479 matches
-
Bine ai venit, moș Dumitre. Ia spune, cum a fost drumul și cum te-ai descurcat cu angrosistul? Cum să fie drumul? Ca primăvara. Ici omăt, colea glod și tot așa. Da’ armăsarul meu nu-i o gloabă... Cât despre angrosist... Ce săți spun? La început, ba că-i câr, ba că-i mâr, da’ până la urmă s-o dat pe brazdă. Apoi, moș Dumitru a luat-o gospodărește și i-a povestit lui Costăchel toată tărășenia. Cum văd eu, moș
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și cu sloboda am să cercetez locul la negustor. Voi să opriți la poarta hanului și așteptați să mă întorc... Bine te-am găsit, jupâne Ștrul. Bine ai venit, bade Dumitre. Ai vreo treabă cu mine? s-a prefăcut neștiutor angrosistul. Apoi am și eu niște grăunțe de vânzare. Sunt cu vreo trei gospodari care s-au oprit mai încolo să hodinească dobitoacele. Eu am venit înainte, ca să prind rând. Dacă grăunțele îs bune, le cumpăr. Dacă nu... Cum spui dumneata
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Eu am venit înainte, ca să prind rând. Dacă grăunțele îs bune, le cumpăr. Dacă nu... Cum spui dumneata, jupâne. Eu mă duc fuguța să-i aduc pe gospodari... Căruțele pline cu saci s-au înșirat la rând cu celelalte. Omul angrosistului s-a înfățișat îndată să prubuluiască grăunțele... Cum ți se pare marfa, omule? a întrebat în gura mare moș Dumitru. Așa și așa... O să vedem ce spune și jupânul - a răspuns omul cu glas plin. După puțină vreme, le-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
gata... glasul stăpânului a sunat ca un tunet sub bolțile magaziei. Da’ ce marfă-i asta? Ce sunt eu aici? Vărsătoare? Eu cumpăr gozuri ori grăunțe? Afară! Să nu văd un sac aici! Afară!!! Moș Dumitru s-a dus la angrosist, chipurile să încerce a-l îndupleca, dar, din priviri, a făcut semn oamenilor lui să se apropie de sacii cu sămânță aflați alături. Nici nu vreau să aud. Afară, am spus! s-a prefăcut neînduplecat jupânul și s-a făcut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fost legionar, a fost pe dracu’, a fost pește la Crucea de Piatră și sora lui a vrut să-l omoare cu stricnină că o făcea de râs În lume și din cauza lui a părăsit-o iubitul ei care era angrosist la Constanța și nu s-a mai măritat niciodată din cauza asta. Severică n-a murit, dar făcea pe damblagiul, ca să-i mănânce banii lui soră-sa și o amenința că dacă nu-i dă bani și mâncare, țigări și băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pentru tot ce se află sub carâmbul cizmelor sale. Aspectul efeminat, ușor pufos, ca și apetitul pentru unele localuri deocheate unde se producea purtând perucă și lenjerie intimă de damă, făcuseră să fie denumit printre camarazii ofițeri Guriță. Feciorul unui angrosist de vinuri, își cumpărase un loc cald la serviciile manutanței unde ar fi putut sta mult și bine dacă dispariția valorilor din casa de bani nu ar fi atins cote alarmante. Bine învăluite în ceață datorită unor înalți protectori binevoitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dollarii, făcând mențiunea. „Eu lucrez cinstit domnule, la mine nu se admite nici cea mai mică greșeală. Posed excelente aprecieri și mai presus de toate sunt om de Încredere, datorită căreia Îmi pot păstra renumele de afacerist, mai bine zis angrosist, iar clienții mi se adresează fără teama de-a fi prăduiți, poliției...!” Numără dollarii primiți, zece banknote a câte o sută, Îi introduse tacticos În buzunar făcând semn celorlalți să procedeze În consecință. Deodată se auzi unele fluerături, iar o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de prin lozincile cu salamul cu soia și cu vinderea țării pe un pumn de dolari. Și câte și mai câte. Până și actualul președinte a fost, pe vremea Convenției Democrate, între 1997-2000, alături de lupta pe care o dădea viteazul angrosist de cereale Triță Făniță întru apărarea fostelor gostaturi. E adevărat că același Traian Băsescu a recunoscut faptul că a evoluat de atunci și până azi. Așadar în concepția referitoare la agricultura de stat și cea particulară Traian Băsescu s-a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Povestea cu mediumul se Încheiase Într-un mod rezonabil. Un informator al poliției povestise că amantul fetei fusese implicat Într-o reglare de conturi legată de un stoc de droguri, pe care Îl vânduse cu amănuntul În loc să-l predea cinstitului angrosist, care deja Îl plătise. Lucruri care În cercurile acelea ale lor sunt foarte rău văzute. Ca să-și salveze pielea, se volatilizase. Bineînțeles că-și luase și amanta cu el. Purecând apoi ziarele rămase În apartamentul lor, De Angelis găsise niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nopților de februarie. Ce să mai vorbesc de ora 7.30 dimineața? Cea mai sumbră dintre ore, cînd nu se Întîmplă absolut nimic. O asemenea oră este ca apa distilată. Care putea fi cea mai nefericită Întîmplare din viața unui angrosist de combustibil? Oare au Încercat să-și bată joc de mine sau am dat din Îmtîmplare peste un neghiob ? Dar n-are importanță, esențialul este că invizibilul rămîne invizibil. Ceea ce am vrut să văd se și vedea. Continuam să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spus că nu e vorba de nici o crimă. Poate că remarca zeflemitoare a lui Tashiro, referitoare la sondajele mele zadarnice, nu era cu totul lipsită de temei. Tot ce putea să facă o Întreprindere comercială ca Dainen pentru un negustor angrosist era să-i ușureze oarecum moartea sau, poate, să-i comande o piatră funerară. Am oprit mașina În fața magazinului domnului M. În afara reflectoarelor atîrnate de streașină și Îndreptate spre Înăuntru, n-am zărit nici o schimbare bătătoare ia ochi. Ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Ridică Îndemînatic butelia și o așeză ușor Înclinată pe scîndura de nici treizeci de centimetri de peste șanț. Îi dădu un brînci și profitînd de Înclinație, o ghidă cu mîinile, rostogolind-o. — Oricum, și cînd clienții au trecut de la vechiul negustor angrosist la Dainen a fost o mare surpriză pentru noi. Habar n-aveam de nimic, continuă el. — Și cînd s-a Întîmplat așa ceva? am insistat eu. Am căutat să cîștig ceva timp pretextînd că m-am Înecat cu fumul de la țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
verificasem personal, pe furnizorii de combustil M și trecusem prin orașul F, eram Înclinat să cred... Singura legătură care se putea stabili Între EL și orașul F era centrul de distribuire a combustiblului... un loc obișnuit, o legatură normală Între angrosist și negustorul cu amănuntul. Dar, cu atît mai mult cu cît nu era ceva ieșit din comun, apariția fratelui aici Îmi ridica niște semne mari de Întrebare. În afară de faptul că era cumnatul LUI, eu nu găseam nici o altă legătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cu „totalitatea relațiilor de schimb de mărfuri bla bla bla“. Piața unde mergem ca stagiare și apoi ca gospodine mari este un spațiu comercial vast, amenajat de obicei sub cerul liber, unde afaceriști din domeniul agricol sau comercial - retaileri sau angrosiști - vând în general roadele pământului; acestea sunt clasificate în legume, fructe, semințe și flori; produsele din primele două categorii se consumă, în timp ce florile sunt produse ornamentale (necomestibile); la capitolul semințe nu vă pot oferi detalii, nu mă pricep nici măcar acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
băutori serioși îl scotea din sărite. Umbla din colț în colț de țară să cerceteze piața, să lămurească pe cîte un crîșmar că face, nu doar o afacere, ci chiar un act de civilizație comandînd doar șampanie Mott, asculta inepțiile angrosiștilor, scîncetele nevestelor de negustori din cine știe ce fund de Moldovă ori Oltenie, și asta era o cale pentru a mai scăpa de o ladă, inspectînd pivnițele umede, beciurile năruite, unde, eventual, s-ar putea face un depozit pentru zile negre, vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era chiar așa se convinsese singur, îl lămurise doar în cîteva cuvinte chiar Mihai Mihail și mai ales i-o demonstrase cu fapte George Stan, care fiind un ins mai aplecat către aventură intra în tot felul de combinații cu angrosiști, cu fabricanți și mahări de industrie, felul său de a acționa era cu totul ieșit din comun în cadrul Serviciului. Mihail îl tolera pentru că, probabil, îndeplinea în planurile sale ascunse un rol important, nu doar pentru că era nepotul lui Emanuel Stan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
merge înainte, inspectorii vor aplica legile în continuare, rapoartele vor fi înseriate și vîrîte în arhivă, el însuși va fi invitat ca întotdeauna să ia cina la Capșa ori la Lido cu deputați și miniștri, cu directori de bancă și angrosiști, va inspira pe mai departe respect, teamă și curiozitate, dar el va ști că e sfârșit. Iar în lume nu există secret care pînă la urmă să nu fie descoperit. De la această axiomă pornise atunci, în tinerețe, pe drumul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de cîrciumă, ci de la îmbălsămările cu care își pierdea nopțile în laboratorul de științe ale naturii din spatele liceului, chiar pe malul Dunării. Schmeltzer era fondatorul acestui laborator, e drept că banii îi primise de la Eforia școalelor unde erau membri cîțiva angrosiști de cereale, dar în această chestiune nu banii contau. Contau pasiunea și știința. Iar Schmeltzer avea și una, și alta din belșug. Se spunea despre el că nu reușise să se însoare tocmai din această pricină cine și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spiritualicește Însurat, ca produs colateral al goanei după bani, depozitează acasă marele ziar, revista populară, săptămânalul influent, În așa fel Încât doamna Ziar, doamna Revistă, domnul Săptămânal să-și poată cumpăra o limuzină mai frumoasă decât petroliștii de peste drum sau angrosiștii de ciment de „după colț“. - De ce n-ar face-o? - Fiindcă asta-l transformă pe bogătaș În păstrătorul conștiinței intelectuale a lumii și, desigur, cum e și normal, un individ care are bani datorită unui set de instituții sociale nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cavalerie. în anul prim al regiei, veniturile au fost mai mari, firește, decât câștiga comuna de pe urma antreprizei, însă tot nu au fost la înălțimea consumației. Și iată de ce: când antreprenorii au fost în ultimul an al concesiunii, au oferit băcanilor, angrosiștilor, cârciumarilor etc. să le reducă taxele la jumătate, și chiar la un sfert dacă vor voi să se aprovizioneze pe mai mulți ani. Firește că cei mai mulți au primit, iar antrepriza a încasat sume însemnate. De aceea, în anul care a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de vârf, traficul se scurgea repede pe impecabilele drumuri galbene-cenușii. Emil conducea cu mare Îndemânare. Era șoferul ireproșabil al unei mașini ireproșabile. Intră În oraș la Strada 125, pe sub podul de cale ferată ridicat la mare Înălțime care traversa cartierul angrosiștilor de carne. Sammler simțea o oarecare afecțiune pentru acest pod complicat și umbrele pe care le arunca. Reflectându-se În luciul camioanelor de carne. Hălcile de vită și de porc, Învelite În tifon, pătate de sânge. Lucrurile comestibile vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de coloniale a cărei ușă laterală dădea în holul îngust ce ducea la ușa locuinței noastre și de care se ocupa singură mama mea Helene Graß - tatăl, Wilhelm, căruia i se spunea Willy, decora vitrinele, se ocupa de aprovizionare la angrosiști și scria prețurile pe etichete -, nu mergea prea bine. Pe vremea guldenului, constrângerile fisclae afectau comerțul. Concurență la fiecare colț de stradă. Pentru a primi aprobarea pentru vânzarea suplimentară de lapte, smântână, unt și brânză de vaci a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lăsam ceva de mâncare lângă trapa din curte. Toți am crezut că i-a luat vântul mințile și l-am lăsat în plata Domnului... Tata se chinui câțiva ani să repună pe picioare blănăria. Dar capitalul fusese irosit, vechii furnizori angrosiști de blănuri pierduți și o criză economică ne aduse în pragul falimentului. Părinții mei încercară un gest disperat. Au turnat gaz în prăvălie și în toată casa și i-au dat foc pentru a primi despăgubiri de la societatea de asigurări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
după moartea tatălui. Astea erau prostii, după părerea doamnei Mangeot, și singurul produs al celor câteva luni de școală era o mașină de scris cumpărată la mâna a doua, ascunsă în fundul magazinului, pe care ea scria - foarte prost - scrisorile adresate angrosiștilor. Magazinul nu avea nici un fel de viitor, dar Madame Mangeot nu se sinchisea de lucrul ăsta. Când ajungi la o anumită vârstă nu-ți mai pasă de viitor, însuși faptul de a fi în viață e o izbândă, te scoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
seringă în loc de cină, o cheie și luminile necesare. Așteaptă în capul scărilor. De parcă ar fi acolo de pe timpul Genezei. — Ei? mă întreabă, dar numai din privire. — Ei bine, ți-a ieșit - îi spun. Hárász îmi vinde crucea la preț de angrosist. Organizez totul repede. Patul lui de moarte e abia folosit. El deja urcă de unul singur muntele Kármel, din Piața Moartă, de-a lungul Aleii Immanuel. Doamne, cum a trecut timpul. M-am maturizat. Noaptea mă rog. Cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]