1,979 matches
-
demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar statele se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în Leviathanul - de aici așadar anarhia și ostilitatea culminând cu conflicte militare din relațiile internaționale. Astfel, în viziune realistă, istoria este o constantă, posibil de figurat sub forma unei repetiții de secvențe cauză-efect și determinată, în ultimă instanță, de limitele naturii umane. Analiza variabilei independente „indivizi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statelor, cauzalitatea inversă (inside→out) fiind mult mai slabă sau chiar inexistentă. Pentru neorealiști, structura sistemului este esențială în înțelegerea relațiilor internaționale. Compunând împreună cu unitățile (statele) sistemul internațional, ea se definește (după Waltz) prin trei elemente: principiul ordonator - ierarhie sau anarhie; diferențierea funcțională a unităților - inexistentă în sistemul internațional, statele îndeplinind aceleași funcții de reprezentare a populației în forurile internaționale, de organizare a propriei apărări și de asigurare a supraviețuirii lor economice; distribuția capabilităților între unități - ca indicator al puterii fiecărui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internațional, statele îndeplinind aceleași funcții de reprezentare a populației în forurile internaționale, de organizare a propriei apărări și de asigurare a supraviețuirii lor economice; distribuția capabilităților între unități - ca indicator al puterii fiecărui stat. Ca principiu ordonator caracterizând sistemul internațional, anarhia nu înseamnă haos și conflictualitate, ci doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anarhia nu înseamnă haos și conflictualitate, ci doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia internațională este însoțită de incertitudine și insecuritate, ceea ce face ca dinamica sistemului să fie dictată finalmente de structura sistemului - mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o variabilă dependentă, o expresie a intereselor statelor, autorii aparținând acestui curent atribuie o importanță majoră instituțiilor internaționale și actorilor nonstatali în general, fie ei organizații intersau nonguvernamentale, convenții sau regimuri internaționale. Indiferent de motivația creării lor, instituțiile internaționale diminuează anarhia, modificând ulterior percepțiile și comportamentul statelor membre sau nonmembre, pe care le impulsionează înspre interacțiuni mai cooperante și mai puțin conflictuale. Alternativ și de pe o poziție de acomodare a celor două perspective, unii autori consideră că statele membre și instituția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atenție termenii „liberali internaționaliști” și „pluraliști”, însoțit fiecare de calificativul „interbelic”, pentru a-i separa de teoreticienii liberali ai secolului al XIX-lea și, respectiv, de cei asociați tradiției politico-juridice americane, accentuând varietatea actorilor politici, domnia legii și legătura dintre anarhie și suveranitate. Idealismul utopic - principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei relațiilor internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de interdependență între state diminuând astfel (dacă nu eliminând) necesitatea apelării la forța militară. Moștenirea tradiției liberale se face resimțită și prin promovarea domniei legii și a statului de drept (tradiția Rechstaat) ca formulă de depășire a „stării naturale” de anarhie. În ciuda criticii principiului balanței de putere de către Richard Cobden sau a discreditării ideii de diplomație secretă între Marile Puteri de către Bright (elemente care indică prezența în nuce a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă credința în armonizarea naturală a intereselor (indivizilor, precum și ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei - principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; principiile liberale de filosofie a istoriei - și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ipoteze de lucru lansate în ultimii ani o reprezintă teza lui Thies privind relația dintre idealism și realism. Astfel, în „inventarea” Școlii idealiste, avocați ai tradiției realiste ignoră o importantă componentă a gândirii liberale interbelice în domeniul relațiilor internaționale - problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate - numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin „amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale” (Thies, 2002
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interbelice în domeniul relațiilor internaționale - problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate - numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin „amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale” (Thies, 2002, p. 169). În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a Școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de Charles Kegley Jr. și Eugene Wittkopf: Program de cercetare construit pe convingerea că aplicarea raționalismului și a universalismului etic în domeniul relațiilor internaționale poate conduce la crearea unei lumi mai cooperante, caracterizată prin ordine și principii etice, în care anarhia internațională și războiul pot fi controlate prin intermediul organizațiilor internaționale și alte reforme instituționale ce asigură domnia legii (Kegley și Wittkopf, 2006, p. 33). Se poate spune că mare parte dintre propunerile liberalilor interbelici au fost făcute înainte ca vremea lor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
întâlnim reunite procesele specifice fiecăreia dintre cele trei tradiții, coexistând în condițiile prevalenței temporare a unuia sau altuia dintre ele. În prezentarea viziunii referitoare la relațiile internaționale se cuvine remarcat faptul că autorii Școlii engleze pleacă și ei de la premisa anarhiei existente în mediul internațional - însă, la fel ca idealismul și, mai apoi, neoliberalismul, trec dincolo de ea. Anarhia nu înseamnă automat haos total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
altuia dintre ele. În prezentarea viziunii referitoare la relațiile internaționale se cuvine remarcat faptul că autorii Școlii engleze pleacă și ei de la premisa anarhiei existente în mediul internațional - însă, la fel ca idealismul și, mai apoi, neoliberalismul, trec dincolo de ea. Anarhia nu înseamnă automat haos total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare în înțelegerea politicii internaționale, raționalismul accentuează elementele de ordine existente. Astfel, autorii raționaliști (Bull în primul rând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și ei de la premisa anarhiei existente în mediul internațional - însă, la fel ca idealismul și, mai apoi, neoliberalismul, trec dincolo de ea. Anarhia nu înseamnă automat haos total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare în înțelegerea politicii internaționale, raționalismul accentuează elementele de ordine existente. Astfel, autorii raționaliști (Bull în primul rând) încearcă să găsească răspunsuri argumentate la întrebarea pe care ei o consideră vitală: Există sau nu ordine în relațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putea vorbi despre o societate internațională a zilelor noastre. Altfel spus, cele mai multe dintre statele lumii, în majoritatea interacțiunilor lor, vor recunoaște că au un interes în realizarea acestor scopuri. Toate statele sunt interesate de salvarea sistemului în sine, fără de care anarhia riscă să devină, în practică, echivalentul haosului și al incertitudinii. În cele mai multe interacțiuni și momente, toate statele lumii sunt interesate și de independența lor față de alte centre de decizie externe, de reducerea/reglementarea războiului ș.a.m.d. Tocmai de aceea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a Guvernului Blair în perioada primului mandat), prin analizarea posibilităților și obstacolelor, în calea unui dialog între societăți cu valori diferite, dar membre, în același timp, ale unei societăți internaționale globale. Prin echilibrul pe care îl găsește între acceptarea premisei anarhiei internaționale și arta de a găsi un echilibru, o manieră de acomodare a intereselor între statele societății internaționale, raționalismul deschide posibilitatea unei căi de mijloc între absolutizarea războiului ca fenoment constitutiv unic al politicii internaționale, realizată de realism, și extrapolarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe unele, pedepsindu-le pe altele, prin intermediul a două mecanisme: socializarea actorilor și competiția între ei (Waltz, 1979, pp. 73-74). Structura este definită prin trei eșaloane, care primul este principiul organizator al sistemului. Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul politicii internaționale de cel al politicii interne, organizată ierarhic. Pentru a ilustra modul în care anarhia constrânge comportamentele actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care primul este principiul organizator al sistemului. Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul politicii internaționale de cel al politicii interne, organizată ierarhic. Pentru a ilustra modul în care anarhia constrânge comportamentele actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică - un domeniu „similar din punct de vedere structural” (Ibidem, p. 89) cu sistemul politic internațional, în sensul că în ambele funcționează principiul auto-ajutorării. Piața condiționează comportamentul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiunile lor pot fi teoretizate. Conceptul de structură permite diferențierea între schimbările la nivel de unitate și cele la nivel de sistem. În cazul acestora din urmă, unicul eșalon la care ele pot apărea este al treilea (polaritatea); primele două (anarhia, respectiv absența diferențierii funcționale) sunt parametri, nu variabile. O teorie strict sistemică a politicii internaționale ar trebui să expliciteze presiunile exercitate și posibilitățile de acțiune oferite de sisteme având diferite structuri, fără a intra însă pe terenul politicii externe - adică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statele să se comporte ofensiv unele față de celelalte, conturându-se trei modele generale de comportament: teama, auto-ajutorarea și maximizarea puterii. Raportarea teoriei lui Mearsheimer la cea a lui Waltz sugerează că realismul lui Waltz este unul „defensiv”, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului balanței de putere. Mearsheimer (după exemplul lui Morgenthau) avansează un realism „ofensiv”: în condițiile anarhiei și dilemei securității, Marile Puteri caută să-și maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având drept țel fundamental hegemonia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lui Mearsheimer la cea a lui Waltz sugerează că realismul lui Waltz este unul „defensiv”, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului balanței de putere. Mearsheimer (după exemplul lui Morgenthau) avansează un realism „ofensiv”: în condițiile anarhiei și dilemei securității, Marile Puteri caută să-și maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având drept țel fundamental hegemonia. Puterea unui stat este definită în termeni de capacități și include componente precum populația și forța economică, însă decisivă este puterea militară
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai este unul pur structural, ci include și factori ne-structurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care realiștii clasici sau protagoniștii „celei de-a doua dezbateri” nu încercaseră (sau nu reușiseră) să i-o confere. Lui Hans
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică - de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra balanței de putere nu putea fi, pentru Waltz, o teorie explicativă a politicii internaționale. Ea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lui Rousseau) și două reacții contemporane față de realismul structural: realismul neoclasic și realismul alegerii raționale (Dunne și Schmidt, 2005, p. 166). Distincția între realismul clasic și cel structural are la bază, evident, opțiunea acestuia din urmă pentru „a treia” imagine, anarhia internațională - realismul structural este naturalist din punct de vedere epistemologic, în timp ce realismul clasic este mai degrabă interpretivist. Totodată, critica lui Waltz la adresa „reducționismului” lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist lărgit sau să sugereze existența unei tabere comune raționaliste, opusă reflectivismului. Subdisciplina studiilor de securitate a produs o tipologie bazată pe reunirea a două criterii de diferențiere: asumpțiile referitoare la anarhie (care fundamentează mai vechea separare între realismul ofensiv și cel defensiv) și fenomenele ce trebuie explicate de teorie (delimitându-se astfel neorealismul și realismul neoclasic). Astfel, neorealismul ar reuni teoriile care încearcă să explice rezultatele internaționale - spre exemplu, probabilitatea războiului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]