1,230 matches
-
M-am urnit greu, dar odată ce m-am apucat, am constatat cu bucurie crescândă că-mi plăcea să-i scriu și, astfel, i-am scris următoarea scrisoare: „Dragul meu Lucian, Spre fericirea și desfătarea mea din ultima perioadă, mă întreb amuzată cum de ai reușit performanța asta, cum de ai ajuns la succesul fulminant de a-mi subjuga o parte din timp, ca să dezbat anumite subiecte extrem de dragi mie, dar mai ales m-a uimit și mă uimește peste măsură propriul
LUCIAN, O PERSONALITATE PUTERNICĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348308_a_349637]
-
fină, cu gust de ploșniță. Femeile mai timide, doar ciuguleau câte ceva din produsele așezate cu opulență pe platouri. Li se servise în pahare înalte, frumos colorate într-un albastru azuriu, câte un preparat de bar slab alcoolizat dar răcoritor. Priveau amuzate cum cei doi bărbați se înfruptau cu poftă din bunătățile aflate în fața lor, schimbând uneori câte o replică monosilabică. Se vedea din modul cum se hrăneau că le este foame și le place ce au în față. Până și cum
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
Gloria se gândea că poate Dalia își va face un amic pe litoral și se va îndepărta cu gândul de Ștefan. Oricum erau cam de aceeași vârstă și băiatul părea să fie un tânăr educat și simpatic. Ștefan se gândea amuzat că tocmai când se gândea că a descoperit o fragă în pârgă de care putea să se bucure culegând-o să-i savureze aroma și frăgezimea, a apărut acest rival. De fapt, uitase de un amănunt pe care nici nu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
să încurce bunul mers al treburilor. Mama, a cărei răbdare, deseori venea pusă la încercare de stângăcia ei, îi recomandă cu iritare rău ascunsă, să se ocupe de camera ei, și atât. Bucuroasă, Lea se evaporă ca o iluzie, ascunzând amuzată un surâs ștrengar. Citește mai mult A doua zi, toată familia era în fierbere. Carlos își anunțase sosirea la Otopeni, în după amiaza zilei în curs dar, deși toată lumea îi înțelegea graba, nimeni nu se simțea pregătit pentru o asemenea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
să încurce bunul mers al treburilor.Mama, a cărei răbdare, deseori venea pusă la încercare de stângăcia ei, îi recomandă cu iritare rău ascunsă, să se ocupe de camera ei, și atât. Bucuroasă, Lea se evaporă ca o iluzie, ascunzând amuzată un surâs ștrengar.... XI. DILEME ( FRAGMENT 32), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017. Cristian tasta telefonul, inconștient de ceea ce făcea. Se gândi că trebuia să-i mărturisească Leei nebunia pe care o comisese, din
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
urla generalul Vânt Fierbinte. - Lăsați-mă să-i distrug eu! tuna Uragan de Foc. Începu o hărmălaie de nedescris. Toți aruncau cu flăcări, cu raze ucigătoare, cu jeturi de gaze fierbinți sub privirea furiosului împărat. Căpitanul Zefir îi privea zâmbind amuzat, la ridicolul dans al turbării și furiei. Dar paharul răbdării împăratului se revărsă scârbit de atâta potop de prostie: - Liniște! Nu v-am adunat ca să admir răbufnirile voastre de idioțenie. Nătângii se potoliră și rămaseră uluiți, cu gura căscată. - Vreau
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
Micuțule, nu vii cu mine la colindat de Crăciun? - Unde? - Până-n sat, la Măriuca! De sărbători vine o verișoară de-a ei de la oraș și trebuie să stea cu ea. - Păi câți ani are verișoara, măi Cosmine? Jean ridicase capul amuzat. Eu n-oi fi bun pe-acolo? Micuțul acesta nu cred că știe a colinda! - Lasă, tată, că până de Crăciun îl învăț eu vreo două, acolo. Cezar râse. Simplul fapt că vărul lui se gândea la el îi făcu
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
întrerup findcă trebuie sa plec la înot și o voi reveni după câteva ore. Dar m-am întors din drum, uitasem costumul de baie acasă. Reînnodând discuția, i-am spus glumind că, la bazin nu m-au acceptat în "nudul-gol". Amuzat, el îmi răspunde: "Pentru nudu-ți gol/ Nu dau niciun pol, / Însă dau o mie/ Pentru-autopsie". După frumoasa tradiție din literatură, i-am răspuns și eu cu o epigramă și așa s-a născut un dialog plin de haz. Dar întâmplările
ÎNTÂMPLĂRI HAZLII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375109_a_376438]
-
din toaleta băieților de la liceu că e frumos, e deștept și e moarte fetele după el! Nu i-a trecut nici la vârsta asta?! se pronunță cu aceeași obidă Papa. Trecut acest mic intermezzo, toată lumea tăcu uimită, dar și ușor amuzată, descoperindu-și chipurile adolescentine. După ce-și priviră îndelung unul altuia trăsăturile întinerite, își pipăiră fețele, brațele, părul pentru autoîncredințare, căzură cu toții într-o stare de apatie paralizantă, totuși... Iepurașul se odihnea pe solul subteran - sau ce-o fi fost
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
-l facă mare ! Apare într-un final ,abia ținând în fiecare mână câte o valiză.Inalt si slab,cu părul alb,trecut cu mult de vârsta dumneaei. - Nu mai veneai odată? - De ce ,ți-era atât de dor de mine? întreabă amuzat ,încercând să destindă atmosfera. Dar atmosfera era deja ,prea încărcată. - Nu mai rânji ,că nu mi-era de tine,mi-era de bagaj,că am hainele acolo ! Pune-le sus ! comandă rece ,făcând să înghețe și bruma de zâmbet ce
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
apă de la puț. Sare poarta să-i deschidă Hotărât un puști drăguț. E din cap până-n picioare Să nu-i fie de deochi, Cat căciula lui de mare, Dar găleata plina ochi Singurel el vrea s-o care. E bunica amuzată Și-l ajuta pe ascuns. Schimbă mâna înc-odată Și-acum iată au ajuns. Insă la bucătărie Prichindelul cere plată, C-a aflat și sigur știe, Are Buna ciocolată. Când s-achite,-Măi să fie, S-a luat una pe ascuns
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
să încurce bunul mers al treburilor. Mama, a cărei răbdare, deseori venea pusă la încercare de stângăcia ei, îi recomandă cu iritare rău ascunsă, să se ocupe de camera ei, și atât. Bucuroasă, Lea se evaporă ca o iluzie, ascunzând amuzată un surâs ștrengar. Se lăsă să cadă cu un suspin de fericire pe patul răvășit și se înfășură ca o pisică alintată în cearceaful imaculat. Rămase astfel minute în șir, surâzând visătoare gândurilor ce se zbenguiau asemeni unor fluturi, printre
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
veridic. - Poți să te retragi, dragule! Du-te și te întinde în pat, până îți pregătesc eu un ceai! îl îndemnă Maria. Îți tot repet să nu mai înghiți alimentele nemestecate și în grabă, de parcă le-ai furat! Toți zâmbiră amuzați și reluară firul discuției întrerupte, spre ușurarea băiatului care se îndepărtă grăbit, cu moartea în suflet. Nu știa cum să le spună despre dezastrul pe care-l combinase din prea mult exces de zel. dar consecințele nu vor întârzia să
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
o coste viața, iar acum putea să reflecteze serios la viitorul ei și al celor două ființe care îi marcau existența, fiecare în mod diferit. Soneria telefonului îi risipi gândurile ca pe un stol de păsărele, făcând-o să tresară amuzată. Cu mișcări leneșe își recuperă mobilul de pe comodă, dar se crispă toată când recunoscu numărul. Cu ochii măriți de uimire și surpriză, rămase țintuită locului, cu degetele tremurând necontrolat și inima bătând înnebunită. Nu putea fi adevărat! Cum aflase numărul
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
un râs complice, care atrase atenția celor doi păuni de pe pajiște, ce își înfoiară cozile, într-un evantai de pene și culori neasemuite. - Wooow, ce splendoare! exclamă Carlos, sincer fascinat. - Cristian trebuie să fie pe aici, pe aproape! deduse Lea amuzată. Haide ștrengarule, nu te mai ascunde! Se întoarse surâzând către Carlos, explicând: - Micul Cupidon își ascute săgețile, așa că oferă-i pieptul, ca să nu greșească ținta! Cum el o privea nedumerit, Lea îi indică din priviri un boschet de liliac, în jurul
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
Ionică se scarpină-n ceafă, a mirare: Păi de ce, bă tataie, să muncim numai noi doi? Pentru că eu sunt bătrân și tu tâmpit. Restul sunt șmecheri sau cu școală. Hai, vezi ce fac porcii și păsările! Hă, hă, hă! Râde amuzat paliul și pleacă la porci. Așa încerca moș Ion să-l facă pe Ionică „băiat de treabă”. Dar Ionică voia să fie „băiat de băiat”. Că „așa jiceau băiecii: ce-i aia...„băiat de treabă”? În schimb, moș Ion se
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Râsul isteric al băiatului fu întrerupt de palma ce făcuse contact cu obrazul său. Ochii de culoarea chihlimbarului îl priveau cu furie, de parcă ar fi putut să îl distrugă pe loc. -Nu ai făcut asta! strigă demonul pe un ton amuzat. -Oh, ba da! Creatură abjectă ce ești, îți dau imediat și un picior acolo unde razele solare nu ajung niciodată! Mândră de duritatea pe care o afișa, vigilența i-a fost afectată și se trezise cu o cantitate destul de mare
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
datorat terorii estetice a pictorului secretar sau pur și simplu plictiselii de a mai tot copia ce-au făcut alde Braque sau Picasso). Invitat, în una din seri, la unul din vollarzii Iașului, am descoperit în colecția acestuia, nu fără amuzată "nostalgie", portretul pictorului secretar. Lucrat, atunci, în cea mai indubitabilă manieră cubistă. De cine? Ați ghicit: de unul din pictorii stigmatizați. Azi, adept notoriu al rotundurilor. 21 mai Deasupra lanului de porumb cele două turnuri gotice. Merg, merg, turnurile rămîn
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Corneliu Vadim Tudor și... și... Nicolae Manolescu. Distinsul critic literar era, desigur, pata de culoare pe care, nu ne îndoim, pînă și Nelson Mandela a sesizat-o. 11 august În chiar ziua în care apărea în Monitorul textul meu despre amuzata paralelă Andrei Pleșu Mircea Crișan, aflîndu-mă pe bulevardul din Sinaia, văd pe trotuarul opus un ins corpolent făcînd notă frapant-diferită de restul pietonilor: mai întîi, pălăria, ceva între sombrero și canotieră, apoi toate celelalte, nou-nouțe, evident scumpe, cămașă în dungi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-a mă părăsi. Nu, nu vreau. Și, ca să-i ofer argumentul decisivei autenticități, mă trezesc spunîndu-i: sînt Val Gheorghiu, domnule Pleșu, chiar azi a apărut în Monitorul, la Iași, un text de-al meu despre dumneavoastră: o paralelă, doar amuzată, se înțelege, între dumneavoastră și... Nu mai spun și cine, pentru că Andrei Pleșu a și plecat. Îl mai pot auzi: Fii serios, domnule, ești dumneata Val Gheorghiu cum sînt eu... Și ar fi vrut să spună... Mircea Crișan, dar... În dreptul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
A-nvățat bine româna, doar cît a stat pe-aici de cîteva ori. Știe tot despre România. Spion? Și ce? La rîndu-ne, dăm tot din noi, spune fiecare ce știe despre Olanda. Cînd îi pomenesc de Butelia de Leida, rîde amuzat: în orașul Leida domină proștii. Și o fixează pe doamna de vizavi, o momîie smochinită, foarte elegantă, care nu intră-n vorbă. Mută. Cineva zice, în replică: la noi, la Caracal s-a răsturnat căruța cu proști. Relațiile româno-olandeze, par
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
70. Deși aș fi dorit atît de mult să-l salut pe marele pictor, să-l revăd, mi-am dat seama că mă evită, concentrîndu-se, ritos, în contemplarea lucrărilor. Am și găsit brusc explicația animozității: publicasem în "Cronica" un text amuzat, poate prea amuzat, "Taci cu baba!", despre maestru și învățăceii săi, atît de părintește răzgîiați de acesta. Știam că-i ajunsese, prin aceiași răzgîiați discipoli, la atelier, și că îl deranjase. Ce era de făcut? M-am apropiat cu sfială
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi dorit atît de mult să-l salut pe marele pictor, să-l revăd, mi-am dat seama că mă evită, concentrîndu-se, ritos, în contemplarea lucrărilor. Am și găsit brusc explicația animozității: publicasem în "Cronica" un text amuzat, poate prea amuzat, "Taci cu baba!", despre maestru și învățăceii săi, atît de părintește răzgîiați de acesta. Știam că-i ajunsese, prin aceiași răzgîiați discipoli, la atelier, și că îl deranjase. Ce era de făcut? M-am apropiat cu sfială și l-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i roagă și pe ceilalți din grup să-l încadreze. Japonezul retrocedează copilul și face temenele de mulțumire. Pînă aici totu-i perfect și consumat, nu-i așa, într-o lume civilizată: cu japonezii permițîndu-și gesturi vivant-extravagante, cu țiganii înțelegîndu-i amuzați. Cînd însă cei doi străini vor să se desprindă, țigăncile, văzînd că nu obțin nimic, tabără pe ei, gata să le înșfece sculele ultramoderne. Dar chiar și după ce asiaticii se arată galantoni, țigăncile îi sufocă. Speriați, japonezii uită de drăgălășenia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dată, de Raisa. N-o fi arătat ea chiar ca o țarină, dar... oricît. Gorbaciovistul Gorbaciov putea, oricum, ieși cu ea în lume. Chiar și la Casa Albă. Întrebată însă ce părere are despre invitata sa, doamna Regan răspunse aparent amuzată: vorbește, vorbește, vorbește. Raisa compensa, nu-i așa, muțenia ignară a primitivelor ei predecesoare. În contextul, nu de ieri-de azi, al exacerbatului feminism occidental, replica unei Simone de Beauvoir. De altfel, ea însăși practicantă a relațiilor libere cu bărbații, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]