1,643 matches
-
potențialul actor violent să aibă conștiința probabilității cu totul ridicate că pedeapsa se va produce. Or, ceea ce se constată este că, din păcate, actualele sisteme juridice penale îndeplinesc în mică măsură concomitent aceste trei principale condiții. De la efectuarea unei agresivități antisociale și până la pedepsirea ei efectivă se pot scurge luni și poate chiar ani, intensitatea pedepsei pentru același act diferă destul de considerabil și - mai grav - multe acțiuni violente care ar trebui evident pedepsite nu sunt. Schimbări procedurale penale care să maximizeze
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ar avea multe alte consecințe nedorite. De altfel, cu deosebire în cazul delincvenței juvenile, pedeapsa prin instituții corecționale, cu atât mai mult închisoarea, ridică serioase semne de întrebare pe linia însușirii sau accentuării în asemenea contexte a mentalității și conduitei antisociale, precum și a consecințelor stigmatizării (prin întemnițare) asupra personalității tânărului în cauză (Rădulescu și Banciu, 1990). Nici în cazul pedepsei neinstituționalizate (informale), cea din derularea cotidianului, efectul asupra violenței nu este condiționat și întotdeauna pozitiv. E adevărat, multe studii confirmă faptul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai sus sunt mijloace exterioare de control al violenței. Eficiența este limitată, fiindcă depinde de prezența lor nemijlocită. Până la urmă, unele dintre ele - în particular pedepsele instituționale - sunt și costisitoare pentru societate. Ideal ar fi ca și în domeniul agresivității antisociale să opereze prioritar mecanisme ale controlului intern, din interiorul individului. Anticiparea pedepsei și a ripostei este un asemenea mecanism. Psihologii operează însă și cu un concept mai larg, și anume anxietatea agresiunii (Sears et al., 1991). Ei spun că ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
false reprezentări (stereotipii) și așteptări, probabil că cele mai multe au ca fundament interese „obiective” divergente. În psihologia socială a și fost teoretizată respectiva situație ca un conflict realist de grup (Levine și Cambell, 1972; vezi și capitolul 3, „Agresivitatea și comportamentul antisocial”). Aceasta se întâmplă atunci când grupurile sunt oarecum nevoite să intre în competiție pentru resurse de existență limitate (hrană, teritoriu, locuri de muncă, piață de desfacere și altele). Dar, după cum vom arăta în cele ce urmează, dacă interesele sunt disensuale, nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conjugale și crește rata divorțurilor. Dacă această tulburare nu este abordată coerent și responsabil, copiii cu ADHD și probleme asociate de comportament sunt expuși unor riscuri ridicate de marginalizare socială, eșec școlar, delincvență juvenilă, consum de alcool și droguri, comportamente antisociale și accidente. Deseori impactul și efectele ADHD se dezvoltă dramatic În perioada adultă. Strategii de intervenție pentru integrarea școlară a copilului cu ADHD Nu utilizați disciplina strictă, tradițională! Părinții și cadrele didactice trebuie să știe că disciplina strictă nu poate
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
la repetenție sau abandon școlar: 32 40%; să aibă o rată mai redusă de acces la studiile universitare: 5-10%; să aibă numai câțiva prieteni/să aibă izolare socială: 50-70%; să aibă rezultate slabe profesionale:70-80%; să fie implicate În activități antisociale: 40-50%; să fumeze, consume alcool sau droguri; să fie expuși bolilor cu transmitere sexuală:16%; să Încalce regulile de circulație, să fie implicate În accidente rutiere; să fie depresive: 20-30% sau să aibă diferite tulburări de personalitate: 18-25%. (Sursa: International
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
atentează la demnitatea semenului Înseamnă agresivitate. În mediul școlar conduitele agresive sunt des Întâlnite, așadar nu neapărat În forma acută (violență fizică), ci și sub formă de calomnie, injurii, dispreț, ranchiună, amenințare, răspândire de zvonuri. La tinerii cu comportamente agresive antisociale apar frecvent Încălcarea legilor și a normelor sociale (hoție, consum de droguri). Importantă este și vârsta În ceea ce privește modul de manifestare al agresivității. Astfel, la vârsta preșcolară prezintă o frecvență ridicată, dar formele cele mai grave se manifestă În adolescență. Agresivitatea
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
existenței nevrotice, un rol important revine modelelor negative, imitării unor antimodele, influenței negative a unor grupuri marginale etc. În cazurile menționate, persoana devine inadaptabilă la lume. Ea va nega valorile morale, culturale și spirituale și va avea manifestări de tip antisocial față de instituțiile statului și În relațiile sale cu celelalte persoane. Persoanele din această categorie nu pot uita evenimentele psihotraumatizante din trecutul lor. Ele se constituie sub formă de complexe ideo-afective dominante. În plus, ele simt ruptura dintre ele și lume
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și, din acest motiv, doresc să-i suprim, să-i distrug, să-i Înlocuiesc, să nu-i las să mi-o ia Înainte. Este modelul psiho-moral negativ al revoluționarului anarhist, al teroristului, al complotistului Împotriva ordinii de stat, al fanaticului antisocial. Răul mă oprește să cred, să sper, să am perspectiva transcendenței, pentru că el este Închidere. Mai mult chiar decât atât, Răul Îmi alterează ființa, Îmi pustiește sufletul. Nu mai pot simți, iubi, nu-i mai pot Înțelege pe ceilalți și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau grupuri marginale. Situațiile menționate vor duce la formarea unor personalități de tip deformat, frustrate, complexate, de regulă lipsită de norme morale, cu conduite dominate de manifestări necenzurate de factură antisocială, violență, dependență sau regresiune. bă Eul școlar este Eul care se formează În decursul perioadei școlare sub influența directă a modelelor și valorilor educative, cu caracter formativ-instructiv, dar și represiv. Aceasta este o etapă care continuă, deschide și lărgește considerabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc. Problema generală a imagologiei Eului și semnificația acesteia este, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, una dintre dimensiunile psiho-morale cele mai importante ale analizei Eului și poate prima În Întâlnirea, abordarea și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
penibil, al persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl face Împotriva ei sau Împotriva celorlalți. Aceasta nu mai este un sentiment, ci un act exterior, nedrept, nedemn, periculos, antisocial. Orice vinovăție mă Încarcă sufletește. Eul meu răspunde În fața supraeului, În planul conștiinței morale, al cenzurii. Pentru actele mele negative, eu voi trebui să răspund În fața legilor și a instituțiilor sociale, juridice etc. Abaterea de la legile divine implică Însă un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
condiții de viață precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența unei familii dezorganizate, lipsa de educație, deficiențe afective sau intelectuale etc. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele delictuale de tineri adolescențiă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată către acțiuni și conduite negative, care nu este capabilă de a discerne binele de rău, Îndreptată către rău, implicând conduite violente și acte antisociale. La baza formării conștiinței morale stă educarea individului În respectul pentru sine și pentru semenii săi, formarea unor deprinderi de a gândi și de a se comporta În așa fel Încât să nu aducă nici un prejudiciu celor din jur, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
susținere pentru a putea Înainta și a se realiza În viață. Sunt Însă, tot În această categorie, și persoane care, pentru a putea obține ceea ce doresc de la viață, dar fără efort și creativitate, Își orientează conduitele Într-o direcție negativă, antisocială, sau devin dependenți sociali. În cadrul atitudinii pasive față de viață distingem două aspecte: orientare către sine și orientare către lume și viață. Să ne oprim asupra lor și să le analizăm. Atitudinile pasive orientate către sine sunt reprezentate prin dezinteres, izolare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acceptă” societatea așa cum este, aceasta satisfăcându-i nevoile și aspirațiile, între individ și societate se stabilește o stare de echilibru. Există însă situații în care pulsiunile inconștientului se orientează împotriva societății, având de regulă un caracter de agresivitate, de violență antisocială (G. Sorel, Y.A. Michaud). În acest caz apare un conflict grav între individ și societate, reprezentat prin devianță și sociopatii. Dacă însă Supra-Eul moral este cel care se opune structurilor și forțelor sociale, în sensul impunerii unor aspirații și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Este mult mai ușor să previi decât să combați, să tratezi tulburări psihice sau sociopatice odată apărute. Este preferabil să menții, chiar cu eforturi materiale, o societate sănătoasă, decât să te confrunți cu probleme majore de sănătate mintală sau devianță antisocială. Dar igiena mintală nu este numai o acțiune de psihoprofilaxie a bolilor psihice, cu caracter medico-psihosocial. Ea este și o „paidee”, o formă de educație, un sistem de formare a individului, a personalității umane, a modelelor de comportament social și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depinde de integritatea persoanei umane și de calitatea vieții acesteia; b) pe de altă parte, o atitudine gradată de rezervă, teamă și repulsie față de nebunie (boala mintală) ca stare dezonorantă ce devalorizează persoana umană și este asociată întotdeauna cu pericolul antisocial, potențial sau manifest, al acestor indivizi. Plecând de la aceste puncte de vedere teoretice, este demarată acțiunea de protecție socială față de nebunie, concomitent cu instituirea unor măsuri practice de asistență a bolnavilor psihic, așa cum se poate vedea în cele de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale personalității sociale, J. Szczepánski descrie și alte tipuri, care se abat de la normele valorice ale modelului cultural. Întrucât nu există persoană umană în afara societății, aceste tipuri sunt fie în conflict, fie în dezacord cu valorile modelului socio-cultural, fie direct antisociale. Pentru J. Szczepánski, tipurile care sunt conforme parțial sau deloc cu modelul socio-cultural sunt următoarele: oamenii de creație, care aduc idei noi, soluții, invenții organizatorice, descoperiri științifice și tehnice, îmbunătățiri practice, schimbând adesea prin activitatea lor normele valorice interioare ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indiferentă față de societate; grupul persoanelor defavorizate din diferite cauze, în care sunt incluși următorii: - sociopații sau persoanele care, prin activitatea și conduitele lor, aduc pagube societății: infractori, hoți, cei care trăiesc din prejudiciile aduse altora, huligani sau criminali cu conduite antisociale; - dependenții sociali sau persoanele care nu se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate: vagabonzi, emigranți, șomeri, zilieri, prostituate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevoile” persoanei va duce la adaptarea socială a acesteia, având ca efect starea de sănătate mintală, reprezentată prin echilibrul interior și exterior. Dezacordul dintre „normele” modelului socio-cultural al cetății și „nevoile” persoanei va genera conflicte, stări de tensiune, conduite aberante, antisociale sau de refugiu, dificultăți de comunicare, ducând în final la inadaptarea sau la dezadaptarea socială a acesteia și având ca efect apariția bolilor psihice. Aceste aspecte se pot urmări, din punct de vedere dinamic, în trei etape succesive ale istoriei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tipul unor interdicții parțiale sau selective, cu efecte carențiale, ducând la conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la valorile colective, realizarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]