563 matches
-
coli supraviețuiesc dacă li se administrează AMC ce neutralizează TNF, ceea ce denotă faptul că efectul letal al LPS se datorează hiper-reactivității gazdei față de agentul infecțios și nu infecției sau efectului toxic direct al LPS. Dacă macrofagul este activat prin stimulare antigenică de durată sau nu reușește să elimine agenții patogeni intracelulari, el poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca antigene, atunci când sunt extrase dintr- un organism și injectate în organismul unei alte specii. În cadrul experiențelor de testare a imunogenității imunoglobulinelor, aceasta poate fi amplificată prin utilizarea adjuvantului Freund. Variațiile de structură chimică a imunoglobulinelor se constituie în determinanți antigenici distincți, față de care este indusă sinteza anticorpilor specifici anti-imunoglobulinici, desemnați Ac-anti Ig. Aceștia sunt detectați prin metode imunochimice specifice prin care se evidențiază precipitarea moleculelor Ig cu rol de antigene, în prezența anticorpilor Ac-anti Ig izolați din animale imunogenizate, cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specifici anti-imunoglobulinici, desemnați Ac-anti Ig. Aceștia sunt detectați prin metode imunochimice specifice prin care se evidențiază precipitarea moleculelor Ig cu rol de antigene, în prezența anticorpilor Ac-anti Ig izolați din animale imunogenizate, cu asemenea antigene imunoglobulinice. În funcție de manifestarea imunopotenței determinanților antigenici ai imunoglobulinelor au fost identificate trei nivele ale variabilității structural-moleculare a imunoglobulinelor și anume: variația izotipică, variația alotipică și variația idiotipică. Heterogenitatea izotipică definește variantele biochimice ale imunoglobulinelor. Denumirea acesteia derivă de la cuvântul grecesc izos = același. Această variabilitate a apărut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genică, ca urmare a acumulării mutațiilor în sectoarele genice pentru regiunea constantă a catenelor grele, ceea ce a determinat variații în secvența de aminoacizi a acestei regiuni. Tocmai asemenea variante biochimice ale regiunii constante a catenelor H se comportă ca determinanți antigenici, atunci când, bunăoară, se injectează imunoglobuline umane, în iepure. Epitopii izotipici ai imunoglobulinelor sunt localizați în special în sectorul Fc al catenei H, dar și fracțiunea Fab poate prezenta asemenea determinanți antigenici. Fiecare individ prezintă toate variantele izotipice caracteristice speciei din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunii constante a catenelor H se comportă ca determinanți antigenici, atunci când, bunăoară, se injectează imunoglobuline umane, în iepure. Epitopii izotipici ai imunoglobulinelor sunt localizați în special în sectorul Fc al catenei H, dar și fracțiunea Fab poate prezenta asemenea determinanți antigenici. Fiecare individ prezintă toate variantele izotipice caracteristice speciei din care face parte.. La om, asemenea variante izotipice au fost identificate inițial în regiunea constantă a catenei H, fiind descrise cinci asemenea variante. Ele au fost notate astfel: γ (gamma), µ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asemenea variante. Ele au fost notate astfel: γ (gamma), µ (miu), α (alfa), δ (delta) și ε (epsilon). În funcție de aceste variante izotipice de catenă H, imunoglobulinele umane au fost încadrate în următoarele clase: IgG, IgM, IgA, IgD și IgE. Determinanții antigenici ai unei clase Ig sunt comuni tuturor indivizilor umani de aceea ei reprezintă variația izotipică. Ei pot fi evidențiați în serul imun heterolog, obținut prin imunizarea organismelor altei specii (iepure, de exemplu). Serul imun față de un determinant antigenic de clasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgE. Determinanții antigenici ai unei clase Ig sunt comuni tuturor indivizilor umani de aceea ei reprezintă variația izotipică. Ei pot fi evidențiați în serul imun heterolog, obținut prin imunizarea organismelor altei specii (iepure, de exemplu). Serul imun față de un determinant antigenic de clasă nu dă reacții încrucișate cu celelalte tipuri de determinanți, deoarece catenele H ale diferitelor clase de imunoglobuline umane prezintă diferențe mari de ordin chimic, de până la 60% din totalul aminoacizilor, între domeniile echivalente. De exemplu, un Ac-anti Ig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
izotipice ale imunoglobulinelor reprezintă polipeptide codificate de gene nealelice. Izotipurile catenelor H ale imunoglobulinelor nu influențează funcția de specificitate a acestora, în sensul că un anumit antigen poate fi legat de oricare dintre cele cinci clase de Ig. Ulterior, determinanții antigenici izotipici au fost identificați și în regiunile constante ale catenelor ușoare (L), descriindu-se doi asemenea markeri de antigenicitate imunoglobulinică care au fost desemnați κ ( kappa) și λ (lambda). Aceste două izotipuri sau variante antigenice L se întâlnesc la toate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clase de Ig. Ulterior, determinanții antigenici izotipici au fost identificați și în regiunile constante ale catenelor ușoare (L), descriindu-se doi asemenea markeri de antigenicitate imunoglobulinică care au fost desemnați κ ( kappa) și λ (lambda). Aceste două izotipuri sau variante antigenice L se întâlnesc la toate cele cinci clase de Ig. Ele prezintă deosebiri în secvența de aminoacizi din regiunea CL, și acestea stau la baza diferențierii în antigenicitatea lor. Serul imun heterolog față de molecule de imunoglobuline umane cu catenă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este de 19:1. Aceste raporturi moleculare κ/λ reflectă raportul numeric al genelor codificatoare pentru cele două tipuri de catene L, dar, în determinarea sa pot interveni și mecanisme de modulare transcripțională, post-transcripțională, translațională sau post-translațională. Pe lângă asemenea variante antigenice ale imunoglobulinelor (clase și tipuri de variante izotipice de imunoglobulină) au fost identificate și unele diferențe mai subtile, mai ales în IgG și IgA, în ceea ce privește proprietățile fizice, chimice și biologice, iar asemenea diferențe au stat la baza clasificării acestor imunoglobuline
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clase și tipuri de variante izotipice de imunoglobulină) au fost identificate și unele diferențe mai subtile, mai ales în IgG și IgA, în ceea ce privește proprietățile fizice, chimice și biologice, iar asemenea diferențe au stat la baza clasificării acestor imunoglobuline în subclase antigenice, desemnate IgG1, IgG2, IgG3, IgG4, respectiv IgA1, IgA2 etc. Subclasele moleculare ale acestor izotipuri imunoglobulinice prezintă determinanți antigenici specifici și conferă un plus de heterogenitate catenelor H și de diversificare a moleculelor Ig, chiar dacă diferențele în secvența de aminoacizi dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în IgG și IgA, în ceea ce privește proprietățile fizice, chimice și biologice, iar asemenea diferențe au stat la baza clasificării acestor imunoglobuline în subclase antigenice, desemnate IgG1, IgG2, IgG3, IgG4, respectiv IgA1, IgA2 etc. Subclasele moleculare ale acestor izotipuri imunoglobulinice prezintă determinanți antigenici specifici și conferă un plus de heterogenitate catenelor H și de diversificare a moleculelor Ig, chiar dacă diferențele în secvența de aminoacizi dintre catenele H ale acestor subclase imunoglobulinice sunt mici. De exemplu, între IgG 1 și IgG4 s-a identificat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imuno-globulinice determină variantele izotipice, respectiv clasele de imunoglobuline, diferențele în secvența de aminoacizi a regiunii constante a catenelor ușoare ale moleculelor imunoglobulinice determină tipurile și subtipurile acestora. La om, catena λ se prezintă sub forma a trei-patru subtipuri. Asemenea markeri antigenici sunt generați prin mutații punctiforme reprezentate în special de substituții de nucleotide în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se prezintă sub forma a trei-patru subtipuri. Asemenea markeri antigenici sunt generați prin mutații punctiforme reprezentate în special de substituții de nucleotide în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
generați prin mutații punctiforme reprezentate în special de substituții de nucleotide în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în segmentele genice imunoglobulinice și exprimate ca substituții corespunzătoare de aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare dintre cele cinci clase de imunoglobuline putând lega antigenul specific, indiferent
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aminoacizi în catenele ușoare imunoglobulinice. De exemplu, markerul antigenic desemnat Kern+ prezintă în poziția 153 aminoacidul glicina, pe când markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare dintre cele cinci clase de imunoglobuline putând lega antigenul specific, indiferent dacă în structura heterotetramerului imunoglobulinic intră catene L de tip
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lega antigenul specific, indiferent dacă în structura heterotetramerului imunoglobulinic intră catene L de tip κ sau catene L de tip λ. Variabilitatea moleculară a imunoglobulinelor este asociată și cu diferențierea în proprietățile fizice, chimice și biologice ale acestora, corespunzând subclaselor antigenice ale IgG, IgM și IgA. Așadar, există determinanți antigenici de clasă, în fiecare regiune constantă de catenă H, precum și variante antigenice de subclase, desemnate IgG1, IgG2, IgG3 , IgG4, IgA1, IgA2 etc. în fiecare regiune constantă de catenă L. Variantele reprezentate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intră catene L de tip κ sau catene L de tip λ. Variabilitatea moleculară a imunoglobulinelor este asociată și cu diferențierea în proprietățile fizice, chimice și biologice ale acestora, corespunzând subclaselor antigenice ale IgG, IgM și IgA. Așadar, există determinanți antigenici de clasă, în fiecare regiune constantă de catenă H, precum și variante antigenice de subclase, desemnate IgG1, IgG2, IgG3 , IgG4, IgA1, IgA2 etc. în fiecare regiune constantă de catenă L. Variantele reprezentate de subclasele de imunoglobulină amplifică foarte mult diversitatea acestora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Variabilitatea moleculară a imunoglobulinelor este asociată și cu diferențierea în proprietățile fizice, chimice și biologice ale acestora, corespunzând subclaselor antigenice ale IgG, IgM și IgA. Așadar, există determinanți antigenici de clasă, în fiecare regiune constantă de catenă H, precum și variante antigenice de subclase, desemnate IgG1, IgG2, IgG3 , IgG4, IgA1, IgA2 etc. în fiecare regiune constantă de catenă L. Variantele reprezentate de subclasele de imunoglobulină amplifică foarte mult diversitatea acestora. Moleculele diferitelor subclase de imunoglobulină sunt produse de celule diferite și diferența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
marker alotipic distinct. Fiecare individ are o anumită combinație de asemenea gene alele, de exemplu a+a1, a +a2,.... a+an sau a1a1, a2a2, a3a3, sau a1a2, a2a3, a3an ș-a.m.d. Asemenea combinații de gene alele condiționează diferite variante antigenice. Alotipurile (allos = altul, diferit, în limba greacă) sunt variante imunoglobulinice moștenite ca alternative adică sub formă de alele distincte, prin segregare meiotică de alele din genotipul părinților și unire probabilistică în fecundație. Variantele alotipice ale imunoglobulinelor pot fi detectate cu ajutorul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale catenelor imunoglobulinice. 2.1.4. VARIAȚIA IDIOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Idiotipul imunoglobulinic reprezintă o populație omogenă de molecule imunoglobulinice sintetizate de celule care aparțin unei anumite clone celulare și care recunosc și se unesc complementar cu epitopul unui singur determinant antigenic (fig. 2.7). Variantele idiotipice ale imunoglobulinelor sunt determinate de particularități structurale ale regiunilor hipervariabile ale catenelor H și L și sunt reprezentate prin diferențe în secvența de aminoacizi de la nivelul sectoarelor hipervariabile ale regiunilor VL și VH, dintre clonele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genetică). Se sintetizează Ac anti-anticorpi 1, evidențiați în reacția de precipitare. Surprinzător, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, deși Ac 1 și Ac 2 au aceeași specificitate față de Ag de S. typhi, dar, la rândul lor ei au determinanți antigenici proprii. De aceea, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, sintetizați de un alt organism. De aici, s-a dedus că moleculele de Ac au aceeași specificitate de combinare față de un Ag dat, deși sunt sintetizate de organisme identice genetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, sintetizați de un alt organism. De aici, s-a dedus că moleculele de Ac au aceeași specificitate de combinare față de un Ag dat, deși sunt sintetizate de organisme identice genetic, prezintă o individualitate antigenică distinctă. Această individualitate antigenică a fost denumită specificitate idiotipică. Termenul de idiotip este extins la produsul unic al unei clone de celule producătoare de imunoglobuline, adică orice combinație a unei secvențe particulare, variabile, de catenă ușoară, cu o secvență particulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
precipită Ac 2, sintetizați de un alt organism. De aici, s-a dedus că moleculele de Ac au aceeași specificitate de combinare față de un Ag dat, deși sunt sintetizate de organisme identice genetic, prezintă o individualitate antigenică distinctă. Această individualitate antigenică a fost denumită specificitate idiotipică. Termenul de idiotip este extins la produsul unic al unei clone de celule producătoare de imunoglobuline, adică orice combinație a unei secvențe particulare, variabile, de catenă ușoară, cu o secvență particulară a regiunii variabile a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]