710 matches
-
societății burgheze corupte într-o societate socialistă dinamizată și guvernată de reprezentanții clasei muncitoare. Cu acest roman sociogonic, Eugen Barbu conferea legitimitate facțiunii comuniste aflate în închisori, unind două momente separate, cel al unei Românii încă angajate într-un război antisovietic, unde acțiunea politică a Partidului Comunist a fost complet irelevantă, cu momentul ocupației sovietice, când partidul trece în prim-planul vieții politice cu susținerea la scenă deschisă a armatei de ocupație. Și în Șoseaua Nordului, și în Facerea lumii, acest
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
execuția Ceaușeștilor s-a difuzat la Televiziunea națională pe douăzeci și șapte decembrie, 1989, el s-a difuzat, chiar pe douăzeci și cinci. În fine, este inexact că arestarea, procesul și asasinarea lui Pătrășcanu de către proprii tovarăși s-a datorat atitudinii lui antisovietice, din acest punct de vedere avem o biografie extrem de solidă, cea mai solidă scrisă de un român, cred, e vorba de Lucrețiu Pătrășcanu, Moartea unui lider comunist, de Lavinia Betea, în pregătire, într-o a doua ediție, mult adusă la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sustrage unei percepții „complete“, uniforme sau generale. Apoi, lucrarea se materializează În fotografii și video. Este al doilea nivel al lucrării, atunci când va intra În spațiul expozițional. Repui În discuție, prin proiectul The State of Mind, relația dintre memoria colectivă antisovietică și memoria sistemului comunist arhivată În dosarele STASI. De ce ai pus față În față urmele dosarelor comuniste și textul celor două școlărițe din 1968? Germania de Est a trimis și ea, ca și celelalte țări din pact (În afară de România), tancuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
În acest an, Platonov publică, sub Îndrumarea lui V. Fadeev (personaj foarte important În literatura anilor 1920-1950), o povestire numită Vprok, cu subtitlul Cronica unui sărăntoc, care era un soi de satiră la adresa organizării de kolhozuri. Nu era un text antisovietic, firește, ci mai degrabă o satiră plină de ironie, așa cum s-au scris multe În anii ’20-’30. Primul care a reacționat de o manieră foarte dură și radicală a fost nimeni altul decât Iosif Visarionovici Stalin. Povestea reacției lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
organizarea cantinei școlare și să participe la formațiunile de apărare locală. După 23 august 1944, la școală se primesc noi dispozițiuni: scoaterea din dotarea școlii a hărților cu România Mare, iar din biblioteca școlii să fie scoase cărțile cu caracter antisovietic. în fiecare clasă să existe colțul A.R.L.U.S., iar la 30 decembrie 1947 se dă jos de pe pereții claselor tabloul cu regele Mihai. Se trece la sărbătorirea zilei armatei sovietice la 21 februarie, a zilei de 1 mai, a zilei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
definive a poporului său de exploatarea capitalisă”. Se critică vehement „naționalismul burghez”, similar celui promovat pe teritoriul iugoslav de Draja Mihailovici sau la români de „partidele burghezo-moșierești care au adus fascismul la putere, au robit țară hitlerismului, au deslănțuit războiul antisovietic și au sfârșit prin a se transformă într-o bandă de trădători și spioni în slujba directă a imperialismului american și englez”. Este foarte clară aluzia la valul de arestări căreia i-au căzut victime în acei ani un număr
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
față de Moscova, se dorește demonstrarea valabilitații în timp și valoarea de „excepțional document teoretic și practic pentru mișcarea revoluționară mondială” a rezoluției din iunie 1948. Conform liderului comunist de la București, încercarea lui Tito de a-și ascunde poziția anticomunista și antisovietica a eșuat lamentabil, chiar dacă a fost adăpostita de așa zisă „linie independența” față de cele două sisteme social-politice. Concluzia este categorica și radicală atunci când vorbește de trecerea „clicii lui Tito la fascism”. Lungii liste a „bandei lui Tito”, formată din Rankovici
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
stat ar fi fost nevoie de evitarea unui asemenea limbaj - n.n. G.N.) se plângeau „că ar fi căzut victimă unei nedreptăți”. Procesul de la Budapesta ar fi dovedit exact contrariul, nefiind vorba de greșeli neintenționate, ci de „o politică conștient contrarevoluționara, antisovietica, anticomunista, dusă de o bandă de spioni, denunțători de profesie și agenți provocatori, cu un îndelungat stagiu în poliție și în aparatul serviciului de spionaj burghez”. Potrivit lui Gh. GheorghiuDej, politica externă a Iugoslaviei era evident antisovietica, existând intenția aderării la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o politică conștient contrarevoluționara, antisovietica, anticomunista, dusă de o bandă de spioni, denunțători de profesie și agenți provocatori, cu un îndelungat stagiu în poliție și în aparatul serviciului de spionaj burghez”. Potrivit lui Gh. GheorghiuDej, politica externă a Iugoslaviei era evident antisovietica, existând intenția aderării la Pactul Nord Atlantic. „Stăpânii angloamericani” i-ar fi cerut lui Tito să fie mai activ la O.N.U., în sensul de a discredita „forță principala a păcii, Uniunea Sovietică” și de a lansa „o perdea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
îl lua în calcul pe Draja Mihailovici, în perspectiva constituirii unei Federații Balcanice sub egida lor. El ar fi mărturisit faptul că a luat legătura cu Iuliu Maniu „conform directivelor primite de la Londra”, federația respectivă urmând a fi „un bloc antisovietic”. Cea dea doua variantă îl avea ca pion principal pe Tito, „pentru cazul când aliații angloamericani n-ar fi putut să ocupe Balcanii și să intre în România, Bulgaria, Ungaria și Iugoslavia”. Regimul de la Belgrad desfășoară, în opinia lui V.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Într-un alt discurs, din decembrie 1951, ar fi recunoscut „în mod deschis și cinic, ca în timpul luptei de eliberare națională a popoarelor iugoslave, el împreună cu clica să, îndărătul unor lozinci demagogice cu privire la prietenia cu Uniunea Sovietică, duceau o politică antisovietica consecventă”. Despre colaborarea cu agenturile de spionaj străine, relevate și de presă Gorjului în anii precedenți, lucrarea susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar fi avut legături încă din 1936 cu Intelligence-Service. Chiar dacă aceste relații au fost permanent
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito și anturajul său. Politică externă a noului regim este de „a face un cap de pod înaintat în sud-estul Europei al politicii agresive a blocului americano-englez îndreptat împotriva U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară”. Baza vizibilei atitudini antisovietice s-ar afla în convorbirea din 1947 dintre Al. Rankovici și Laszlo Rajk. Rezumând partea politică a dialogului, cel de-al doilea ar fi declarat în fața Tribunalului Poporului din Budapesta: „Trebuie să ne propunem drept scop răsturnarea regimului actual al
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a atitudinii dușmănoase manifestată de clica titoistă față de U.R.S.S.” Erau și acestea motive că după terminarea războiului, regimul din Iugoslavia să cultive mai mult o „prietenie formală” față de Moscova. După rezoluția Biroului Informativ din iunie 1948, de la București, politica antisovietica a lui Tito s-ar fi conturat și mai limpede. Există chiar un plan vizând lichidarea regimurilor pro-sovietice din țările vecine. Totodată, intrând în contradicție cu poziția oficială a Uniunii Sovietice a renunțat la ideea alipirii Carintiei slovene, teritoriu administrat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mai limpede. Există chiar un plan vizând lichidarea regimurilor pro-sovietice din țările vecine. Totodată, intrând în contradicție cu poziția oficială a Uniunii Sovietice a renunțat la ideea alipirii Carintiei slovene, teritoriu administrat de Austria.1 Materialul critică, de asemenea, politica antisovietica desfășurată de regimul „titoist” pe plan internațional, cum ar fi plângerea adresată O.N.U. în legătură cu „procedeele dușmănoase ale guvernului U.R.S.S., guvernelor Bulgariei, Ungariei, României și Albaniei, precum și ale guvernelor Cehoslovaciei și Poloniei față de Iugoslavia.” Explicația acestei atitudini ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
anticipație senzația de însorire fericită, ca pe plajă, cu gândul la vara... care nu știau ce le va aduce". Capitolul 3 În luptă contra americanilor Dacă România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial ca într-un război antisovietic, neavând revendicări față de Aliații anglo-americani, situația s-a complicat o dată cu primele bombardamente ale acestora asupra țării noastre, chiar dacă primele raiduri americane, cele din 1942 și 1943, au fost niște eșecuri pentru inițiatorii lor. Astfel, la 12 iunie 1942 a avut
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
până la autoidentificarea ireversibilă și firească cu națiunea română, sau o sută de pași până la crearea unei națiuni moldovenești. Națiunea moldovenească s-a definit doar ca o contrapondere la celelalte naționalisme: eliberator, de emancipare națională și socială, cu caracter antirus și antisovietic în 1918; conservator, antiromânesc și prorus, de sorginte rusească, din 1991 și mai ales din 1994, în perioadele de guvernare ale PDAM și a comuniștilor. Refuzând identificarea cu națiunea română sau, mai nefiresc, cu cea rusă, moldovenii nu reușesc nici
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
răbufnesc afară... Așa este. Așa sunt rușii, au gândit consătenii mei. Așa s-a format, în mintea lor, imaginea rușilor ca un popor necivilizat și agresiv, imagine la care au contribuit, dacă mă pot exprima astfel, încă două elemente: propaganda antisovietică de dinaintea și din timpul războiului de altfel necesară pentru România de atunci, amenințată mereu de la est de regimul bolșevic și drama colectivizării. Țăranul român a pus imediat semnul egalității între IAS și Sovhoz și CAP și Colhoz, ambele importate din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se ascundeau "partizanii", printre ei numărându-se, la început, dezertorii, persoane care atunci când frontul traversa țara au refuzat să mai lupte și pe frontul de vest; apoi, după forțarea abdicării regelui, membri ai "gărzii de fier", dar și politicieni, declarați "antisovietici". Populația păstra o tăcere neimpusă, unii chiar îi ajutau cu ceva hrană, atât cât puteau. Mai dificil era când aceștia se îmbolnăveau. Așa s-a întâmplat cu un bărbat care o iarnă întreagă a locuit în podul unui grajd părăsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Noile realități au făcut necesară Constituția din 21 august 1965, care proclama Republica Socialistă. Perioada în care ea a fost în vigoare coincide cu "Epoca Ceaușescu". Pentru orice cititor interesat de texte constituționale, actul din 1965 reprezintă o adevărată revoluție antisovietică. Jenantul capitol introductiv de osanale la adresa URSS este înlocuit, sec, de un prim articol ce zice trufaș că: "România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
secretar care are în întreaga țară un ecou aproape unanim. Această unanimitate, subliniază Francisc Fejtö [F. Fejtö, Istoria democrațiilor populare, 2 / După Stalin, 1953-1971, Paris, Ed. de Seuil, 1969, pp. 268-270] nu era încă la această dată, nici anticomunistă, nici măcar antisovietică, așa cum fusese mișcarea ungară din toamna lui 1956. Și totuși la Moscova se consideră că Dubcek și prietenii săi au mers prea departe, că au declanșat un proces ireversibil și chiar dacă reușesc să se mențină la putere ei nu vor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fost produs în perioada în care Reagan bombarda Libia, spre marea satisfacție a conservatorilor, inamicul din film ar putea fi interpretat ca aparținînd unui stat arab care folosea avioane MIG; în plus, filmul nu articulează în mod specific o ideologie antisovietică). Sub mai multe aspecte, Top Gun personifică atitudini sociale specifice perioadei Reagan. Apărut în 1986, înainte de criza din Iran, înainte de criza bursei din 1987 și de scandalul de la banca Savings and Loans. Top Gun reprezintă ascendența doctrinei Reagan, triumfătoare, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împușcați pe loc. Pentru cei care munceau în mine de cărbune sau minereu, ziua de muncă era de minim 12 ore. Mâncarea insuficientă dar și efortul depus au contribuit la o rată ridicată de mortalitate. Cei condamnați ca fiind elemente antisovietice, erau duși în lagăre de exterminare (GULAG-uri), din care foarte puțini s-au întors acasă, în special după moartea lui Stalin, când s a produs un oarecare “dezgheț“ în regimul de detenție. Copiii celor deportați care au supraviețuit frigului
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
29.839 de persoane Potrivit datelor de arhivă, în acea noapte, din Basarabia și nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 au fost arestate („membrii ai organizațiilor contrarevoluționare și alte elemente antisovietice”) și 24.360 au fost deportate. Din acest total, doar din R.S.S. Moldovenească au fost ridicate 18.392 persoane (4.342 din considerente politice și 165 cu dosare penale) și 13.885 persoane deportate. În gările de unde au fost transportați
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
885 persoane deportate. În gările de unde au fost transportați, cei arestați au fost separați de familii și încărcați în eșaloane speciale. Ulterior, ajunși în lagăre, aceștia au fost supuși unor represiuni dure, mulți fiind condamnați la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. Deportarea din Basarabia și Bucovina s-a făcut cu vagoane de vite în Siberia și Kazahstan (pentru Chișinău au fost repartizate 1.315 vagoane iar pentru Cernăuți 340 vagoane). Un raport din octombrie 1941 arată că în GULAG, la acea
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., nr. 1290 467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. nr. 667 339 cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldovenească a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehoviștilor și membrilor familiilor acestora, în total 5.917 persoane. Acțiunea a început la ora 04:00 și s-a încheiat la ora 20:00 în aceeași zi. Au fost arestate și deportate în Siberia (regiunea Kurgan) 723 de
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]