511 matches
-
a fost disident, dar nu a fost anticomunist, adică a avut altă opinie decât Stalin, dar în cadrul aceluiași partid. Răspund scurt și didactic: Paul Goma, ca și Soljenițîn, a început prin a fi disident și a sfârșit prin a fi anticomunist. Totul pornește de la caracterul public al libertății de opinie: putea fi criticat public sau numai în secret partidul comunist ca partid unic? Erau discutabile ordinele sau directivele sale?) Dinamica memoriei și a mărturisirii lui Paul Goma inițiază, începând cu Bonifacia
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscuserăm pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugiserăm de el - dar localnicii ne tratează, în continuare, pe noi de filo-sovietici, însă ei, marii patrioți ardeleni, lucrează bot în bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni, intră în partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului în România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm în partid, nici în Miliție, nici în Securitate! Și, culmea obrăzniciei: le mai și
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
patrie, de Basarabia, nu-și găsește o alta care să-l mulțumească. Paul Goma devine succesiv antirus, antibasarabean și antiromân, pentru că Rusia, Basarabia și România sunt contaminate de comunism. Anticomunismul său antrenează celelalte repulsii, pe măsură ce se dezvoltă și se clarifică. Anticomunistul cu predispoziție spre mizantropie se bazează, în subsidiar, pe o logică vicioasă de extensiune a vinovăției: dacă un singur om (un rus, un basarabean, un român) a putut fi comunist, atunci toți oamenii (toți rușii, basarabenii sau românii) merită să
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
Goma ne e antipatic pentru că ne urăște pe toți, ca români comuniști (sau ca urmași ai acelora), care i-am refuzat cândva dragostea și salvarea. El este exilatul absolut, pe care nu-l poate mulțumi nici o patrie și nici un om. Anticomunistul neînțeles a devenit un mizantrop incurabil. Proza lui Paul Goma izvorăște dureros și dramatic din propria biografie, dar se instalează durabil ca valoare în ficțiune și în regimul autenticității. Se poate cu ușurință remarca faptul că e vorba de o
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
sunt victimele acestui fenomen de uzură (adică de uzualitate și banalitate) a anticomunismului. S-a dus gloria de a fi fost anticomunist, pentru că anticomunismul s-a oficializat! Romanul autobiografic Din calidor ne face să înțelegem cum a putut deveni cineva anticomunist încă de la instaurarea comunismului în România. Aceasta e partea pozitivă, o cazuistică de istorie trăită în împrejurările cele mai dramatice, când nu doar identitatea îți este pusă în pericol, ci viața pur și simplu. Partea negativă, nu mai puțin interesantă
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
maeștri, ca să nu nedreptățim în fața istoriei vreun baron local, mai discret. Pe atunci, Gigi încă nu făcea "reiting", dar știa regulile autohtone pentru a atrage publicul. }ipa și insulta în direct, după modelul CVTudor, dar juca rolul băiatului de cartier, anticomunist, căruia Dumnezeu i-a pus mîna în cap. În primii ani, Becali nu-l prea scotea în față pe Cel de Sus, fiindcă era ocupat să-și facă reclamă ca model de reușită personală în afaceri. Nu se lăuda nici
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
în virtutea unei morale a asasinatului și a unui cult al morții. E lucru știut că împotriva oricărei ideologii de extrema dreaptă, fraza i-a fost întotdeauna vehementă, nu simplu dezaprobatoare. N-a manifestat simpatie nici pentru extrema stângă, fiind un anticomunist convins. Numai că aceasta, la noi, pe vremea lui Lovinescu nu părea să aibă o pondere, exceptând pericolul și amenințarea pe care le reprezenta Uniunea Sovietică, cu care, de altfel, eram în război. N-a apucat sfârșitul acestui război, ceea ce
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
simplu înseamnă ,Ați băut? Încă n-am auzit (ori o fi o scăpare a televiziunii?): Am consumat sifon, am consumat apă chioară sau am consumat picături de valeriană." Dar nimic nu-i târziu niciodată. Un poet masiv, din cei nerecomandați anticomuniștilor, îmbunătățește o colindă populară cu următoarele: "Mi-a pus mama o gutuie/ La fereastra dinspre drum/ Și o văd cum luminează,/ N-am puterea s-o consum..." În cazul de față mă interesează mai puțin cine nu poate fi consumat
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
în holul hotelului Minerva în acea cămașă în carouri din poză, cu mânecile suflecate și în blugi. Din prima clipă m-au izbit perfecta sa naturalețe, bunul simț și ironia superioară. Într-o vreme a tuturor răfuielilor, când eroii și anticomuniștii viscerali apăreau ca ciupercile după ploaie, Adam Michnik (care a petrecut 6 ani în temnițele comuniste) vorbea fără nicio crispare despre trecut. Fiecare judecată a sa desfăcea problema aflată în discuție până la ultimele nuanțe. Dacă cineva spunea despre un lucru
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
niciodată definitive, iar riscul de a da cu oiștea în gard al celor care le comentează este considerabil. Așa stând lucrurile, firește că în lumea tuturor iluminaților din perioada de tranziție etichetele lipite pe personalitatea sa au fost fără echivoc: anticomunist visceral, cârtiță comunistă, nostalgic al vechiului regim, neocomunist. În prezent este atacat cu egală determinare și de cei care se pretind de dreapta, și de cei ce se socotesc de stânga (în ce-l privește, Michnik ne-a explicat încă
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
este naivitate." (p. 23) A doua evocare este și mai copleșitoare: chiar tatăl autorului. În stilul lui Adam Michnik, inițial cele două personaje sunt puse în antiteză: "Se numea Osjasz Szechter, era evreu și comunist, iar eu sunt polonez și anticomunist". La fel ca părinții lui Vladimir Tismăneanu, Osjasz Szechter a intrat foarte devreme în partidul comunist, din convingerea sinceră că lumea ar putea fi transformată în bine. Dincolo de această "opțiune nonconformistă" (în Polonia anului 1919) prin care a participat la
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
în sală împreună și, desigur, vor fi plecând împreună. Cel mai nevârstnic, actor genial, m-a impresionat întotdeauna prin talentul uriaș, dar și printr-o poziție civică fără cusur. A fost, ani în șir, o voce respectată a societății civile, anticomunist fără fisură. Iar acum, din sutele de oameni cu care ar putea sta de vorbă, îl văd în compania unuia din cei mai siniștri sprijinitori ai cultului personalității lui Ceaușescu! Actor și el, unul din acele fenomene ciudate în care
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
un subtext extraordinar de grav”, deoarece seamănă cu abordarea chestiunii în decursul epocii comuniste, cînd orice individ ce se pronunța împotriva comunismului era socotit drept... fascist. În realitate, nu fascismul se opune comunismului (totalitarismele sînt consubstanțiale), ci democrația. Nu toți anticomuniștii sînt automat fasciști, ci doar o mică parte dintre ei: „Anticomunismul este o reacție antitotalitară. Să ne înțelegem bine: nu dreapta/ stînga sînt marile probleme ale secolului 20 sau marile forțe aflate în confruntare, ci democrații și spiritele totalitare, care
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
munților și pe potecile câmpiilor! Incapabili să depășească mitul utopic al comunismului, ei ar da orice să poată controla prezentul cu aceleași mijloace primitive cu care ei sau părinții lor au controlat trecutul înroșit de sângele nevinovaților. Din acest motiv, anticomuniștii sunt mai primejdioși pentru ei decât fasciștii sau admiratorii lui Hitler. Nu i-am văzut dezlănțuindu-se împotriva huliganismelor lui Vadim și nici împotriva neo-legionarismului pe care încearcă să-l construiască acum Becali. În schimb, sunt gata să înjunghie pe
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
ludicul lui irepetabil, de felul lui de a face teatru, de a vedea teatru, de felul lui de a trece prin lume, aparent haotic și precipitat, în fapt, perfect controlat și în armonie cu el însuși. Mi-e dor de anticomunistul definitiv, omul care a amendat - chiar și prin plecarea lui din țară după Tezele din iulie 1971 - atacul la cultură și la libertatea ideii. Mi-e dor de privirea lui, de ironii, de complicități, de gesturile largi, de superstițiile fără de
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
faimosul exilat de la Paris aplică asupra unor bolșevici fanatizați semnul iudaic (e oare corect a țintui la stîlpul infamiei o etnie?). Dar avem impresia că insistența înverșunată pe o asemenea temă riscă a eclipsa trăsăturile de căpetenie ale însemnatului militant anticomunist și la fel de însemnatului scriitor care este Goma. Alături de paginile d-sale acut disociative, Laszlo Alexandru găsește de cuviință, spre onoarea d-sale, a se rosti și astfel: "Eu mă simt foarte solidar cu Paul Goma. Deși avem micile noastre dispute
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică și crezurile sale decît atunci cînd este vorba de vechi activiști comuniști ajunși în postura de diriguitori în postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80, ,anii aceia îngrozitori", preocupat fiind doar să-și scrie cărțile. Câți optezeciști au mai făcut asta?!) Dar asta nu e o
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Daniel Cristea-Enache, Iași, Polirom, 2013, 400 pag. Memoriile profesorului Paul Cornea pot fi exploatate în multe feluri. Ideologic, ele vor servi deopotrivă stângiștilor de dată recentă (care vor căuta, ca într-un car cu fân, argumente pentru propriile convingeri) și anticomuniștilor fervenți (cărora apostazia de aici li se va părea o adevărată mană cerească). Vor fi fiind, fără îndoială, în această gamă de misreadings, și destule poziții mai nuanțate. Le-am ales doar pe cele extreme, cu care nu pot (și
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
nouă. Unitatea și dârzenia celor fără nume pentru care dragostea de țară era o religie ne-au ajutat să depășim crizele, momentele de derută, pierderile datorate lașității sau dictatului forței superioare. La noi, după Revoluție, foștii comuniști de plăcere, deveniți anticomuniști din interes, nulitățile intelectuale și morale trezite brusc la democrație au distrus sau zdruncinat toate punctele de sprijin din istorie și din cultură." Ca și înainte de 1989, când textele sale publicate la rubrica Bloc-notes din Tribuna circulau trase la xerox
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
Predescu este etichetat drept "fascist" (de șeful său, Zamfir Zamfirescu, pe care l-a acuzat că fură materiale de construcție și falsifică acte). Așteptând să fie arestat - și, poate, condamnat la moarte (ne aflăm în deceniul șase, când un presupus anticomunist are toate șansele să dispară fără urmă) -, el redactează o suită de scrisori care il au că destinatar pe fiul său, cel din viitor, capabil să înțeleagă: "Dragul meu fiu, te vor învăța că partidul este părintele tău. Nu este
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
1993, la vremea apariției primei ediții din Jurnalul de la Tescani, mulți se vor fi întrebat cu perplexitate după lectura cărții: „dar, în definitiv, de ce a fost exilat Andrei Pleșu la Tescani”? Societatea românească era împărțită temeinic în alb și negru, anticomuniști vs. (neo-, cripto-)comuniști, ecourile Pieței Universității și ale mineriadelor erau încă proaspete în memorie, iar din gazete nu dispăruseră cu totul articolele de tipul „cine ești dumneata și ce ai făcut în ultimii cinci ani, domnule X?”. Toată lumea se
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
unei psihoze, plasată în contextul ceaușismului defunct și agravată de condițiile profesionale ale trecutului unui "nevinovat" pensionar. Proaspăt ieșit la pensie, George Branea are a-și aminti secvențe mai puțin plăcute dintr-o îndelungată și glorioasă carieră, începută cu vânarea anticomuniștilor, în Munții Semenicului, și încununată cu steaua de general, primită cu trei luni în urmă. La nici șaizeci de ani, e un bărbat în putere, vajnic și care n-ar pregeta să mai calce și strâmb, în afara căminului conjugal. Timpurile
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
Regulile și modul de desfășurare vor fi stabilite În urma sugestiilor pe care le solicităm de la cititorii româno-canadieni, precum și de la cei din România. De exemplu, cine a auzit de Michael Solomon, scriitor român care a trăit În Montreal, Nicu Naum, mare anticomunist și om de mare suflet care a ajutat mii de emigranți, Aurel Manolescu, umorist, scriitor și muzician, deportat În Siberia, precum și mulți, mulți alții... sau cine a auzit de alți români de valoare În viață, care au luptat Împotriva comunismului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
îmi scria rar, numai să mă certe că am lăsat-o singură, fără nimeni apropiat în Amărăști dar eu știam că o avea pe vecină ei cea bună, tânți Lenuța Anania. La Montreal, de cum am ajuns, m-am apropiat de anticomuniștii de la biserica "legionara" Bună Vestire, unde era preot marele patriot român Petre Popescu. Din vorba în vorbă, am aflat ca Bartolomeu Anania a fost la Montreal cu numai câțiva ani înainte și s-au cunoscut bine. Părintele Popescu avea numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
al răsturnării din '89, a apărut teza loviturii de palat. Ea substituie simbolic, într-o rețetă vulgară, rolul complex tranzitiv și tipul de raționalitate care ar fi trebuit să revină intelectualității). Dar în loc de a înțelege lucid, îndoliat, șansa umilinței, noul anticomunist de după '89 judecă prezentul la fel de obtuz ca înainte - prin înalte directive morale a căror inflexibilitate ar trebui să țină locul unei virginități demult pierdute și, oricum, de nimeni reclamate. ,,Criticile" sale nu-și pun niciodată prea triviala problemă a eficienței
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]