595 matches
-
aceasta mai ales în numeroasele sale scrisori și în omiliile pe teme biblice, ambele dându-i ocazia să dialogheze cu ascultătorii și cu partenerii epistolari contemporani lui și să se refere la aspecte ale vieții lor curente fie moralizând de pe amvon, fie încercând să dea soluții sau să intervină pentru soluționarea unor necazuri ale cunoscuților și ale păstoriților săi (Plămădeală, 1980, p. 288). "Sfântul Vasile a transpus în practică exortațiile la milostenie din predicile sale sociale, confirmând astfel prin fapte tăria
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
face binele cu forța!). Am mai amintit, fugar, de această sectă iritantă a stângiștilor occidentali, preocupați să dea lecții tuturor, mari apărători ai muncitorilor exploatați, ai marginalizaților sau ai minoritarilor de toate culorile, care își oficiază predicile și afuriseniile de la amvonul universitar de cinci stele, pe salarii uriașe și cu un standard de viață indecent de bun. Exemple rapide: Michael Moore (un șmecher miliardar, care face bani cu pamflete filmate îndreptate chiar împotriva unui sistem care uită să-i naționalizeze averea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ritual e prezent în misterele eleusiene, unde râsul zeiței Demetra semnifica întoarcerea primăverii. În basme, zâmbetul eroinei face să crească florile. În Evul Mediu este cunoscut așa-zisul risus paschalis : în zilele de Paști era permis să se spună de pe amvon glume pentru a stârni râsul mirenilor, considerat o renaștere veselă după zile de tristețe și de post. Râsul se asociază, de asemenea, Soarelui, chipului luminos al astrului zilei. Veselia și voia bună, caracteristice sărbătorilor de iarnă (risus natalis) sau celor
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
o doză de reținere, ca „s-a tâmpit omenirea - și se va mai tâmpi!“. Lucru care nu vine de azi, de ieri, ci parcă de la Geneză! Paragraful de mai sus poate fi așezat fără probleme la începutul oricărei cuvântări de amvon, pe care unul dintre predicatorii anti-rock din orice țară și de orice religie o va rosti în locașul sau tradițional de cult. A trecut mai bine de jumătate de secol de când asemenea diatribe iscau dezbateri, dispute și diferende, a dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
față de soarta țărănimii, numai autorul Clăcașilor preocupându-se atât de mult în scrisul său de starea acestei categorii sociale. Înscriindu-se diacronic în continuarea fenomenului publicistic pașoptist, Eminescu trasează noi repere în discursul jurnalistic al epocii. Îmbinarea dintre retorica de amvon și retorica publicistică 234, specifică limbajului jurnalistic pașoptist, excesul și emfaza discursului, oscilația între registrul laic și cel sacerdotal, sensibilă la nivelul expresiei, sunt depășite în publicistica eminesciană prin stăpânirea deplină a limbajului, prin simbioza realizată între mijloacele expresiei jurnalistice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
artistică, elemente de narativitate și lirism, iar pamfletele și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare, își găsește manifestarea deplină în cadrul articolelor jurnalistice, având ca scop susținerea concepției social-politice a gazetarului. Limbajul publicistic eminescian are o cadență interioară care își trage sevele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aparență, specific vieții politice, și reflectă atitudinea satirică a gazetarului. Prin asocierile semantice inedite pe care le presupun, construcțiile oximoronice potențează semnificațiile limbajului politic eminescian, exprimând acțiuni, atitudini, comportamente peiorative ale personajelor de pe scena politică. Vorbind despre semnele elocinței de amvon în publicistica eminesciană, Monica Spiridon semnalează "mulajul sintactic după Scripturi; elementele ritmice și cadența de litanie; prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice ale timpului. Datorită circulației de care se bucură și a accesului la categorii largi de public, presa joacă un rol decisiv în constituirea și promovarea limbajului politic. Abordarea unei tematici particulare, cultivarea unui vocabular specific și eludarea retoricii de amvon, specifică epocilor anterioare, sunt câteva din tendințele pe care le manifestă discursul publicistic al vremii. Înregistrând diverse coloraturi ideologice (liberale, conservatoare, independente), presa de factură politică cunoaște în această perioadă o dezvoltare considerabilă, favorizată, în mare măsură, de prestigiul și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbile latină, franceză și italiană. Constituirea unei clase politice contribuie la preluarea din afară a unei terminologii capabile să denumească noile realități ale timpului. Limbajul politic al epocii trădează încă semnele retoricii pașoptiste, marcată de patosul exprimării, o "retorică de amvon"493, care abundă în cuvinte și metafore religioase, cu finalități persuasive. Dincolo de amestecul de vechi și nou, de proliferarea unor clișee de expresie și de conținut, care obligă discursul politic al acestei perioade să intre într-un fel de pat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
XII-lea în Italia de Nord și în sudul Franței, în special în Languedoc, unde a fost combătut mai întîi prin propovăduire (Sfîntul Dominique), apoi printr-o cruciadă. Catedrală. Biserica principală sau biserica mamă a diocezei, în care se găsește amvonul sau tronul (în latină, cathedra) episcopului. Catedrala este monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler, cavalerie. La origine, cavalerul este un luptător călare înarmat cu un armament special
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
si proaspătă în comparație cu savantele tragedii ale Renașterii care, potrivit acestei teorii, ar reprezenta "tinerețea" tragediei franceze, încă si mai greu de susținut este ideea că genurile se transformă în alte genuri, că, de exemplu, după cum crede Brunetière, oratoria franceză de amvon din secolele clasicismului s-a transformat în lirica romantică. De fapt însă aici nu s-a produs nia o "transmutație". S-ar putea spune, cel mult, că aceleași emoții sau emoții similaire ar fi fost exprimate mai întâi în predici
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
adăpostească porcul "după toate care s-au întâmplat". Îmi arată drumul înspre mare. Acolo ar trebui să găsesc un barcaz cu pat. Primesc niște saci cu care să aștern patul. Nici urmă de pompă de bicicletă. 2 decembrie Stau în amvon. De-abia se poate citi, am luat trei cărți poștale de la intrare, sunt mai bune pentru scris decât hârtia creponată sau pungile. (3 cor. în cutia milelor.) În spate un portret al lui Luther. N-am mai văzut niciodată așa ceva
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
fi fost mult mai smeriți, mult mai zeloși, mult mai activi, mult mai dezlipiți de bunurile pământești și de comoditățile noastre, cine știe câte rătăciri sufletești nu ar fi fost evitate! Și apoi, înainte să ne prezentăm la Sfântul Altar sau la amvon ca să luăm atitudine, așa cum se cuvine să facem, împotriva păcatelor poporului, imitându-l pe regele David, descumpănit în fața nenorocirilor care s-au abătut asupra Ierusalimului, fiecare dintre noi să exclame: «Eu, eu am păcătuit, eu am săvârșit păcatul; dar aceștia
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
al observării moravurilor; dar nu trebuie nicidecum să-l considerăm un creștin exemplar atunci când lasă de dorit în înțelegerea lumii sărmane și se arată contrar revendicărilor legitime ale claselor muncitoare, așa cum sunt ele propuse de enciclicele pontificale. Din păcate, anumite amvoane au întrecut măsura invectivelor, chiar și legitime, împotriva socialismului, ținând sub tăcere însă acel «non possumus» al Bisericii, chiar și împotriva aberațiilor capitalismului ilustrate atât de limpede în enciclicele Rerum Novarum (1891) și Quadragesimo anno (1931). Chiar și zăbovind asupra
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de film, din parohie. Este evident că se navighează în confuzie, iar echivocul constă tocmai în aceasta, că nu se pot propune de la aceeași catedră învățături contradictorii. Un cinematograf ce funcționează sub responsabilitatea noastră, echivalează cu glasul ce răsună de pe amvon. Dacă ni se va spune că pot exista anumite situații în afara casei noastre care ar permite, pentru un anumit moment, evitarea unui rău mai mare prefăcându-ne că nu-l cunoaștem; dacă ni se va spune că poate fi oportun
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
celor mai mârșave patimi, exercițiul desfrânat al celor mai rele instincte, distrugerea calculată a unor rase și popoare? „Război contra războiului”, striga Pius al XII-lea în Mesajul său de Crăciun din 1944. Așadar, de ce să nu mobilizăm cu adevărat amvoanele noastre, altarele noastre, cei 400.000.000 de catolici ai noștri împotriva monstrului războiului, descătușându-ne în primul rând de teoriile naționaliste și imperialiste, promovând deschis, după norma Mesajelor pontificale, libertatea și integritatea tuturor popoarelor, reclamând o colaborare a națiunilor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu crede în Isus și din cauză că noi suntem împărțiți și nu ne iubim. 93. Să ne reeducăm, dar să ne reeducăm în iubire Sfârșindu-se primul război mondial (1918), ne-a lipsit viziunea îndatoririi noastre, adică de a încuraja, de la amvoane, fraternitatea dintre popoare, dar mulți s-au arătat indulgenți în favoarea curentelor naționaliste care, exasperând spiritele, ne-au târât în balamuc. Nu am vorbit pentru că nu am simțit în noi conștiința cauzei ce trebuia susținută. Este o constatare care ne umilește
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fost biserica, oficină de comerț'. Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni să își facă nevoile: 'Bandiților, pregătiți-vă să vă căcați!', iar K. a fost pus să le mănânce pe toate: ' O viață întreagă ai mâncat căcat în amvon, acum să-l mănânci în fața noastră, ca să te vedem!'. Supliciile nu s-au încheiat aici, căci același agresor a pus un hârdău cu materii fecale în mijlocul camerei, l-a acoperit cu o pătură și l-a obligat pe părintele K.
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și învățătorii”, „Preotul trebuie să facă politică” ș.a. Foaia găzduia multe rubrici: Cuvânt de deschidere la conferințele pastorale, corespondențe din teritoriu, știri mărunte, Mulțumiri publice, Din public, poșta redacției etc. De la știri mărunte aflau cititorii vestea din revista religioasă bucureșteană Amvonul că în Capitală „s-a înființat și constituit o societate pentru patronajul condamnaților, al cărei scop creștinesc, întemeiat pe cuvintele Mântuitorului: „Veniți binecuvântații părintelui ceresc căci am fost în temniță și m-ați cercetat” este de a face ca și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general, medicii, dar nu numai ei, au făcut ziaristică militantă, manifestânduse fructuos și în politică, în cultură, din amvonul bisericilor și chiar în Parlamentul de la Viena. Este drept, Transilvania cu Sibiul, Blajul și AlbaIulia a fost un pas înainte. Din Transilvania au venit profesioniștii care au creat și au stabilit platforma politică a jurnalelor Deșteptarea, Glasul Bucovinei de la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ne leși?!...”, Tatăl meu a avut „naivitatea” sau „slăbiciunea” de a se opune rugăminților Mamei mele și argumentelor rațiunii și... a rămas! Cu ei, cu țăranii, cu credincioșii săi, cu „patria” sa. După nici șase luni, pentru că nu obosea, din amvon, în biserica plină, să sublinieze apartenența nostră la o țară latină și dreptul nostru istoric asupra teritoriului, iar, într-un rând, abordând tema „steagului bisericii”, să ceară celor care poartă un „streag străin” să părăsească incinta sacră - și, într-adevăr
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să oprească femeile hohotind în plâns să vină să se întindă pe această lespede, să-și lipească de ea burta și fruntea, să-și frece de ea batiste și baticuri trecându-și apoi mâna pe figură. Dacă unele intrigi de amvon merită a fi tratate cu indulgență, aceste isterii ce se vor preacucernice, aceste imposturi ale pioșeniei mă indispun. Da, noi suntem întrupați. Da, avem nevoie de materie pentru a ne aduce aminte. Dar ce e prea mult e prea mult
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
admirație la dezgust) și, în general strategiile discursive care au în vedere audiența". Această strategie a pathos-ului vine, în "orchestrația retorică eminesciană", alături de ethnos și de logos, iar principalul "mod de manifestare" al acesteia este sermo, adică oralitatea (rostirea de la amvon, de la tribună, de la catedră, forme de care s-a ocupat și Monica Spiridon). Daniel Ciurel urmărește aceste procedee ale oralității, exemplificate prin figurile dialogale (dialogism cu "rol de contrapunct narativ") prosopopeea, erotema, epiplexis, pysma ("avalanșa de întrebări ce pune adversarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]