7,050 matches
-
Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu sens apropiat: a se căra, a se ușchi vs. a o ușchi, a o șterge, a o tuli etc. A se tira e prezent în toate dicționarele noastre de argou (Tandin 1993, Croitoru
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche, cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale ale valorii artistice În poetica greco-latină. Analogia cu actorii care Își construiesc personajele, respectînd măsura, armonia și adecvarea, În contrast cu cei ieșiți din minți, se impune de la sine”. Ce ne facem Însă cu actorii care lucrează, frenetic, fanatic, sub baghete celebre, adulate de majoritatea criticii de teatru ( ținute
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o funcție ornamentală. Probabil și faptul că, în țara de origine a exploratoarei noastre, budele erau inevitabil asociate cu jegul a jucat un rol în această interpretare deformată și deplasată. E o scenă care ar merita un scurtmetraj. Sigur că analogia e o formă slabă de raționament, dar nu pot să mă gândesc la uimirea similară a vreunui strămoș de-al nostru care, plesnind niscai cataroaie între ele, descoperea focul. Așa probabil contempla și femeia noastră jetul zburdalnic al bideului. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Jurnalul acesta poate satisface obsesia textualismului conform căruia maxima performanță a pomenitului textualism ar fi recuperarea întregului text al lumii. Să transferi în text tot ceea ce ai trăit. Apare în text chiar și certificatul de botez „Subsemnatul, Preot Paroh....“. O analogie interesantă. La fel ca în proza optzecistă sau ca la Dos Passos, de pildă, unde inserturile jurnalistice apar ca un contrapunct la banalitatea relatării, și la Eugenia Ionescu întâlnim același lucru. Un montaj, un colaj extrem de modern pentru o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
administrativ teritoriale; piața muncii profesională, care exprimă raportul Între cerere și ofertă pe diferite profesii, prezentând interes de analiză calculat la nivel național sau local; se mai poate vorbi și de o piață a muncii la nivelul unui angajator anume. Analogiile făcute Între piața muncii și celelalte piețe nu sunt perfecte, fiind valabile Îndeosebi sub aspectul relațiilor Între subiecții acestora, respectiv vânzătorul și cumpărătorul, Între cel care oferă și acela care cere. Fiecare dintre acești subiecți se află Într-o dublă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman) 78 Codificarea bunelor practici în DEVCOM. Modele ale unor centre pentru dezvoltarea comunitară 82 Modelul Schuftan 84 Educația populară în spirală 86 Un model comprehensiv al DEVCOM: ANDEO 87 DEVCOM și facilitare din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
spațiul public și să-și rezolve problemele este sortită eșecului. Acesta este motivul pentru care am optat pentru o astfel de abordare. Suntem în principal în căutarea unor principii și a unor condiții care ar putea favoriza succesul în DEVCOM. Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)tc "Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)" Mark Randell (2004), practician australian al DEVCOM, a încercat să pună ordine în domeniu prin apelarea la un model din biologie elaborat de S. Kauffman. Premisa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sortită eșecului. Acesta este motivul pentru care am optat pentru o astfel de abordare. Suntem în principal în căutarea unor principii și a unor condiții care ar putea favoriza succesul în DEVCOM. Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)tc "Analogia cu sistemele dinamice adaptative (modelul Kauffman)" Mark Randell (2004), practician australian al DEVCOM, a încercat să pună ordine în domeniu prin apelarea la un model din biologie elaborat de S. Kauffman. Premisa de la care pleacă Randell este că ținta proceselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
experimentare, ordonare normativă și obținerea performanței („forming, storming, norming and performing”). Altfel spus, este de așteptat ca structurile participative să nu fie eficiente imediat după formare, ci după o anumită etapă de experimentare sau maturizare. Sintetizând, voi spune că, în conformitate cu analogia dată prin modelul sistemelor complexe, participarea comunitară este de așteptat să apară mai ușor și să se dezvolte în mai mare măsură în condițiile în care: - informația circulă mai bine în mediul comunitar-regional; - populația din zona de referință este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
distanțare de modelul comunităților mici în care fiecare se cunoaște cu fiecare; - există condiții instituționale și culturale pentru o competiție deschisă, reglementată; - au fost depășite fazele inițiale de formare a grupului de participare și de acomodare reciprocă a membrilor săi. Analogia biologică de la care pornește Randell poate fi utilă pentru a sugera câteva ipoteze în vederea abordării participării comunitare în contextul rural al României anilor 2000: - satele mici, tradiționale, de mare omogenitate socioculturală și cu un nivel ridicat al capitalului social intracomunitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al conceptului este mai aproape de concepția weberiană decât de cea a „sociabilității” lui Simmel (1964, pp. 40-57). Pentru Simmel, sociabilitatea este forma pură, de joc a „asociației” (formării de unități sociale). Caracterul formal al sociabilității este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele de sociabilitate, pe de o parte, și raportul realitate/artă. Sociabilitatea este formă artistică, autonomă în raport cu realitatea (Sandu, 2003, p. 16). Există și un alt sens al sociabilității, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dacă e posibil integral, al vieții dreptului În originea și evoluția sa. Că aceasta este posibil, ne-o dovedește - pe lângă faptul mai sus arătat că nu este existență omenească fără un anumit sistem de drept, - marele număr de asemănări și analogii ce se Întâlnesc În sistemele juridice ale tuturor popoarelor. Prin aceasta se confirmă - aprecia filosoful italian - identitatea fundamentală a acțiunii umane, În care dreptul Își are rădăcinile sale”. Acest caracter al dreptului - deopotrivă fenomenal și istoric - este numit de către filosof
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate fi explicată fără referirea la moralitatea obiectivă, care se Înfățișează În obiceiuri și În drept, În cerințele și judecățile morale, În vederile și idealurile Întregului: ethosul popular devenit istoricește este izvorul din care curge Întreaga moralitate subiectivă”. Filosoful analizează analogiile și deosebirile dintre obicei și instinct - la om și la animale - , acelea dintre viața individuală și viața socială (de ex. viața sexuală, formele Împrietenirii, formele gospodăririi, drepturile femeii etc.). Conținutul a ceea ce obiceiul și dreptul prescriu individului În toate aceste
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de Împrejurări. Mai amintim apoi că, atunci când lipsește o normă care să reglementeze În mod direct un anumit raport, judecătorul - În afară de dreptul penal unde domnește principiul nulla poena sine lege (nici o pedeapsă fără lege) - trebuie să recurgă la interpretare prin analogie sau, În lipsa normelor aplicabile prin analogie, la principiile generale ale dreptului. Aici, mai cu seamă criteriul echității poate avea o influență Întinsă și binefăcătoare, Întrucât trebuie să se determine norma cu privire directă la cazul particular, adică În vederea exigențelor care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
atunci când lipsește o normă care să reglementeze În mod direct un anumit raport, judecătorul - În afară de dreptul penal unde domnește principiul nulla poena sine lege (nici o pedeapsă fără lege) - trebuie să recurgă la interpretare prin analogie sau, În lipsa normelor aplicabile prin analogie, la principiile generale ale dreptului. Aici, mai cu seamă criteriul echității poate avea o influență Întinsă și binefăcătoare, Întrucât trebuie să se determine norma cu privire directă la cazul particular, adică În vederea exigențelor care se nasc din Însăși natura lucrurilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu seamă criteriul echității poate avea o influență Întinsă și binefăcătoare, Întrucât trebuie să se determine norma cu privire directă la cazul particular, adică În vederea exigențelor care se nasc din Însăși natura lucrurilor. Obligația judecătorului de a recurge la ajutorul analogiei sau, dacă este necesar, chiar la principiile generale de drept, când o controversă nu poate fi rezolvată printr-o dispoziție precisă de lege, rezultă, În sistemul actual În vigoare, (din art. din „Dispozițiile preliminare ale Codului civil asupra publicării, interpretării
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
discutat și se mai discută Încă cu multă ardoare Înțelesul formulei: principii generale de drept. După unii, ele ar consista În principii care derivă din normele existente, printr-un proces de generalizare, care În fond nu s-ar deosebi de analogie. Contra acestei păreri Înainte de toate, putem obiecta, referindu-ne la textul articolului mai sus amintit, că principiile generale sunt invocate aici În mod precis pentru cazurile care nu pot fi rezolvate pe calea analogiei. În realitate, e cu totul greșit
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fond nu s-ar deosebi de analogie. Contra acestei păreri Înainte de toate, putem obiecta, referindu-ne la textul articolului mai sus amintit, că principiile generale sunt invocate aici În mod precis pentru cazurile care nu pot fi rezolvate pe calea analogiei. În realitate, e cu totul greșit a presupune că analogia poate fi extinsă la infinit, iar generalizarea normelor existente ar fi suficientă să ofere un criteriu pentru oricare caz. Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al dreptului e constituit
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Înainte de toate, putem obiecta, referindu-ne la textul articolului mai sus amintit, că principiile generale sunt invocate aici În mod precis pentru cazurile care nu pot fi rezolvate pe calea analogiei. În realitate, e cu totul greșit a presupune că analogia poate fi extinsă la infinit, iar generalizarea normelor existente ar fi suficientă să ofere un criteriu pentru oricare caz. Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al dreptului e constituit de natura lucrurilor, așa cum poate fi apreciată de rațiune. Tocmai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
e complet, adică lipsit de lacune, deoarece pentru cazurile neprevăzute se poate Întotdeauna argumenta a contrarie, plecând de la normele existente. Dacă Însă argumentarea a contrario poate folosi În unele materii (spre ex. dreptul penal, unde e interzis chiar și uzul analogiei), În schimb e insuficientă În alte materii, unde judecătorul poate și trebuie Întotdeauna să găsească o normă pentru a reglementa orice raport, fixând pentru fiecare limita licitului și a ilicitului. În acest caz, criteriul nu poate fi pur negativ. Deci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Îi este lăsată judecătorului, fie și În dreptul penal (unde domnește principiul nulla poena sine lege - nici o pedeapsă fără lege!). Criteriul Echității poate avea o influență largă și benefică, deoarece trebuie să se determine norma benefică directă la cazul particular. Ajutorul analogiei este foarte important pentru judecător, ca și apelul la principiile generale de drept, când o controversă nu poate fi rezolvată printr-o dispoziție precisă de lege. Oricum, „judecătorul nu poate În nici un caz refuza o sentință invocând tăcerea, obscuritatea sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
caz refuza o sentință invocând tăcerea, obscuritatea sau insuficiența legii. Trebuie să existe o normă pentru fiecare caz; dacă nu a fost În mod expres formulată de către legiuitor, cade În sarcina judecătorului să o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate (analogia și principiile generale de drept). Foarte important este faptul că gânditorul italian dezbate Înțelesul formulei Principii Generale de Drept. Cu adevărat, recunoaște Giorgio Del Vecchio, principiile sunt invocate exact pentru cazurile care nu se pot rezolva pe calea analogiei. Desigur
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
indicate (analogia și principiile generale de drept). Foarte important este faptul că gânditorul italian dezbate Înțelesul formulei Principii Generale de Drept. Cu adevărat, recunoaște Giorgio Del Vecchio, principiile sunt invocate exact pentru cazurile care nu se pot rezolva pe calea analogiei. Desigur, analogia nu poate fi extinsă la infinit, și nici generalizarea normelor existente nu este suficientă pentru a oferi un criteriu pentru orice caz. Filosoful observă cu profunzime: Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al Dreptului e constituit de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și principiile generale de drept). Foarte important este faptul că gânditorul italian dezbate Înțelesul formulei Principii Generale de Drept. Cu adevărat, recunoaște Giorgio Del Vecchio, principiile sunt invocate exact pentru cazurile care nu se pot rezolva pe calea analogiei. Desigur, analogia nu poate fi extinsă la infinit, și nici generalizarea normelor existente nu este suficientă pentru a oferi un criteriu pentru orice caz. Filosoful observă cu profunzime: Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al Dreptului e constituit de natura lucrurilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
urma scapă turma, ariergarda scapă avangarda... În cartea sa Bulgakov și secretul lui Koroviev - volum pe care l-am devorat cu pasiune, fiind vorba În el 32 despre una din cărțile mele de căpătîi - Ion Vartic face, printre altele, seducătoare analogii masonice ; Maestrul autorului rus este maestru și-ntr-un sens mai profund : ” ... Schema unor relații dintre personaje pare, Într-adevăr, să reproducă treptele gradelor simbolice masonice : maestrul ( fie Yesua, fie M.), companionul ( Pilat, Margareta), ucenicul (Levi Matei, Bezdomnîi). Înmormîntarea de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]