1,329 matches
-
mulți lideri politici au emigrat. Pribičević, care era șeful prečanilor sîrbi, a fost la început întemnițat, apoi i s-a permis să plece pentru tratament medical în Cehoslovacia, unde a murit de cancer în 1936. Cel mai controversat politician croat, Ante Pavelić, membru al aripei conduse de Frank a Partidului Croat al Drepturilor, a părăsit țara în ianuarie 1929 și a organizat cu sprijinul lui Mussolini mișcarea Ustaša (Insurecția), al cărei centru se afla în Italia. Obiectivul acesteia era dobîndirea independenței
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
controla partea de apus dinspre Adriatica. Cu toate că fusese instituit un comandament german la Zagreb, Hitler l-a lăsat pe Mussolini să decidă asupra cui urma să conducă acest guvern. Profitînd de această ocazie, dictatorul italian l-a ales firește pe Ante Pavelić, conducătorul Ustašei, pe care îl sprijinise cu regularitate în ultimii doisprezece ani. Pavelić s-a întors în țară însoțit de cei cîteva sute de adepți ai lui care trăiau tot în Italia. Regimul avea baze foarte precare. Mișcarea Ustaša
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
113; 135-139; 141; 145; 146 PASOK (Grecia), 389392 Pasvanoglu Osman, Pașa, 13 Pattakos, Stylianos, 382; 383 Pauker, Ana, 261-264; 298; 335 Paul, prințul Iugoslaviei, 185; 187; 196; 197; 199; 214; 215 Paul, regele Greciei, 160; 370; 376; 377; 379 Pavelić, Ante, 185; 240; 242; 246 PEEA (Grecia), 254; 255 Pejë, 85 Penescu, Nicolae, 262 Peristeri, Pilo, 341 Petkov, Nikola, 235; 265; 266 Petru al II-lea, regele Iugoslaviei, 185-187; 196; 215; 242; 245; 246; 267 Peurifoy, John E., 367 Philby, H. A
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
281; 283; 289; 291; 292; 294; 295; 297; 298; 300; 301; 304; 310; 311; 318-322; 324; 335; 340; 342; 343; 345; 350; 351 Stalingrad, 226; 228-230; 234 Stamboliski, Alexandru, 43; 44; 119; 130; 155-159; 328; 404 Stambolov, Ștefan, 42 Starčević, Ante, 61; 68-70; 77; 105 Statele Unite, 24; 27; 41; 85; 107; 163; 166; 170; 173; 180; 219; 227; 237; 253; 260; 263; 265; 267; 274-277; 281-283; 285; 286; 296; 299; 302; 304; 310; 318-320; 323; 336; 345; 350; 365-369; 372; 373
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Sèvres (1920), 124; 160 Tratatul de la Trianon (1920), 117 Tratatul de la Versailles, vezi și Conferința de Pace de la Paris, 185; 179; 181; 182; 185; 228 Tratatul pentru Limitarea Armelor Strategice, vezi SALT, 320 Truman, Harry S., 274; 282; 296 Trumbić, Ante, 136-139; 143; 185 Tsaldaris, Panagis, 164; 192; 193; 278; 280 Tsatsos, Constantin, 390 Tsolakoglou, George, 216; 251 Tsouderos, Emmanuel, 216; 251; 255 Tătărăscu, Gheorghe, 190; 262-264 Turcia, vezi Imperiul Otoman, 126; 129; 164; 177; 195-197; 201; 208; 209; 212; 214
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de Propagandă ca Vicar Patriarhal și în același timp ca Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova. Evident, după insuccesul Pr. Foca, în calitate de Prefect distins al Misiunii din Valahia, Pr. General a revenit la Sf. Congregație cu propunerea status quo ante, adică cu numirea de Prefect a Ministrului Provincial și Vicarului Patriarhal al Constantinopolului. Sf. Congregație a acceptat decizia, numindu-l pe noul ales în cele două funcții pe 7 mai 1631. Pr. Circhi a ajuns la Constantinopol însă după 7
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
printr-o tot mai pătrunzătoare cenzură, prin sporirea stricteții în supravegherea învățământului și prin scoaterea din circuit a unor publicații (Zub, 2000, p. 18). Ofensiva la adresa memoriei și masivul program de reconsiderare a întregului patrimoniu cultural moștenit de la status quo ante sunt proclamate de Gh. Gheorghiu- Dej în 14 noiembrie 1946, sub formula imperativului de "revalorizare" a bunurilor culturale luate în succesiune de la vechiul regim. Liderul comunist face să se înțeleagă fără niciun dubiu că noua concepție "nu este o soluție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a fi folosită ca unealtă discursivă în fasonarea memoriei colective în acord cu imperativele politice ale zilei. Naționalismul a fost recuperat, radicalizat și reinstalat ca axă centrală a conștiinței istorice românești. Din acest motiv, putem vorbi despre "memoriae quo ante", i.e., restituirea memoriei societale ante-socialistă, profund marcată de ideologia naționalistă. În același timp, deplasarea înspre naționalism a fost calculată ca strategie politică de consolidare a unui regim afundat din ce în ce mai adânc în criză structurală. Restârnirea fermentului naționalist și a sentimentelor patriotice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a datorat exploatării unor sensibilități colective larg răspândite în rândul populației. Însă, chiar dacă regimul totalitar a repus memoria antebelică în drepturi, scopul urmărit a fost ranforsarea ordinii socio-politice socialiste. Avem așadar restituirea memoriei în slujba fortificării regimului actual: memoria quo ante, status quo nunc. 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) 3.6.1. Cadrul politic Întreaga perioadă de după decembrie 1989 poate fi introdusă sub titlul "Priza trecutului comunist asupra prezentului și anevoioasa eliberare de moștenirea trecutului". Răsturnarea regimului comunist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2001 18,5 81,5 100 2004 14,6 85,4 100 Sursa: New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007 Deși rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pe de o parte, există o minoritate activă, care valorizează suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici dar și mai pasivă în termeni de intensitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-a auto-exilat târziu, la vârsta lui Hristos (33 de ani), după ce făcuse destulă vâlvă în țară începând chiar cu volumul " Nu!" (1934). Devenind Ionesco, a rupt punțile. Hotărârea își are, desigur, temeiurile ei. Dar n-are cum anula filiația Anto Pann Alecsandri Caragiale Ionescu. * Î i plăcea să se autoiluzioneze și-și construise o lume paralelă, întemeiată pe cumsecădenie și bună cuviință, în care toate s-ar orândui potrivit unui unic temei: valoarea. De unde i s-au tras și cuvenitele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
m-a amenințat că mă va orbi... așa cum a fost orbit și Tiresias de zeiță, fiindcă acesta, chestionat de cei doi care dintre ei avea dreptate, a înclinat - bărbat fiind - să fie de partea lui Zeus. Caeli scrutantur Quod est ante pedes nemo spectat, caeli scrutantur plagas („Nimeni nu ia în seamă ce are la picioare: ci doar la cerul uriaș se uită”). Ahile spune asta în Ifigenia lui Ennius. Aia îl citează adesea... Desiș M-am ascuns în desișul lăuntric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
regulile procedurale privind viza compartimentului de audit intern, care au fost prezentate pentru proiectul bugetului de stat. 11. Delimitări de obiect între auditul intern și controlul financiar preventiv Controlul financiar preventiv (propriu sau delegat) este un control de tip ex ante, în timp ce auditul intern este un control de tip ex post. Totuși, ca urmare a faptului că auditul intern trebuie să urmărească o operațiune, o activitate sau o acțiune pe tot parcursul derulării acesteia, auditul intern are un caracter sui-generis de
NORME METODOLOGICE GENERALE din 25 februarie 2000 pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127296_a_128625]
-
doue gimnasie; În tote cele-l-alte capitale de județe, cate un gimnasiu. 94. Liceele voru fi compuse de șepte clasi. Gimnasiele voru cuprinde patru clasi. 95. Invetaturele propuse într'un gimnasiu voru fi totu acele ce se propunu în cele d'antei patru clasi ale liceului. 96. Testimoniele de invetaturele gimnasiali nu se potu da de catu de autoritățile instrucțiunii publice, și după formele prescrise în presintele capu. Secțiunea I Despre Gimnasie și Licee 1 Administrațiunea speciale 97. Fie-care gimnasiu și liceu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva și desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică, nivelare și ridicare de planuri, lemnăria (dulgheria, tîmplăria, strungăria), feraria, alămăria și turnătoria. 212. În cei d'antei optu ani de la înființarea acestoru scole, obiectele fabricate într'însele se voru vinde și comandele se voru esecuta cu pretulu costului loru, fără nici unu beneficiu. 213. Municipalitățile orasieloru voru contribui spre a procura localulu, mobilile și lemnele de incalditu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
8O Comitetulu permanent al Consiliului judetianu se compune de trei membrii în fia-care judetiu, afară de Presiedinte. Articolul 81 Cașurile de necompatibilitate pentru funcțiunile de membru Comitetului permanentu, sînt totu acelea că ��i pentru membrii Consiliului judetianu, cu adăogire că cei antei nu potu fi totu într'unu tempu și în serviciului vre unei comune. Nu potu figură în Comitetulu permanentu, duoi membrii tot ai aceliasi plasse. La alegerea de duoa asemene persoane, aceea care a dobanditu mai multe voturi se preferă
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
materie petitore și devenită irevocabilă, va fi fostu condamnatu a lassa din mani possesiunea unui fondu, poate să fie, la casu de nesupunere, condamnatu printr'o a doua sentintia, la constrîngerea corporală, după 15 dile de la data primirei celei d'antei sentintie. Dacă fondulu, de care este vorba, se află depărtatu de domiciliulu partei condamnate mai multu de o poștă, terminulu de 15 dile se va adaugi de căte o di pentru fie-care distantia de o poștă. Articolul 22 Arendatorii de
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
de catu a sa, și nici în propriulu seu domiciliu, afară numai candu Președintele Tribunalului va fi autorisatu acesta și va fi însărcinatu anume unu comissaru de poliție seu pe politiaiulu orasiului că s'o esecutedie. VI. În cele d'antei doua-deci dile după facerea soției seu după mortea unui dintra membrii familiei șele. Articolul 35 Debitorului nu va putea assemenea se fie arestatu candu este chiematu că marturu înaintea unui judecatoru de instrucțiune, unui Tribunalu de anteia instantia seu unei
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
se 'și perdie dreptulu ce are în contra cautiunatorului. În tote cașurile, terminulu unei a doua constrîngeri ce ar esercita creditorulu, nu va putea fi mai lungu de catu tempulu ce debitorului mai avea de sediutu la inchissore după cea d'antei sentintia. Articolul 57 Debitorului liberatu prin vre unulu din modurile enumerate prin Art. 49, nu va mai putea fi arestatu pentru aceeași datorie. Articolul 58 Debitorului care va fi cascigatu liberarea să prin espirarea terminului inchissorei, nu va mai putea
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
liberarei șele, afară numai de casulu candu aceste datorii, prin natura și cuantulu loru ar cere o mai lungă inchissore de catu cea din care a esitu debitorului. În casulu acesta, fiindu din nuou pusu la inchissore durată celei d'antei inchissori se va prinde în calcululu duratei inchissorei celei după urma. Articolul 59 Cererile pentru eliberarea unui debitoru inchissu, voru fi adressate catra Tribunalulu locului unde debitorului se află închisu. Creditorulu va fi chiematu la judecata în celu mai scurtu
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
avizate al universității californiene Davis. 129 Id., Bulletin de l'OIV, noiembrie-decembrie 1995. 130 Dacă dorim să-i spunem "Cordiliera Anzilor" în franceză, atunci ar trebui să-i spunem "Cordiliera Cuprului". Cuvântul "Anzi" vine din peruvianul antis, care derivă din anta ("cupru"). 131 La scară europeană, Uruguay este o țară mare totuși, având de patru ori suprafața Elveției. 132 Coloanele lui Hercule era numele dat locului în care legenda vedea capătul muncilor lui Hercule. Eroul grec a plantat aici două coloane
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările aduse sunetului emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mediu (de exemplu, consumul redus de sare scade progresia RA cu vârsta). Homocisteina este discutată în studii prospective la normotensivul vârstnic, nivelurile crescute se corelează cu riscul de ateroscleroză, incidența AVC și IMA. Un studiu din 2014 (30) susține date ante - rioare conform cărora vârstnicii cu hiperhomocisteinemie au RA crescută (Dijk et al. - trialul B-PROOF cit. de 30). Nivelul de homocisteină se corelează independent cu RA centrală, dar nu și periferică (30). Mecanismele sunt incomplet elucidate. Este propusă scăderea sintezei enzimei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]