66,320 matches
-
existența posibilităților financiare. Textul art. 74 din contractul colectiv de muncă instituie o posibilitate a acordării ajutoarelor, lăsată la aprecierea angajatorului, în funcție de posibilitățile financiare ale acestuia. Așadar, textul nu instituie o obligație a acordării ajutoarelor, ci constituie o opțiune pentru angajator, putând fi executată doar în cazul existenței mijloacelor financiare. În concluzie, constatând că sistarea acordării ajutoarelor se impune ca efect al aplicării dispozițiilor Legii-cadru nr. 284/2010 , art. 138 din Legea nr. 62/2011 și reținând și caracterul facultativ al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. 13. Prin sentința civilă nr. 2.664 din 15 octombrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 3.799/118/2015, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a respins acțiunea formulată de același angajator ca nefondată, reținând că ceea ce interesează în prezenta cauză este a se stabili dacă raporturile juridice existente între părțile litigante în contextul efectuării plății cu titlul de decontare a prestațiilor de odihnă și tratament au fost lipsite de suport juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de Conturi - Camera de Conturi a Județului Constanța, care nu are înrâurire asupra legalității clauzelor contractelor colective de muncă, supuse exclusiv jurisdicției muncii. Prin încheierea contractului colectiv de muncă, dreptul muncii devine un drept negociat, de origine convențională, creat de angajatori și salariați, în funcție de condițiile economice și sociale, precum și de interesele celor două părți. În concepția legiuitorului, contractul colectiv de muncă reprezintă forma de exprimare concretă a normelor juridice de muncă. Autoritatea publică, prin intermediul dreptului, orientează doar acțiunile și inițiativele celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
acțiune, nu mai pot fi restituite. Reclamanta a susținut în cuprinsul acțiunii că nu se poate reține o culpă a salariatului în privința încasării unei anumite sume, însă art. 256 alin. (1) din Codul muncii exclude, deopotrivă, ideea de culpă a angajatorului. Or, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului, astfel că obligația de restituire nu își poate găsi fundamentul în plata nedatorată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
art. 256 alin. (1) din Codul muncii exclude, deopotrivă, ideea de culpă a angajatorului. Or, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului, astfel că obligația de restituire nu își poate găsi fundamentul în plata nedatorată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul CERONAV, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. V. Motivele de admisibilitate reținute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
muncă produce efecte până la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, nefiind aplicabile dispozițiile legislației privind salarizarea în sectorul bugetar. 14.2. Problema răspunderii patrimoniale a angajaților Potrivit art. 254 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. În același capitol III din titlul XI al Codului muncii, intitulat " Răspunderea patrimonială", este cuprins și art. 256 care instituie o formă de răspundere independentă de culpă, bazată în realitate pe îmbogățirea fără justă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
capitol III din titlul XI al Codului muncii, intitulat " Răspunderea patrimonială", este cuprins și art. 256 care instituie o formă de răspundere independentă de culpă, bazată în realitate pe îmbogățirea fără justă cauză, stabilind că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Problema care se pune este dacă poate fi considerată o culpă a angajatului încasarea sumelor plătite de angajator întro situație precum cea din cauza de față sau dacă se poate considera că acele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
în realitate pe îmbogățirea fără justă cauză, stabilind că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Problema care se pune este dacă poate fi considerată o culpă a angajatului încasarea sumelor plătite de angajator întro situație precum cea din cauza de față sau dacă se poate considera că acele sume au fost plătite de angajator deși nu erau datorate, în condițiile în care au fost plătite în baza unui contract colectiv de muncă valabil, ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
să o restituie. Problema care se pune este dacă poate fi considerată o culpă a angajatului încasarea sumelor plătite de angajator întro situație precum cea din cauza de față sau dacă se poate considera că acele sume au fost plătite de angajator deși nu erau datorate, în condițiile în care au fost plătite în baza unui contract colectiv de muncă valabil, ale cărui clauze nu au fost anulate. Pe de altă parte, art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 stabilește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de muncă valabil, ale cărui clauze nu au fost anulate. Pe de altă parte, art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 stabilește că răspunderea pentru încheierea contractelor colective cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) din același articol revine angajatorului. Chiar dacă s-ar considera că acele clauze din contractul colectiv de muncă, în baza cărora s-au plătit anumite drepturi, considerate contrare legii de către Curtea de Conturi, sunt nule sau lipsite de efecte prin decizia instituției de control, se pune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
contracte colective de muncă este discutabil, față de exprimarea identică a legiuitorului de la art. 138 alin. (3) și art. 142 alin. (1): "clauzele (...) sunt lovite de nulitate". În al doilea rând, se ridică problema dacă art. 138 alin. (5) presupune obligarea angajatorului la executarea unei clauze a contractului colectiv de muncă aflată sub incidența art. 138 alin. (3) și (4). În dreptul comun, nulitatea unei clauze contractuale are ca efect lipsirea de efecte a acesteia și restituirea prestațiilor. Art. 138 alin. (5) constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
restituirea prestațiilor. Art. 138 alin. (5) constituie o prevedere specifică materiei contractelor colective de muncă încheiate în sectorul bugetar, a cărei interpretare depinde de deslușirea sensului noțiunii de "răspundere" la care se referă. O acțiune prin care salariații solicită obligarea angajatorului la executarea unei clauze contractuale are ca obiect răspunderea contractuală. Într-o asemenea viziune, angajatorul este ținut să execute o clauză contractuală lovită de nulitate (chiar constatată de instanță la cererea acestuia), urmând, cel mult, să fie antrenată ulterior răspunderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
încheiate în sectorul bugetar, a cărei interpretare depinde de deslușirea sensului noțiunii de "răspundere" la care se referă. O acțiune prin care salariații solicită obligarea angajatorului la executarea unei clauze contractuale are ca obiect răspunderea contractuală. Într-o asemenea viziune, angajatorul este ținut să execute o clauză contractuală lovită de nulitate (chiar constatată de instanță la cererea acestuia), urmând, cel mult, să fie antrenată ulterior răspunderea subsidiară a prepușilor săi care se fac vinovați de încheierea contractului cu încălcarea legii. Astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
Se ajunge, astfel, la concluzia că instanța, sesizată în baza unei clauze a unui contract colectiv de muncă, nici nu ar trebui să analizeze incidența nulității întrucât este irelevantă, de vreme ce trebuie, oricum, să admită acțiunea, antrenând, ��n acest fel, răspunderea angajatorului potrivit art. 138 alin. (5). Se poate considera însă că această interpretare se îndepărtează de intenția legiuitorului de protejare a bugetelor publice prin prevederile restrictive ale art. 138 din Legea nr. 62/2011 , în sensul neexecutării clauzelor afectate de nulitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
problematica contractelor colective de muncă are reflectare în practica judiciară, aceasta nu a formulat până în prezent răspuns la cele două aspecte ale chestiunii ridicate, situație la baza căreia stă specificul prezentului litigiu, în care, deși părțile înfățișează poziții procesuale contrare, angajatorul care se opune executării unor clauze ale contractului colectiv de muncă în urma unei decizii a Curții de Conturi pe care nu a contestat-o, nu invocă nulitatea clauzelor respective. 16. În Dosarul nr. 3.799/118/2015, înregistrat pe rolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
2) din Codul muncii, a salariatului din sectorul bugetar care a primit drepturi necuvenite potrivit legii de salarizare, dar care se regăsesc inserate în contracte colective de muncă încheiate cu nerespectarea legii de salarizare, răspunderea revenind în acest caz exclusiv angajatorului, instanța de sesizare a reținut următoarele: Dispozițiile art. 37 din Legea-cadru nr. 284/2010 stabilesc faptul că: (1) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
Codul muncii este condiționată de culpa acestora în producerea prejudiciului. Or, în mod expres, art. 138 alin. 5 din Legea nr. 62/2011 stabilește că răspunderea pentru încheierea contractelor colective cu înc��lcarea prevederilor alin. 1-3 din același articol revine angajatorului, iar nu angajaților. Curtea de Conturi nu a impus reclamantei să recupereze prejudiciul de la angajații care au beneficiat de anumite drepturi potrivit prevederilor din contractul colectiv de muncă, ci doar o obligație generală de recuperare a acestui prejudiciu. Pe de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
contractul colectiv de muncă, ci doar o obligație generală de recuperare a acestui prejudiciu. Pe de altă parte, răspunderea patrimonială întemeiată pe prevederile art. 256 din Codul muncii este condiționată de caracterul necuvenit al unor sume încasate de angajați de la angajator. Acordarea sumelor respective s-a făcut în executarea unor obligații asumate de angajator prin contractul colectiv de muncă, în cadrul negocierii colective definite de art. 1 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , prin care s-au reglementat relațiile de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
prejudiciu. Pe de altă parte, răspunderea patrimonială întemeiată pe prevederile art. 256 din Codul muncii este condiționată de caracterul necuvenit al unor sume încasate de angajați de la angajator. Acordarea sumelor respective s-a făcut în executarea unor obligații asumate de angajator prin contractul colectiv de muncă, în cadrul negocierii colective definite de art. 1 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , prin care s-au reglementat relațiile de muncă dintre angajator și angajați, drepturile prevăzute fiind considerate o contraprestație a muncii. Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
sumelor respective s-a făcut în executarea unor obligații asumate de angajator prin contractul colectiv de muncă, în cadrul negocierii colective definite de art. 1 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , prin care s-au reglementat relațiile de muncă dintre angajator și angajați, drepturile prevăzute fiind considerate o contraprestație a muncii. Art. 57 alin. (2) din Codul muncii stabilește că eventuala constatare a nulității contractului individual de muncă produce efecte numai pentru viitor. Această soluție este justificată de împrejurarea că părțile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
individual de muncă produce efecte numai pentru viitor. Această soluție este justificată de împrejurarea că părțile nu mai pot fi repuse în situația anterioară, munca prestată de angajat în considerarea clauzelor din contractul individual de muncă neputând fi "restituită" de angajator decât cel mult prin plata unei despăgubiri care oricum ar trebui să fie egală cu drepturile salariale deja încasate. Deși, în privința contractului colectiv de muncă, nu există o prevedere similară, argumentele pentru a reține aceeași soluție sunt identice cel puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
prevedere similară, argumentele pentru a reține aceeași soluție sunt identice cel puțin în privința clauzelor care stabilesc aspecte referitoare la salarizare sau alte drepturi cuvenite angajaților pentru prestarea muncii. Astfel, în contractul colectiv de muncă se stabilește și contraprestația datorată de angajator pentru munca angajaților care include, pe lângă salarii, în legătură cu care contractul colectiv de muncă stabilește criterii generale de determinare, și anumite drepturi în natură sau în bani, conform art. 229 alin. (1) din Codul muncii. Toate aceste drepturi ale salariaților constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
munca angajaților care include, pe lângă salarii, în legătură cu care contractul colectiv de muncă stabilește criterii generale de determinare, și anumite drepturi în natură sau în bani, conform art. 229 alin. (1) din Codul muncii. Toate aceste drepturi ale salariaților constituie contraprestația angajatorului pentru munca angajaților, contraprestație pe care angajații o au în vedere pentru stabilirea sau continuarea raporturilor de muncă și pentru prestarea activității. Lipsirea de efecte pentru trecut a clauzelor din contractul colectiv de muncă care prevăd drepturi pentru salariați ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
pentru prestarea activității. Lipsirea de efecte pentru trecut a clauzelor din contractul colectiv de muncă care prevăd drepturi pentru salariați ar însemna lipsirea de cauză a unei părți din obligațiile angajaților, concretizate în prestații care ar trebui astfel restituite de angajator, ceea ce evident este imposibil. Ca urmare, aceste sume nu pot fi considerate necuvenite. 18. Opinia instanței de sesizare în Dosarul nr. 2.060/118/2015, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justi��ie sub nr. 1.247/1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
posibilitatea constatării nulității la cererea părților interesate, dar nu exclude aplicarea principiului prevăzut de art. 1.247 alin. (3) din Codul civil. Totodată, instanța de sesizare apreciază că art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 nu presupune obligarea angajatorului la executarea unei clauze nelegale a contractului colectiv de muncă, întrucât această interpretare este contrară obiectivului urmărit de legiuitor, respectiv protejarea bugetelor publice prin lipsirea de efecte a clauzelor contractuale încheiate cu nerespectarea legii. Răspunderea prevăzută de art. 138 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]