1,788 matches
-
din București. Înființează primul conservator particular de muzică și artă dramatică și redactează, pentru nevoile școlii, un Curs de dicțiune, apărut în 1913. S. scrie mult - poezie, proză, teatru -, publicând regulat în „Literatorul” și în „Revista literară”, dar și în „Analele literare”, „Independentul”, „Lumina ilustrată”, unde semna Ermil, în „Românul”, „Adevărul de joi”, „Lectura”. De o verbozitate goală și, nu rareori, ridicolă este lirica sa, atât în încercările de transcriere a elanurilor sentimentale, cât și în reflecțiile pesimiste, trezite de spectacolul
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
visul rău ca "nouă istorie", Ioana Dinulescu se complace în postura de trubadur sardonic, grefier exterminator: "Prin gropile primăverii,/ prin bălțile primăriei,/ prin tufișurile eparhiei,/ risipesc, vai mie, perle/ în calea porcilor. Stric/ orzul pe gâște./ Le scriu numele în analele lui Exitus,/ în orașul acesta tembel,/ prin care mă plimb singurel." Justițiar-caricatural uneori, limbajul sugerează nu numai "sila și greața", ci și un fel de vitriolantă vendetă literară prin care se poate detașa poeta de obsedanții demoni mărunți. "Vivandiera" veștejește
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
și precedenta, "o premieră". Calificativul i se trage de la implicarea traducerii, deoarece textul Însemnările de călătorie ale lui Nicolae Suțu (1831-1847), chiar dacă au fost publicate de Victor Slăvescu, în 1942, cu parțială modificare adusă titlului, în "Memoriile Secțiunii istorice" ale "Analelor Academiei Române", reproduce doar originalul francez. Franceza este limba în care a scris Nicolae Suțu opera științifică, rezultată din neobosita lui implicare în problemele economice, administrative și politice ale Moldovei. La fel și literatura. Excepție fac începuturile, versuri, proză și câteva
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
minute acordate unei comunicări, fiecare vorbitor a căutat să-și prezinte subiectul, trecându-se imediat la altul. Cine nu s-a încadrat în termen a fost îndemnat să-și prezinte lucrarea integrală pentru a fi publicată în noul volum din "Analele Sighet". Pentru ediția de anul viitor a Simpozionului se preconizează, a arătat Ana Blandiana, o restrângere a tematicii, lăsându-se astfel mai mult spațiu discuțiilor. Diversitatea subiectelor abordate la Simpozion nu a dus totuși la dispersare. Câteva idei au revenit
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
s-a dedicat muncii didactice și în general școlii, pe care a slujit-o cu devotament. A debutat cu articole de istorie literară în revista „Vremea școlii” din Iași (1941), continuând să publice contribuții de aceeași natură în periodicele academice „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări științifice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a., ca și în „Argeș”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Lucrarea Contribuții la cunoașterea lui
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
cu discreție, cu conștiinciozitate, cu autenticitate, fără comentarii, așa cum fac eu, lăsând scrierile alese să vorbească de la sine, să ne lovească cu franchețea lor, cu realitatea lor, cu competența unui cercetător ce și-a extins căutările dincolo de ziarele comentate: în Analele Academiei Române, în dicționare de specialitate, în operele literare ale celor scoși din anonimatul și tăcerea vremilor. Marele merit al autorului constă în aducerea în actualitate a figurilor de seamă ce au viețuit în Bârladul secolului trecut, făcânduli-se un act de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
parcurgând toate treptele profesionale, până la gradul de profesor. Debutează în presă cu articolul Reeditarea lui Ion Pillat („Iașul literar”, 1961) și în volum în 1978, cu lucrarea Cantemir în Cartea ieroglifelor, distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Jurnalul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Dialog” (Montpellier) ș.a. Universitar prin formație și profesie, S. este specialistă în
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
universitățile din Turku și Helsinki. Debutează cu versuri în 1953, la „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1957, cu volumul de reportaje Pentru izbânda noului, scris în colaborare cu P. Dinescu. Mai e prezent în „Flacăra”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Analele Universității București”, „Steaua”, „Manuscriptum”, „Amfiteatru” ș.a. În 1985-1986 colaborează la revista „Candela” din Suedia, iar între 1982 și 1986 editează în Finlanda publicația „Columna”, tot aici fiind distins cu o medalie pentru promovarea culturii finlandeze. Lucrările lui S. au o
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
1970). Peste Ocean va rescrie în limba engleză, împreună cu Dezso Benedek, un volum de basme din Transilvania: Ghosts, Vampires, and Werewolves. Eerie Tales from Transylvania Retold (1994). Debutul în „Studii de literatură universală” din 1969, urmat de câteva articole în „Analele Universității București”, anunță cariera de comparatist a lui S., prezent cu numeroase studii și cărți, cu zeci de conferințe în Europa și dincolo de Ocean. Publică în „South-Eastern Europe”, „Comparative Literature”, „Degres”, „Nouvelle Europe”, „Modern Language Notes”, „Boletin de literatura comparada
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
toți”, pe care o va edita și conduce între 1896 și 1899. Mai scrie în „Revista literară”, „Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
București, Editura Politică, 1975. 17. Vezi Elisabeta Ioniță, Aportul femeilor în sprijinirea războiului pentru cucerirea independenței de stat a României, în „Revista de istorie”, XXIX, 1976, nr. 4, pp. 569-583; Idem, Cronologia mișcării organizate a femeilor din țara noastră, în „Anale de istorie”, XXI, 1975, nr. 4, pp. 94-107; Elena Georgescu, Evoluția mișcării revoluționare și democratice a femeilor din România, în „Anale de istorie”, XXI, 1975, nr. 4, pp. 84-93; Paraschiva Câncea, Patriotism și idei progresiste în opera Elenei Ghica (Dora
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Revista de istorie”, XXIX, 1976, nr. 4, pp. 569-583; Idem, Cronologia mișcării organizate a femeilor din țara noastră, în „Anale de istorie”, XXI, 1975, nr. 4, pp. 94-107; Elena Georgescu, Evoluția mișcării revoluționare și democratice a femeilor din România, în „Anale de istorie”, XXI, 1975, nr. 4, pp. 84-93; Paraschiva Câncea, Patriotism și idei progresiste în opera Elenei Ghica (Dora d’Istria), în „Revista de istorie”, XXVIII, 1975, nr. 12, pp. 1913-1926 etc. 18. Vezi, de pildă, Gill Perry - Michael Rossington
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în viața neamului nostru, Vălenii-de-Munte, 1911, text reprodus apoi, în bună parte, câțiva ani mai târziu, în Istoria românilor în chipuri și icoane, m-am folosit de versiunea retipărită la Editura Humanitas în 1992; Idem, Doamna lui Ieremia Movilă, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist. tom. XXXII, București, Imprimeria națională, 1932; Idem, Scrisori de femei, Vălenii-de-Munte, Editura Dacia românească, 1932; Idem, Portretele doamnelor române, București, Editura Cartea românească, 1937. Vezi și Maria Buțureanu, Femeia - studiu social, București, 1921. 20. Vezi Alexandre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Istoria românilor în chipuri și icoane, ediția a II-a, București, Editura Humanitas, 1992, pp. 62-63. 6. Vezi Nicolae Iorga, începuturile noastre în izvoare ungurești, în „Revista istorică”, 1920, pp. 193-201; Idem, Domnița Anca și patronajul ei literar, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. IV, 1924-1925, pp. 373-374; Nicolae Stoicescu, Note și comentarii, la A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ediție de Nicolae Stoicescu și Maria Simionescu, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Institutul de arte grafice, 1912; Nicolae Iorga, Portretele doamnelor române, București, Institutul de arte grafice, 1937; Constantin Andreescu, Domnița Chiajna, fiica lui Alexandru Lăpușneanu, extras din „Revista critică”, Iași, 1936; Nicolae Iorga, Mormântul Doamnei Neaga și al neamului ei, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, 1932; Marcel Romanescu, Neamurile doamnei lui Neagoe Vodă, Craiova, Editura Ramuri, 1940; Nicolae Ghinea, La famille de la princesse Catherine Salvaressa. Contribution á la connaisance des rélations roumaine-italienns au XVI-e siècle, în „Revue
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2002-2003, pp. 103. 17. Despre Maria din Mangop vezi I.C. Filitti, Marie Paléologue (1477), épouse d’Etienne le Grand, prince de Moldavie, București, 1937; Nicolae Iorga, întinderea spre Răsărit a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Cu prilejul unei inscripții, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XX, 1938, pp. 315-319. 18. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 1971, pp. 103 (citează un pasaj semnificativ din G.M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
R.S.R., 1983, pp. 19-20. 69. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 23-24. 70. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția politică bizantină..., p. 19. 71. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 334. 72. Ibidem, p. 335. 73. Vezi Nicolae Iorga, în Cronicari munteni, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, 1898-1899 (și extras, C. Göbl, București. 1899, p. 95). 74. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 106. 75. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 128-129. 76. Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, București, Editura Academiei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la p. 441). 125. Mitrofan Grigorŕș, op. cit., pp. 440-441. Despre „pizmă” vorbea și Pavel Popovici din Diesig („O, pizma câtu-i de mare...) în stihurile care deplângeau uciderea lui Brâncoveanu (scrise pe la 1813). 126. Vezi Nicolae Iorga, Cronicile muntene, extras din „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom. XXI, București, 1899, p. 423. 127. Vezi Nicolae Iorga, op. cit., p. 401: Filii mei, filii mei! Iată toate avuțiile și orice alta am pierdut...” etc. 128. Vezi Anton Maria del Chiaro
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Trecute vieți de doamne și domnițe, ediția a III-a, vol. I, București, Editura Orizonturi, [f. a.], p. 106. 140. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, p. 113; vezi, de același, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932. 141. Cronicari munteni, ed. cit., vol. II, p. 102. 142. Ibidem, vol. I, p. 137. 143. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 404. 144. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
81. 252. Ibidem, pp. 32-33, 101, 31, 53, 75, 46, 303, 316, 442, 274. 253. Ibidem, pp. 80, 114, 176, 196, 197, 193. 254. Ibidem, p. 76. 255. Vezi Nicolae Iorga, Știri nouă privitoare la familia lui Petru Șchiopul, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XII, mem. 18, București, 1932, p. 113. 256. Vezi Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, ed. cit., pp. 308-310. 257. I.C. Filitti o socotește sârboaică, pe când Nicolae Leonăchescu (Două
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, fasc.1, p. 56. 88. Ibidem. 89. Ibidem, vol. I, p. 57. 90.Vezi Eugen Kazak, Die Inschriften aus der Bukovina, Viena, 1903 (cap. „Sucevița”). în traducere la Nicolae Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom XXXII, 1910, p. 1033 (și extras). 91. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, p. 48. 92. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, p. 237, inscripția nr. 87. Vezi și inscripția (din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
medievale ale României. Orașul București, vol. I, îngrijit de Al. Elian, Constantin Bălan, Haralambie Chircă, Olimpia Diaconescu, București, Editura Academiei R. S. România, 1965, p. 298, inscripția nr. 232; vezi și Nicolae Iorga, Zece inscripții de mormânt ale Mavrocordaților, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria III, trm. XX, 1939, p. 6-8. 153. Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol III, fasc. XXI, București, 1916, p. 132. 154. într-o carte publicată în urmă cu mai mulți ani, am
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Maria Magdalena Székely, loc. cit. 238. Ibidem. 239. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 421. 240. Vezi Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 51-52. 241. Vezi Radu Rosetti, Note genealogice și biografice despre familiile Buhuș și Rosetti, foști proprietari ai moșiei Bohotinul, în „Analele Academiei Române” Secțiunea istorică, tom. XXVIII, București, C.Göbl, 1906, p. 469 (vezi critica acestei ipoteze, făcută de Radu Rosetti, în ședința Academiei Române din 13 ianuarie 1906, la Ștefan Meteș, Contribuții nouă privitoare la familia boierească Buhuș din Moldova, în Academia Română
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
132. 81. Ibidem, p. 133. 82. Vezi, Ștefan D. Grecianu, în Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, p. 341. 83. Ibidem, p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui Gheorghe Șincai (acea copie făcută de Vasile Vlad în 1780 după un text prescris de Samuil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
familia Cantacuzino, pp. 130, 135-136. 334. Nicolae Iorga, op. cit., p. 130. 335. Ibidem, p. 136. 336. Ibidem, p. 107; Violeta Barbu, op. cit., p. 47. 337. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, p. CXXXVII. Vezi și Nicolae Iorga, „Testamentele domniței Elina Cantacuzino”, în Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist.., seria a III-a, tom. XVI, mem. 7, pp. 98 și urm. 338. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 149. 339. Vezi Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 184-185, 188. 340. Vezi Arhivele Olteniei, XIX
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]