795 matches
-
ivite la senectute, ca în Tătucu, Greșeala, Păcatul coanei Asica, La masa calicului ș.a. O „femeie bărbată” se crede, ba chiar este, protagonista din Pe valea Oltețului. Tânăra proprietăreasă din schița „De închiriat” e o parșivă de speță caragialiană, la antipod, tipologic, aflându-se o bătrână longevivă, care, totuși, „se pregătește să moară”, asemenea bunicii lui Anton Holban, și se stinge ca o lumânare (Mama Păuța), ori tușa Uțica, o bătrână înțeleaptă și modestă (Uitata). Firea unor personaje e foarte asemănătoare
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
XX”. Gib I. Mihăescu (netradițional prin sursele inspirației) are comun cu gândirismul cultivarea lui Dostoievski (a cărui influență a suferit-o, încă mai adânc, și Victor Papilian), dar nu în spirit ortodoxist. Opera lui Mateiu I. Caragiale se află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza lui Pavel Dan și a lui Ion Vlasiu. În dramaturgie orientarea există în varianta sămănătoristă, nu gândiristă, la Victor Ion Popa, la I. Valjean, și tot sămănătorismul predomină în
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Libertatea”, „Viața capitalei”, „Viitorul”). În poezie, însușirea definitorie a lui T. este iscusința artizanală. Evoluția sa învederează un dar deosebit de a făuri impecabil în orice stil, de a pune în funcție „mașinării romantice”, potrivit unei specificări titulare, sau aflate la antipodul romantismului. Prima carte, Pasărea albastră, se înscrie, cu toată absența spiritului religios, în formula tradiționalismului interbelic. Versuri de factură clasică derulează priveliști autohtone, stilizate canonic, transfigurează peisaje rurale tipice: „Ne-a-ntâmpinat cu fruntea albă seara/ și codrii vechi în cântece de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
exercițiul scrisului se convertește în prospețime, expresivitate, căldură umană. Când evocă personaje, V. nu face analiză psihologică, dar descrie minuțios comportamentul și notează fraze-cheie, menite să definească un caracter, o psihologie. Se detașează astfel un portret al tatălui, parcă la antipodul lui Moromete. De altfel, apropierea de proza lui Marin Preda nu este întâmplătoare, o geografie umană similară e prezentă la memorialist, chiar și asperitatea stilului trădează descendența și „fibra” comună. Pe măsură ce întâmplările relatate se apropie de vârsta maturității autorului, cartea
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
o tipăritură perenă, încredințată unui responsabil indicat anume. Locul central în fiecare număr este ocupat de un roman de aventuri în serial, cu subiecte fantastice sau cu acțiunea plasată în ținuturile exotice, de relatarea unei expediții în jurul lumii sau la antipozi. Așa sunt Castelul din Carpați, Stăpânul lumii, Michael Strogoff, O dramă în Mexic, Insula părăsită, Cinci săptămâni în balon etc. de Jules Verne, Haiducul Macedoniei, Misterele Mexicului sau Logodnica mexicană, Exploratorii cerului, Pe viață și pe moarte de Louis Boussenard
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție originală a sociologiei țărăniste este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste, pricinuite de fenomenele reificării esenței umane, ale stereotipiei muncii parcelare. Poporaniștii au militat cu pasiune pentru idealul omului armonios dezvoltat, aflat la antipodul deformărilor patologice ale civilizației capitaliste, urbane, industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste, golirea de conținut uman a raporturilor de muncă: „om-ciocan”, „om-roată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din acesta (Spania și Italia), deferențiat prin caracterul extrem de rezidual al asistenței sociale. În țările promotoare ale unui model liberal de stat al bunăstării (SUA, Marea Britanie și Canada), dar și celelalte modele derivate (Japonia - Modelul estasiatic - și Australia - modelul de la Antipozi) nivelul sărăciei relative este superior celui din România și Bulgaria (tabelul 1 - Esping Anderson, 1999); din perspectiva pragului de sărăcie de patru dolari pe zi per capita, țările în tranziție par să aparțină unor lumi diferite: la un pol de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
damnat ca eretic impur, în Renaștere devine personaj plasat în registrul comicului: bufon. Iluminismul deschide perspective medicalizării nebuniei pe care o separă de religie și morală. Nebunul este declarat bolnav psihic. Epoca romantică aduce o notă de separație situând la antipozi „nebunia” și „geniul” în sfera teoriei, destul de elastice, a „degenerescenței” (A. Morel, V. Magnnan, C. Lombroso). Epoca modernă și contemporană diversifică problematica nebuniei prin intervenția unor noi modele de gândire: psihanaliza, psihopatologia, psihologia medicală, psihiatria clinică și socială, psihoterapia. Din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-și reconsidere procedeele, utilajul conceptual și, nu în ultimul rând, direcțiile de anchetă. În acest mod, a luat naștere, printre altele, și o nouă abordare a cotidianului, ale cărei trăsături (sesizabile, mai întâi, în istoriografia germană) se situează, practic, la antipodul celor ce definiseră antropologia istorică în varianta ei franceză, a anilor ’60-’70. Prima dintre ele constă într-o schimbare a obiectului cercetării. Nu cadrele existenței de zi cu zi și nici structurile de adâncime ale cotidianului sunt cele care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dat naștere unui sistem de relații sociale tipic pentru orice epocă de penurie, ale cărui principii de funcționare (scurtcircuitarea căilor obișnuite de acces la bunuri și servicii, traficul de influență, abuzul de funcție, recompensa în produse etc.) se situau la antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți și chiar o oarecare prosperitate (pentru o minoritate, desigur). Pe lângă faptul că așteptarea la rând („coada” prozaică) a devenit, în această ambianță, pentru majoritatea populației, una dintre îndeletnicirile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
istorie și critică literară aparținând lui D. Murărașu (Articolele lui Eminescu în „Timpul”, Teoria păturii superpuse și Eminescu). De semnalat recenzia lui N.N. Crețu la Icoane de lemn, în care Tudor Arghezi este acuzat că „naufragiază în grosolană trivialitate”, la antipodul acestuia situându-se Mihail Sadoveanu, care „face parte dintre puținele excepții fericite care nu și-a înjosit talentul”. I.R.
PLEIADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288845_a_290174]
-
acordă nici unora statut privilegiat. Se vrea doar „mânuitor”, nu și „mântuitor” de cuvinte, precum Lucian Blaga. Romantic de obârșie hugoliană, e hotărât să „mântuiască” nu vorbele, ci lumea. În loc de a oficia în sanctuare, declamă pe stadioane, în fața mulțimii. Situat la antipodul simbolismului, lansatorul de „manifeste” cultivă tot ceea ce contrazice mai sfidător principiile poeziei „pure”, și chiar recomandările din Arta poetică a lui Paul Verlaine. Logosul său (îndatorat, totuși, prefacerilor determinate de mișcarea simbolistă prin aceea că își poate și, uneori, chiar
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
foarte duri pe redactorul-șef al acesteia: „Scutură-ți revista de zgură, domnule Chinezu, adu în ea alt aer, mai multă supleță de spirit, fă-o să pară rai proaspăt înflorit, ca să mă pot încălzi la văpaia gândului dumitale!” La antipod, în P.l. poate fi întâlnit un Mihai Beniuc încă ezitant, dar deja angajat pe calea militantismului marxist. Discursul său se remarcă printr-un ton excesiv, mesianic, ambiționând să se lanseze „viziunea fascinantă a Timpului ce vine”. În articolul Exigențele timpului
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
a scientismului, iar pe de alta, veacul unui interes acut pentru autenticitate și pentru omul natural rousseauist, nepervertit de cultură. Într-o atmosferă de panideologism, de enciclopedism și de militantism febril, se fixează marile valori heteronome ale literaturii. Iar la antipozi, sensul autonom, specific se angajează decis pe calea estetismului, întrupându-se în etalonul ideal al poeziei. Secolul al XIX-lea are un statut cu totul aparte și pune în cauză pentru prima oară însăși norma structurală a matricei: coexistența, cumulul
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
mai ales în rubrica zilnică de la „Românul” (în 1914) și în articolele din ziarul de război „România” (1917-1918), unde se vădește a fi un fin analist al evenimentelor politice, sensibil la tragismul conflagrației mondiale, sobru și cu judecată clarvăzătoare, la antipodul estetului boem și neangajat, cum, îndeobște, e etichetat. În ceea ce privește activitatea de cronicar plastic, desfășurată de-a lungul întregii vieți, se impune prin bun-gust și orientare estetică modernă, el fiind unul dintre primii critici de artă care îi remarcă pe Brâncuși
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
bibliografii, devenind un culoar pentru exercițiile de admirație, vigilență sau recunoaștere. Lectura cu voce tare ar dicta atitudini, descoperind vocații, dând trecătorilor prin Areopag un imbold către adevăr și poate chiar o trusă metafizică de salvare. Ce anume găsim la antipozii publicisticii teologice din România de astăzi? Avem o presă culturală în care, cu onorabile excepții, se afișează mai degrabă alianțe tribale și războaie între persoane și generații decât se discută adevărul unor filozofii. Într-o stranie complicitate cu alergiile laiciste
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
echivoc expresiile exotice ale diversității, ci de o vibrație subtilă, plină de compasiune, în uvertura perpetuă a hermeneuticii iubirii. A veghea în cetate nu înseamnă să-ți trâmbițezi egoist certitudinile. Luminile Evangheliei sunt blânde și, tocmai de aceea, pătrunzătoare. La antipozi, sloganurile fundamentaliste, împachetate fără calm și cu multă ostentație, nu trimit decât la setea de ordine prin răzbunare. În concluzietc "În concluzie" Pentru a vorbi lumii, studenții disciplinei (citește: ascezei) teologice ar trebui să deprindă, pe lângă o inimă curată și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
europeană. Anii postdecembriști au surprins un număr ridicat de țigani în zonele dezafectate ale marilor orașe. Tot țiganii, cu excepția celor implicați în afaceri dubioase, au fost condamnați să ocupe primele locuri în rândul șomerilor sau al persoanelor prost clasate. La antipozi, structuri parazite de tip mafiot au dominat economia subterană românească, formând o „elită” financiară arogantă și opulentă. Falimentul seminariilor academice sau al sloganurilor pur retorice în fața evidențelor sociale a fost pus în discuție de crima lui Romulus Mailat, consemnată de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
imensă operă exegetică la Vechiul Testament ar putea fi abia reflectată în câteva zeci de volume (proiect în curs de realizare în America la Editura InterVarsity Press). Atât lecționarul, cât și patristica propun o lectură integratoare și totalizatoare a Scripturii. La antipozii acestei abordări se află lectura fragmentară ori selectivă. Cel mai supărător exemplu de falsă relație cu Scriptura îl reprezintă vânătoarea de versete sau pseudoalegoria numerologică pe capitole (speculând o diviziune introdusă abia în secolul al XIII-lea în Occident, inexistentă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acestea au trecut prin experiențe oarecum similare, deși evident mult mai blânde, ca mccarthysmul - ca să nu mai vorbim de perioada regimurilor interbelice de dreapta, autoritare ori dictatoriale, încă intens discutate. În plus, de multe ori, autorii instrumentați ideologic sunt la antipodul intelectual și etic al celor care-i utilizează (îndeobște cinic); simțindu-se manipulați și recuperați, unii iau distanță față de emulii abuzivi - dacă nu se lasă prinși în vârtejul vanității și în „jocurile schimbului” (onorarii astronomice pentru conferințe, emisiuni radio și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
combinație de captatio benevolentiae, resemnare și spirit practic (ce altceva să faci dacă studenții îți vin în clasă complet ignoranți?). Așadar, socotește Bloom, potențialul acestor tabulae rasae (inocente) este irosit și deturnat: în loc de Great Books, Petty Books (ca să inventez un antipod convenabil), pretențioase și pseudoprofunde, care tulbură mințile, nu le edifică; nici lectura ziarelor, care înlocuise deja rugăciunea pe timpul lui Nietzsche, nu mai există, fiind înlocuită de televizor; toate formele de autoritate - de la părinți la profesori și oameni politici aleși democratic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fotografii - două icoane -, adică două formule ale imaterialității. Atunci când se întrupează, simțim imediat efectele prezenței sale exterminatoare, în Purissima Canyon. Numele definește, însă, un spațiu al falsei purități, așa cum Helen Grayle însăși ilustrează, sub identitate de împrumut, o realitate la antipodul celei sugerate de răpitoarea ei prezență fizică. Farewell, My Lovely accentuează câteva trăsături ale lui Philip Marlowe care nu erau evidente în cartea anterioară. Singuratic, melancolic, mefient, Marlowe posedă multe dintre însușirile misoginului. Prizonier al unui model comportamental greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sine, cu certe propensiuni masochiste, dar redevenită brusc fermă atunci când își simte primejduit spațiul de protecție antimasculin („...n-am vrut să fiu nepoliticoasă, s-a smiorcăit. Dar mă umilește foarte tare. Iar eu aș face orice pentru ea”). Deși la antipodul femeii fatale - de care lumea lui Chandler e plină -, Merle exercită asupra detectivului o atracție insidioasă, de care nu pare a fi pe deplin conștient. Nu suntem nici noi, cititorii, decât atunci când, vreme de câteva zile, în Wichita, ia identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Manhattan, statul Kansas, vedeți-vă mai bine de treabă. Un început de două ori imprudent. Mai întâi pentru că ne sugerează cine ar putea fi răufăcătorii (unul sau mai mulți indivizi din Kansas) și apoi pentru că-l plasează pe Marlowe la antipodul contextelor atrăgătoare în care-l descoperisem anterior. Clădirea delabrată, singurătatea prăfuită a personajului și respingerea agresivă a oricui provenea din afara sferei familiare a detectivului sunt însemne clare ale îmbătrânirii. Că e vorba de un transfer al sentimentelor autorului asupra personajului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]