3,529 matches
-
fi mai limpede, spune Gulie, începînd să ciocănească cu degetele în masă, un ghiveci mai mare decît ăsta n-o să ne mai fie dat să vedem nici dacă ne mai naștem o dată. Îngenuncheri în grup în mijlocul caldarîmului, rugăciunea Tatăl nostru recitată amenințător de sute de glasuri la unison, urmată imediat de înjurături, replieri, bateri în retragere, bastoane luate pe spinare, căzături pe caldarîm, șuturi date și primite în stomac, cap, gît, în boașe, scuipat și sînge împrăștiat pe trotuare, o droaie de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
copilul, Încălzindu-i Doriței sufletul, mândră ca un pescuitor de perle și cuprinsă de o frică iepurească. Cu ochii săi mari deschiși În totalitate, Va le urmărea atent mersul de-andărătelea, cu coada plată Înainte, cu cleștii ca două foarfece zimțate, amenințători, cu mai multe picioare decât porcul Ghiță, și cu niște ochișori ca două mărgeluțe tainice care nu-l scăpau din vedere pe copil. Când se Întâmpla ca unul dintre raci, mai curios sau mai curajos, să se apropie de Va
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
alții, ca un făcut, inevitabilul se producea iar finalul era mereu același. Copilul și racii se apropiau, puțin-câte-puțin, cu teamă, respect, curiozitate mărită și interes nedefinit, până când Va atingea cu un deget sau două coada racului, ferindu-se de cleștele amenințător care venea, leneș, spre degețel apoi, prindea racul de coadă și rotindu-l deasupra capului scotea chiote de bucurie adresate zeului războiului. În culmea fericirii, repeta figura până când un alt rac se apropia, Întâmplător sau nu, de cealaltă mânuță dolofană
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și cum-necum, condus de mirosul de cărniță vie, confunda degetul cu o râmă bine-crescută și Îl prindea, strângându-l din ce În ce mai tare. Atunci, copilul scotea un țipăt disperat, plângând și Înspăimântându-se gradual, pe măsură ce apărea puțin sânge și disperat se apleca amenințător peste marginea ciobacului, strigând-o pe mătușă-sa care adesea era cu capul În apă, căutând raci. În asemenea situații, alertată de urletul copilului, cuprinsă de durere și spaimă, intervenea Didița cu strigăte guturale și puternice către pescuitoarea din adâncuri
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
urletul copilului, cuprinsă de durere și spaimă, intervenea Didița cu strigăte guturale și puternice către pescuitoarea din adâncuri și realizând că nu este auzită, inventivă, utiliza singurul mijloc de semnalizare, smuncea puternic de frânghiuța ciobacului. Acesta Începea să se legene amenințător și, mai devreme sau mai târziu, sesizând că un monstru Înspăimântător Îi dădea târcoale, Dorița ieșea din apă cu părul ud, cu fața congestionată și cu ochii umflați, o adevărată furie a apelor speriată de monstru și, mai ales, de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
urla: Na bataie, na bataie, spurcăciune! Cleștele, Încă viu, se desprindea lent de deget iar Va, tremurând din tot corpul, reducea urletul, plânsul și smiorcăiturile până aproape de zero, când acestea se transformau Într-un geamăt finalizat cu sughițuri și cu amenințătorul: Na batai! Spu’căcine! Dorița, cu cămașa de finet udă și lipită de trup, lăsând să se vadă formele pulpelor și ale sânilor pârguiți, trecuse de optăsprezece ani, sleită de puteri din cauza efortului și a emoțiilor, rușinându-se de copil
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de toată măreția penajului Înfoiat și a colanului cu mărgele roșii, irezistibil pentru tinerele curci, de două ori mai mare decât Va, se Îndrepta spre acesta, ca un adevărat comandant de oști neînfricat, scoțând binecunoscutul strigăt de luptă gutural și amenințător: Glu-glu-glu! Micuțul zmeu se oprea, cu dușmănie de copil dar și cu admirație nedisimulată și dintr-un respect dus până la extrem, În care frica avea un rol determinant, aplica imediat trucul pe care Îl Învățase de la fete, se rostogolea la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fără a se Întâmpla vreodată ca volocul norocos să fie scos „sărăc-sarac”, așa cum se lăuda Ochenoaia cu discreție și numai În familie. Era o diversitate piscicolă cu pești sălbatici, divers colorați și foarte sprinteni. Fără a ține seama de spinii amenințători ori de colțurile tăioase ale pietrelor, Va, alerga cu mare viteză și interes spre locul unde peștii umpleau gălețile, Încercând să Înoate În apa din ce În ce mai puțină iar deseori, cei mai viteji, reușind să se „elibereze” sărind pe iarba umedă. Îl
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
picioare numai cu o mână, (În cealaltă fata ducând o găleată cu pește) Va se chinuia să-și țină ochișorii Închiși, pentru a nu mai vedea cum toate tufele, copăceii și florile mai Înalte sunt prefacute, magic, În felurite dihănii amenințătoare, de către aceeași noapte care acoperise cu Întuneric peștii rămași În iarbă și stufăriș pe malul Rămășiței. Neputând scăpa de certitudinea că este mai aproape de cer decât de pământ și pentru a nu pierde legătura cu lumea celor de jos, se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
iar când nefericita a cântat, fără a se gândi la nimic rău și fără a bănui consecințele imediate, „Ecaterino, vedete-aș moartă/Cu dric la poartă și cai mascați!”, Victor a sărit ca un leopard, avea o față transfigurată și amenințătoare, plină de o furie oarbă și a răcnit de s-a auzit până la Fântâna Moșneagului: Taci, tâmpito! Să nu mai cânți acest cântec În fața mea pentru că În secunda următoare te trimit la Sauca, Împachetată și fără cap! A fost o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din decorul natural al drumului străjuit de o parte și de alta de tufe Înalte de măcieși, pruni pitici și cucute uscate. Toate formau vietăți neprietenoase ce se mișcau și fugeau după căruță, se apropiau și se aplecau peste el amenințător și atunci copilul Întindea mâna spre haina tatălui său să verifice dacă nu cumva distanța față de el crescuse, trăgea sfios și Înfricoșat de colțul hainei, iar Victor trezit din starea aceea care Îl purta prin locurile dragi lui și printre
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aruncat-o cît a putut. Noroc că vodca stătea în mîna lui Darie. Ai înnebunit, muiere? Vezi că-ți mut falca cît ai zice pește! Să i-o muți lui mă-ta și lui Cîrteală al tău! Darie se apropie amenințător, convins că nu va fi nevoie de o demonstrație de forță. De obicei, în astfel de situații, Saveta o lua la picior. De data aceasta, muierea pune mîna pe bărdiță. Vino, bețivanule! Te ciopîrțesc și... la valiză cu tine! Darie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ținuturilor nou cucerite, ca metodă sigură de stăpînire, e încă de o mare actualitate. Totul vine ca de la un mare inițiat ce pare să fi experimentat formula în practica puterii. Siguranța autorului asupra eficacității metodelor inspiră încredere. Tonul său, cînd amenințător, cînd de o luciditate dusă pînă la naturalism, cînd de vitalitate imperativă, e totdeauna, însă, de o precizie cuceritoare. Mintea lui "ivelii fusese educată de marile cărți ale lumii latine. Teoria colonizării ținuturilor nou cucerite pare scrisă în secolul nostru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
întrucîtva din strălucirea succeselor. Francezii cunoșteau foarte bine utilitatea fortărețelor, căci, de la Brabant pînă la Dauphine, există un dublu lanț de locuri întărite, frontiera Franței cu Germania este ca o gură de leu, larg deschisă, avînd două șiruri de dinți amenințători, care ar vrea, parcă, să înghită totul. Acestea sînt suficiente pentru a demonstra marea utilitate a orașelor fortificate. CAPITOLUL XXI [Cum trebuie să guverneze principele pentru a-și cîștiga stima] Acest capitol al lui Machiavelli are și bune și rele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Apoi arhanghelul revine, de data aceasta aducând răsplată pentru cei merituoși: ulei tămăduitor. Iar pentru îngerii „greviști”, cuvânt de mângâiere și încurajare: păcătoșii fi-vor pedepsiți cu război, invazie de lăcuste și omizi, cu grindină și trăsnete. Cu acest discurs amenințător se încheie viziunea. Mihail reintră în al cincilea cer, iar Baruh este depus de către înger pe malul fluviului Gel, reinserat în istorie, dar în același timp vindecat de abisurile ei absurde. Testamentul lui Abraham Una dintre cele mai tulburătoare scrieri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Celălalt copil (arată cu degetul spre postamentul de piatră) : Unde ? Singur, la statuia lui Vishnu ?! (întorcându-se spre el, râzând) Nu te cred ! Mă, tu vrei să fugi de-acasă ! Băiatul (hotărât, încruntat, cu pumnii strânși, repezindu-se la ei amenințător): Dacă vreți să știți, eu o să prind picioarele timpului, că așa mi-a spus mama ! O să-l țin strâns, o să-l aduc pe tata înapoi și n-o să mai fim "cei necurați", nici eu, nici mama ! O să fim ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mi se pare mie, ori voi trageți de timp. Ce operație grea? Ce timp de revenire? Dacă am admis ora zece, cum vă permiteți să-mi spuneți că veniți la treisprezece și...? ― Fiindcă situația o impune... ― Bineee!!! - a răsunat glasul amenințător al securistului, clipă În care, scrâșnind, a trântit receptorul, Însoțind gestul de vorbe mestecate cu ură: „Lasă că vă arăt eu vouă, burghejilor!!!”... Directorul a zdrobit și el o Înjurătură Între dinți, Înjurătură care ținea loc de „La revedere”... ... Profesorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
capul Înapoi, să vadă dacă nu-l mai caută altcineva. Când l-a ajuns, a Întins mâna să-l prindă de braț... ― Să nu te atingi de mine, că... - l-a avertizat Petrică din spatele celor două mustăți zburlite - ridicând bastonul amenințător! În fața unei lovituri iminente, portarul, Înfricoșat, a ridicat mâna pentru a se apăra... În cele din urmă, s-a retras ca un câine pocnit peste bot... ― Așa! Mama voastră de trântori! Tu, care atunci când glonțul secera vieți sau ne schilodea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
insistente răsunară în tot coridorul, amplificate de ecou, și, drept urmare, două uși învecinate se deschiseră aproape în același timp. Din dosul primeia se ivi un bărbat mic și flocos, în maiou și cu obrajii plini de spumă de ras, ținând amenințător un brici într-o mână. Dumirindu-se în privința zgomotelor, el scuipă pe jos și mârâi supărat că miliția ar fi trebuit să-i bage la zdup pe neisprăviții care tulburau liniștea oamenilor muncii, după care dispăru grăbit înapoi de unde ieșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
plin de revoltă. Cine vă dă dreptul să mă obligați să plec?... Securistul cu obrazul brăzdat de cicatrice, care se instalase pe scaunul de alături, îl trase cu putere înapoi și răsuci el cheia în contact. Fără prostii! îi șuieră amenințător la ureche. Vrei să știi cine ne dă dreptul?... Uite, asta ne dă dreptul!... binevoi el să-l lămurească, scoțând din buzunar un revolver și înfigându-i-l în coaste. Ai priceput?...Acum , hai, dă-i drumul!... Direcția Torino!... Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a băgat căpușorul în fustele mele. Unul din cei trei m-a împins cu patul puștii și m-a obligat să cobor din șaretă. M-a târât, lovindu-mă fără încetare cu patul puștii, spre o casă singuratecă, dărăpănată, golașă, amenințătoare. Un timp am auzit strigătele lui Atanasie : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca". După aceea, o lovitură puternică în tâmplă, după care n-am mai auzit nimic. M-au trezit mânuțele Minodorei care mă mângâiau pe obraji și vocea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și când, mica încăpere, însoțindu-și atitudinea războinică cu țipete și înjurături. Libertatea fugarilor a fost să fie scurtă. Tânărul a dat să se îndrepte spre gaura care fusese ușa și țevile a două puști s-au îndreptat și mai amenințătoare spre el. Iuliana, mama lui Vasili, s-a grăbit să îl protejeze cu trupul ei. Două gloanțe s-au grăbit și ele să sloboadă moartea. Nici unul nu și-a greșit ținta. Iuliana și tânărul necunoscut au căzut dintr-o dată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
litere strâmbe, de o culoare roșie ca sângele : "ЖЭщИHА БOЛЪНИЏА". Intrarea era păzită de militari înarmați care au lăsat camionul să intre în incintă numai după ce ne-au verificat cu atenție "bumaga" de deținut. De jur împrejurul îngrăditurii cu sârmă ghimpată vegheau amenințătoare miradoare de pază. "Spitalul femeii", acesta era deci destinația noastră. Baraca în care urma să locuim era proaspăt văruită și mirosea a dezinfectant. Ne-a întâmpinat o femeie ursuză care ne-a arătat unde să ne instalăm : o cameră mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din gură. Eu îs dictatura proletarului aici în zonă! Eu îs nănașul vostru! și a schițat un prim gest ce sugera intenția de a-și elibera de la centură câteva obiecte din dotare. Pentru început a scos la vedere doar nagaica amenințătoare... Îngroziți, oamenii aceștia cu nume românești, au început să se disculpe: Nu, pane! Noi sîntem din moși-strămoși arineni get-beget! Nici n-am auzit de acei nelegiuiți, mânjiți cu sânge, de la Frătăuți!.. Așa-i?? Da, panule! a intervenit unul ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cumva să faci cale întoarsă! La noi îi o regulă, la noi îi o disciplină! Asta trebuie s-o știi și tu, măi Tăloi! Că, de nu, o căcărisești cu toată gloata ta cu care te dai mare! Îl atenționau amenințător vecinii, sătui de bejenari de-aiștia pripășiți la Mereni în căutarea unui trai ceva mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]