambrozii din olimpul sfânt” ș.a.m.d.) la senzațiile și imaginile de sursă simbolistă. Dar T. și-a adjudecat o notorietate inalienabilă ca autor al unui discurs poetic aliniat programului naționalist oficial din anii ’80 ai secolului trecut. Și aici trece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
culmile civilizației.” Adoptând, în climatul de escaladare a revizionismului postTrianon, o poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
ducă pe Sfântul Constantin pe drumul botezului creștin.” Un alt exemplu de mamă creștină este Monica, mama Fericitului Augustin, care atunci când fiul său rătăcea pe căi pierdute, plângea și se ruga lui Dumnezeu pentru el. Referitor la acest lucru, Sfântul Ambrozie exclama: „Nu se poate să piară copilul atâtor lacrimi!” La fel de rugătoare a fost și Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur; Emilia, mama Sfântului Vasile cel Mare; sau mamele atâtor sfinți mucenici, dascăli sau ierarhi ai Bisericii lui Hristos. Mamele
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
de la Vatican, suma de 100 de florini pe an. Împăratul Francis Iosif a donat suma de 200 de florini pentru biserica din Brăila. După moartea parohului V. Foti, episcopul A. Parsi (1847-1863) l-a trimis la Brăila pe vrednicul preot Ambrozie Bogdanfi, guardianul de la Bărăția, din București, vorbitor de multe limbi străine și dotat cu un spirit luminat. După doar două luni, părintele Ambrozie a fost revocat, spre nemulțumirea credincioșilor și în locul lui a venit preotul pasionist Iosif Gianelli. Catolicii brăileni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
După moartea parohului V. Foti, episcopul A. Parsi (1847-1863) l-a trimis la Brăila pe vrednicul preot Ambrozie Bogdanfi, guardianul de la Bărăția, din București, vorbitor de multe limbi străine și dotat cu un spirit luminat. După doar două luni, părintele Ambrozie a fost revocat, spre nemulțumirea credincioșilor și în locul lui a venit preotul pasionist Iosif Gianelli. Catolicii brăileni au făcut o scrisoare către episcop, cerându-l pe franciscanul A. Bogdanfi paroh în orașul lor. În 1854 părintele Ambrozie a revenit, și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
două luni, părintele Ambrozie a fost revocat, spre nemulțumirea credincioșilor și în locul lui a venit preotul pasionist Iosif Gianelli. Catolicii brăileni au făcut o scrisoare către episcop, cerându-l pe franciscanul A. Bogdanfi paroh în orașul lor. În 1854 părintele Ambrozie a revenit, și, zelos și harnic a organizat colecte la Brăila, Galați, la compania de vapoare, i-a cerut Împăratului Francis Iosif ajutor financiar (acesta preluase protectoratul asupra Misiunilor Catolice din Orient). Cu banii strânși cu multă trudă, a ridicat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Catolice din Orient). Cu banii strânși cu multă trudă, a ridicat noua biserică, care a fost sfințită de către episcopul A. Parsi în 1855. Între timp a izbucnit războiul din Crimeea (1855-1856), și Muntenia a fost ocupată de către austrieci, iar parohul Ambrozie s-a îngrijit destoinic de numeroșii soldați răniți, de bolnavii de holeră sau de tifos, de înmormântări (până la șapte într-o singură zi), etc; sub atâtea poveri, parohul de Brăila și-a făcut timp să caute un bun învățător, poliglot
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
învățător, poliglot și cu credință puternică în suflet, și l-a găsit în persoana ardeleanului Adam Nagy, care, timp de 50 de ani a educat cu har mai multe generații de brăileni, fiind iubit și respectat de întreaga comunitate. Părintele Ambrozie a îngrădit cimitirul, și, generos și cu spirit ecumenic în 1862 a înființat o școală pentru copii unguri, o capelă calvină la care slujea un pastor (care mai târziu avea să oficieze căsătorii mixte, fără actele necesare cerute de către Starea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Brăila, doar în câteva săptămâni 83 de persoane, statistic, 40% din populația Brăilei a decedat. Cu cât zel și cu câtă dăruire de sine și blândețe a îngrijit bolnavii, făcând zilnic și câteva înmormântări, acest om al lui Dumnezeu, franciscanul Ambrozie. Într-un raport oficial al Consulatului Austriac din Viena, se exprimă recunoștința adâncă și admirația față de preoții catolici, și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți copii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
blândețe a îngrijit bolnavii, făcând zilnic și câteva înmormântări, acest om al lui Dumnezeu, franciscanul Ambrozie. Într-un raport oficial al Consulatului Austriac din Viena, se exprimă recunoștința adâncă și admirația față de preoții catolici, și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți copii. S-a stins și parohul Ambrozie Bogdanfi, iubit și respectat de către întreaga comunitate, el care a muncit cu har în via Domnului, spre binele tuturor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Consulatului Austriac din Viena, se exprimă recunoștința adâncă și admirația față de preoții catolici, și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți copii. S-a stins și parohul Ambrozie Bogdanfi, iubit și respectat de către întreaga comunitate, el care a muncit cu har în via Domnului, spre binele tuturor. Dar a lăsat ceva în urmă, de care se bucură prezentul dar va rodi și în viitor: o biserică adevărată, casă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca finisarea construcțiilor să fie abia în 1741. Dar nici această a doua Bărăție nu a dăinuit decât până în 1804, când alt incendiu devastator a distrus totul. Cea de a treia Bărăție a fost începută în 1812, de către guardianul mănăstirii, Ambrozie Babich, „omul cel mare” (cum l-a numit Carol Auner), perseverent, harnic și dotat cu spirit creator. Tot el a construit în 1823 și Școala Primară de la Bărăție și a amenajat cimitirul. O ironie cumplită a sorții a făcut ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
greu, timp de 30 de ani, fu chemat la răsplata slavei cerești”. Și lista aceasta, a generozității absolut dezinteresate, gratuite întru Dumnezeu, ar putea continua cu mulți, mulți alți misionari franciscani, sau, din ultimul secol, cu foarte mulți preoți diecezani. Ambrozie Babich, guardianul de la Bărăție (București), a refăcut tot complexul, după un incendiu devastator, cu banii primiți de la rudele lui („omul cel mare”, cum l-a numit canonicul Carol Auner). Caetano Liverotti, sosit în misiune în 1864 în Moldova, dar între
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
venit regii” (Carol I la sfințirea bisericii și Monseniorul Ghika, când era paroh A. Bișoc) „s-a ridicat” în școli și a urmat treptele ierarhiei militare, ajungând la gradul de colonel în armata regală. Era fiul „doftoresei” Margareta (sora primarului Ambrozie Sescu) și a luptat în cele două războaie mondiale („făcând cinste nu numai regimentului lui, ci și satului natal” ... și „până în 1945 n-am avut ridicați din sat în posturi mai înalte, decât pe regretatul Ep. M. Robu și pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ambii au sfârșit din pricina ei/lui; ambii ar fi putut să se salveze, ambii au refuzat; unul ca să respecte legea lui Dumnezeu, celălalt ca să respecte legea cetății. Apologeții și Părinții Bisericii (Iustin, Clement, Tațian, Origen, Tertulian, Arnobius, Grigorie de Nyssa, Ambrozie, Augustin, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, și nu am făcut nici măcar o selecție!) alătură, explicit sau nu, onomastica socratică (și platoniciană - dar nu numai prin participare, ci și prin diferență) celei cristice (e cu totul semnificativ că în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Iustin, este creștin „nu din cauză că învățăturile lui Platon ar fi străine de cele ale lui Cristos, ci din cauză că ele nu sunt întru totul asemănatoare” (XIII). Iustin este aici un profet preerasmian: Sancte Socrates, ora pro nobis. Formula aceasta, pentru Iustin, Ambrozie, Toma și Erasmus înseamnă că orice adevăr, oriunde ar fi spus, dacă este adevăr, este al Duhului Sfânt (vezi Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a doua în favoarea creștinilor, în Apologeți de limbă greacă, EIBMBOR, București, 1997, pp. 111, 114-115). Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mărturisirea laudei. Destul L-am lăudat până acum pe Domnul prin cuvânt<footnote Din cuvintele unuia dintre cei șapte fii ai preotului Eleazar, ce au primit cununa muceniciei - n. n. footnote>; de acum încolo să-L lăudăm prin suferință<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri împreună cu ei în gheenă»”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, p. 166-167. footnote>. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai mare dintre frați, însă acesta a grăit râzând: „«Bine că păstrezi ordinea
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
noi că trebuie să-l apărăm cu toată puterea? Ce, mai încoace-încolo? ÎȚi stau la îndemână tot felul de cazne; să știi însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!»”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291. footnote> Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că erau departe de gândul de a da înapoi și de a se
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
să sufere sau să moară<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, What is a martyr?, în Sobornost (incorporating Eastern Churches Review), 5, 1, 1983, p. 8. footnote>. Pentru a întări această mărturisire avem destule mărturii și din primele secole. Astfel, Sfântul Ambrozie al Milanului, în scrisoarea a XXI-a, scrie despre Sfântul Apostol Petru care, pe când semăna în popor învățăturile lui Dumnezeu, a întărâtat sufletele păgânilor, care au început să-l caute. Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]