1,799 matches
-
care au format "Yeomen of the Guard", cu care a pus bazele domniei lui în Anglia. El a convins Parlamentul să abroge legea de succesiune și să declare încoronarea lui Richard ilegală, deși domnia regelui yorkist a rămas oficial în analele istoriei Angliei. Proclamarea copiilor lui Edward al IV-lea ca nelegitimi a fost și ea anulată, redându-i lui Elizabeth statutul de prințesă regală. Căsătoria lui Elizabeth, moștenitoarea Casei de York, cu Henric, stăpânul Casei de Lancaster, a pus capăt
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
André a fost atât de copleșit de semnificația istorică a bătăliei încât a reprezentat-o printr-o pagină albă în a sa "Henric al VII-lea" (1502). Pentru profesorul Peter Saccio, bătălia a fost într-adevăr o ciocnire unică în analele istoriei Angliei, deoarece „victoria a fost determinată nu de cei ce au luptat, ci de cei ce au amânat lupta până când au fost siguri că sunt de partea învingătoare.” Istorici ca Adams și Horrox cred că Richard a pierdut bătălia
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
de bătălie în secolul al XV-lea. Profesorul Philip Morgan a sugerat că o bătălie ar putea fi tratată de către societate ca fiind un eveniment neimportant, considerându-l nesemnificativ și nedându-i un nume. Pe măsură ce timpul a trecut, autori de anale administrative și istorice au considerat necesar să identifice bătălia, dându-i un nume de natură toponimică pe baza observațiilor combatanților. Numele oficial a fost adoptat de societate și de generațiile viitoare fără a fi contestat. Primele înregistrări au asociat bătălia
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
cu caracter general și specific pentru aplicarea Tratatului, programarea și coordonarea lucrărilor în acest sens, repartizarea pe Departamente a obligațiilor, interpretarea clauzelor Tratatului și autorizarea Departamentelor de a încheia aranjamente și convenții necesare executării obligațiilor din Tratat. Este citat în Analele Cursului de vară de la Sighet ("Academia Civică") drept un oponent al profesorului Vintilă Ciocâlteu (vezi Analele Sighet, 2005, Prof. Dr. Dinu Antonescu), fiind considerat ca "politruc". După 1944 au început presiuni pentru scindarea catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
pe Departamente a obligațiilor, interpretarea clauzelor Tratatului și autorizarea Departamentelor de a încheia aranjamente și convenții necesare executării obligațiilor din Tratat. Este citat în Analele Cursului de vară de la Sighet ("Academia Civică") drept un oponent al profesorului Vintilă Ciocâlteu (vezi Analele Sighet, 2005, Prof. Dr. Dinu Antonescu), fiind considerat ca "politruc". După 1944 au început presiuni pentru scindarea catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din București și pentru numirea ca profesor a unui activist comunist, chimistul Simion Oeriu, demnitar important
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
-lea (cel Gros) (882-887) după care vor rămâne separate. Ideea unirii a celor patru părți regatului franc a apărut din nou în timpul cruciadelor (1000-1111) dar n-a mai fost realizată. Prezența francilor care alcătuiau o entitate este amintită și în analele musulmane, aceștia fiind numiți de arabi "fraeng" sau "farandshi". Surprinzător este faptul că în timpul Imperiului Roman de apus și mai târziu, după apariția statelor naționale în Evul Mediu, în ciuda tuturor urmărilor determinate de influența francă în Europa, ce puțin a
Franci () [Corola-website/Science/302424_a_303753]
-
organizate pe aceste plaiuri încă din vremuri străvechi este confirmată de însăși legenda unor toponime ca "Movila" sau "Gorgonul" care ar fi fost cetăți naturale ale dacilor preluate de romani pentru baza drumului roman. Comuna Gura Vitioarei este amintită în analele istoriei comunei prin existența următoarelor construcții: În locul numit "Movila" a existat o puternica davă, o cetățuie greu de cucerit, resedința a unei căpetenii geto-dace din ultimele secole înaintea erei noastre și punct fortificat care controla, împreuna cu cel de la Bughea
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
a dat la iveală știri, informații, de ordinul miilor. A fost membru al cenaclurilor literare din orașele Pitești, Câmpulung-Muscel, membru fondator al Societătii literare “Anton Pann” (Rm. Vâlcea) și “Antim Ivireanul”. A decedat la 19 februarie 2008 la Rm.Vâlcea. “Analele de istorie”, “Argeș”, “Buridava”, “Caietele Bălcescu”, “Curierul de Vâlcea”, “Historica”, “Informația zilei”, “Magazin istoric”, “Mehedinți - istorie și cultură”, “Muzeul Golești”; “Orizont”, “Mitropolia Olteniei”, “Pentru, Patrie”, “Revista Arhivelor”, “Revista economică”; “Reporter”, “Secera și ciocanul”; “Tribuna”, “Țânțarul”, “Zâmbiți, vă rog”, s.a.
Corneliu Tamaș () [Corola-website/Science/322137_a_323466]
-
în secolul al XX-lea, iar Prusia dispare ca națiune prin secolul al XVIII-lea, lituanienii formează o națiune care dăinuie de mai bine de un mileniu, prima atestare documentară a acestui stat fiind datată la 14 februarie 1009 în analele mănăstirii din Quedlinburg. Astăzi, descendenții triburilor baltice sunt letonii și lituanienii, dar în trecut existau mai multe asemenea popoare ca: samogițienii, selonienii, curonienii, semigalienii, care au intrat în componența celor două, și altele ca: prusienii, sambienii, skalvienii și galindienii, care
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
06.2005). Există și activitate de cercetare independentă, a cadrelor didactice și a cercetătorilor neafiliați unui centru de cercetare. Calitatea rezultatelor cercetărilor se măsoară în factorul de impact al revistelor în care sunt publicate. Departamentul de Geografie publică anual revista „Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, Seria Geografie”, acreditată CNCSIS categoria C, cu principalele rezultate ale colectivului, dar și contribuții ale cercetătorilor din afara colectivului departamentului. Revista actuală continuă o tradiție publicistică din 1970 până în 1984 sub denumirea de "Buletin științific", reluată
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
Seria Geografie”, acreditată CNCSIS categoria C, cu principalele rezultate ale colectivului, dar și contribuții ale cercetătorilor din afara colectivului departamentului. Revista actuală continuă o tradiție publicistică din 1970 până în 1984 sub denumirea de "Buletin științific", reluată în 1992 sub titulatura de Anale. În prezent, revista este cunoscută sub un nou nume, Georeview. Pentru a-și crește valoarea de impact, revista a fost introdusă în serverul facultății (începând din luna martie 2007) și accesată pe internet cu ajutorul unui motor de căutare ce poate
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
impact, revista a fost introdusă în serverul facultății (începând din luna martie 2007) și accesată pe internet cu ajutorul unui motor de căutare ce poate afișa autorii și cuvintele cheie. Facultatea de Istorie și Geografie mai are următoarele publicații: -"Codrul Cosminului", Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seria Istorie -ROPHIR - Romanian Philosophical (International) Internet Review -ROCSIR - Romanian Cultural Studies (International) Internet Review Departamentul de Geografie organizează, la fiecare doi ani, Simpozionul Internațional Calitatea Mediului și Utilizarea Terenurilor (a ajuns la ediția
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
și de tip open access (de exemplu articolul "Wavelet analysis of lunar semidiurnal tidal influence on selected inland rivers across the globe" ( doi:10.1038/srep04193 ) publicat în , jurnal care aparține de Nature Publishing Group). Creșterea relevanței articolelor publicate în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seriile Geografie și Istorie, are loc și printr-un proces activ de indexare a acestor 2 jurnale în diverse baze de date internaționale din ce în ce mai vaste. Departamentul de Geografie a inițiat (2010), prin asist.univ.
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
puterea spirituală a papalității și cea temporală de la Constantinopol. Pe 25 decembrie, anul 800, Carol a coborât în Italia fiind primit cu mare fast la Roma de către papa Leon al III-lea. Carol a fost luat prin surprindere conform unor anale, fiind încoronat de papa ca împărat. Carol a fost însă nemulțumit că papa a fost cel care i-a pus coroana pe cap în contextul în care la Bizanț împăratul era cel care se încorona singur. Astfel, a izbucnit un
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
(n. 24 august 1902 - d. 27 noiembrie 1985) a fost un istoric francez. A aparținut curentului cunoscut drept "Școala Analelor". Moștenitorul lui Lucien Febvre, Braudel a știut cel mai bine să fructifice patrimoniul intelectual și instituțional al Annales, dându-le o dimensiune internațională. Fiul unui învățător din Lorena, celebrul istoric de mai târziu invoca, de câte ori avea posibilitatea, anii de formare
Fernand Braudel () [Corola-website/Science/302906_a_304235]
-
în imposibilitatea de a intervenii, iar cetatea a fost nevoită să capituleze necondiționat în 12 septembrie. Chandler a scris: "Măiestria militară cu care l-a înșelat în mod repetat pe Villars în prima parte a campaniei, este de neegalat în analele istoriei militare...asediul de la Bouchain urmat de toate complexitățile sale tehnice, a fost de asemenea o manifestare a superiorității sale războinice. Datorită victoriilor strategice din 1711, aliații erau convinși că anul următor vor mărșălui spre Paris, dar Harley nu intenționa
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
II-lea. Împăratul asamblează armata imperiului și o trimite în Italia. Din această armată multinațională mai făceau parte și românii balcanici și varegii. Participarea românilor (valahilor) și a varegilor în campanie este semnalată în cronica "Anales Lupi Protospatharii" numite și "Analele de la Bari". Împăratul Vasile a murit la mijlocul lunii decembrie în 1025 iar noul împărat Constantin al VIII-lea (fratele lui Vasile) a redus amploarea campaniei din Italia. În anul 1038, strategul macedonean Giorgios Maniakis cu trupe bizantine și un detașament
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
műforditások/ Összeállitotta Bitay Árpád</nowiki>, Erdélyi Irodalmi Társaság , Cluj , 1928. <nowiki>***</nowiki> "Scriitori și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni)", Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912. "*** Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică", în „Analele Moldovei”, II, nr. 3-4, iunie - decembrie 1943. <nowiki>***</nowiki> "Poezia simbolistă românească: antologie", Cuvânt înainte și ediție îngrijită de Marin Beșteliu, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2004. AA. VV., "Câțiva scriitori: Octavian Goga, Ștefan Petică, Iuliu C. Săvescu, Maurice Maeterlinck," Colecția
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1910, pp. 122-125. CARACOSTEA 1940: D. Caracostea, "Semnificația lui Titu Maiorescu", București, Institutul de istorie literară și folclor, 1940, p.20. CARACOSTEA 1988: D. Caracostea, "Scrieri alese", Editura Minerva, București, 1988 CAZACU 1967: Mihai Cazacu, "Ștefan Petică, teoretician literar", în „Analele Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115. CARDAȘ 1937: Gh. Cardaș, "Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu" (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526 CĂLIN 1974: Liviu Călin
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
muzicii", în „Aspecte literare”, București, Editura pentru literatură, 1965, pp. 24-42. CĂLINESCU 1970: Matei Călinescu, "Ștefan Petică și tradiția poetică modernă", în „Cronica”, 1970, nr. 52, p. 8. CĂZĂNIȘTEANU, MAURINA 1969: C. Căzănișteanu și I. Maurina, "Ștefan Petică (1877-1904)", în „Analele de Istorie”, 15, nr. 6, 1969, pp. 137-143. CHENDI 1904: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1. CHENDI 1905: Ilarie Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1943: G. Ursu, Ștefan Petică și Tecuciul - Taras-Bulba al luncilor moldovenești, în „Tecuciul literar”, Bârlad, 1943. URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69. URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică - Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
un cuvânt pecetea diferențierii regionale”"...(Gorjeanul, XIX, nr. 5429/4 martie 2010). Sprijinită pe o bibliografie aproape exhaustivă, de sute de titluri de lucrări, studii și articole, dar și pe investigarea unui imens fond documentar (arhive, manuscrise, documente, albume, almanahuri, anale, anuare, bibliografii, calendare, dicționare, discursuri, enciclopedii, monografii, periodice, site-uri), monografia se completează cu o iconografie în parte inedită și, lucru foarte interesant, cu o anexă în care sunt reproduse, din ”Monitorul oficial” al vremii (1882-1905), unele intervenții din Parlament
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
de autori (colaborator la paginile care reflectă viața și activitatea politicienilor din Județul Galați, cu nume de familie de la P-Z), Editura Agenției Naționale de Presă ROMPRES, București, 1995. Articole 1.Păunescu, Coriolan, Ruralul interbelic - reeditat în parametrii socio-economici actuali, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicula I, Economie 2001;pag. 59-61;ISBN 973-85587-8-7; 2. Păunescu, Coriolan, Zone agricole în județul Galați, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicula I, Economie 2001; pag 65-67; ISBN 973-85587-8-7; 3.Drăghie, Lucia; Vasilescu, Nicolae; Păunescu, Coriolan
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Editura Agenției Naționale de Presă ROMPRES, București, 1995. Articole 1.Păunescu, Coriolan, Ruralul interbelic - reeditat în parametrii socio-economici actuali, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicula I, Economie 2001;pag. 59-61;ISBN 973-85587-8-7; 2. Păunescu, Coriolan, Zone agricole în județul Galați, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicula I, Economie 2001; pag 65-67; ISBN 973-85587-8-7; 3.Drăghie, Lucia; Vasilescu, Nicolae; Păunescu, Coriolan, Aspecte privind dimensiunea optimă a exploatațiilor agricole, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie 2003; pag. 84-88, ISBN 973-85587-8-7; 1
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
2001;pag. 59-61;ISBN 973-85587-8-7; 2. Păunescu, Coriolan, Zone agricole în județul Galați, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicula I, Economie 2001; pag 65-67; ISBN 973-85587-8-7; 3.Drăghie, Lucia; Vasilescu, Nicolae; Păunescu, Coriolan, Aspecte privind dimensiunea optimă a exploatațiilor agricole, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie 2003; pag. 84-88, ISBN 973-85587-8-7; 1. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale, Analele Universității Danubius din Galați, Fascicola I, Economie, 2004; pag. 65-70, ISBN 973-85587-7-8; 2. Păunescu, Coriolan, Merceologia și legăturile
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]