1,026 matches
-
analiștii și susținătorii celor zece interpretări prezentate anterior amestecă nuanțele, le hibridează, tocmai pentru că identitatea așa-numiților teroriști este ambiguă și alunecoasă. De pildă, Constantin Lucescu, avocatul apărării în procesul Ceaușescu, consideră că ofițeri de securitate și tineri din orfelinate, antrenați și folosiți ca gardă personală a lui Ceaușescu, au alcătuit împreună comandouri, dar travestiți în ofițeri MApN, pentru a crea confuzie! Generalul Iulian Vlad, fostul șef al Securității, interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, afirmă despre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în special indivizi marginalizați («am făcut 20 de meserii. Ceaușescu mi-a redat demnitatea, angajându-mă în garda sa personală»), cu ridicat instinct de agresivitate și cu vanitate patologică. Medievalitatea acestor formațiuni armate vine și din vasalitatea îndelung și insistent antrenată. Privilegiile erau enorme ș...ț, iar puterea, absolută. Puteau face ce doreau, nepedepsiți, cu condiția să rămână credincioși tiranului. În chiar interiorul formației, suspiciunea era enormă, filajul draconic permanent. O urmă doar, de bănuială, ducea la eliminarea fizică a oricărui
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că „teroriștii” ar fi fost membri ai Direcției de Informare a Armatei (DIA) este Valentin Raiha (În decembrie ’89, KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari, 1995). Autorul afirmă că aceștia erau diversioniști de elită, antrenați ca atare, Direcția de Informare a Armatei fiind singura care avea în dotare simulatoare de ținte aeriene și singura aptă să sugereze, să inculce ori chiar să poarte un război radioelectronic. 10. Susținătorii teoriei potrivit căreia „teroriștii” au fost doar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
rămas decât o piesă de anticar într-un decor cultural concesionat deja unor impresari de spectacole și divertisment. Pentru a redeveni public și terapeutic, manifestul teologic al Bisericii exprimă competențe verificate mai întâi în Duhul nevăzut al tradiției. O inteligență antrenată filozofic oferă garanția perspicacității analitice și, prin urmare, promite un bun diagnostic cultural. Teologii nu pot subestima nevoia delimitării straturilor istorice din argumentele folosite în războaiele culturale ale erei globale. Aceasta nu-i destul. Adevăratul instinct al orientării - vital pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
petrecut și, de asemenea, să le explice clar șicelorlalți, și anume că soțul ei nu e responsabil de tragedia care a avut loc. Putem specula astfel pe marginea faptului că a treia digresiune în care vorbitoarea noastră s-a lăsat antrenată, imediat după ce spune că soțul ei era la volan, are de fapt rolul de a marca o graniță între soțul ei ca șofer al acelei mașini și descrierea urmărilor accidentului. Este, de asemenea, interesant de notat tranzițiile dintre timpurile verbale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cea a familiei acestuia. În activitățile școlare, elevii trebuie Încurajați să fie cât mai autonomi și mai independenți posibil, au nevoie de ajutor În deplasarea dintr-un loc În altul, mai ales atunci când apar obstacole, trebuie familiarizați cu echipamentul necesar, antrenați și monitorizați constant În cadrul unor programe de recuperare fizică, incluși În activități care să dezvolte interacțiunea și comunicarea cu cei din jur. Manifestările din sfera motricității trebuie privite În strânsă relație cu dezvoltarea intelectuală, cu expresia verbală și grafică, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
luări de poziție necesită multă energie, dar respectul de sine și respectul pentru celălalt ne vor ajuta să mergem mai departe. Eroismul relațional înseamnă să ne reconfirmăm constant respectul de sine, să renunțăm la micile lașități în care suntem adesea antrenați, în ciuda voinței noastre, din comoditate sau din pasivitate. Mai precis, el înseamnă "să ne regăsim nivelul fidelităților noastre profunde, pentru a ne lua angajamentele esențiale"; el cere vigilență, luciditate și mai ales coerență (Salomé, 2002, p. 121). Potrivit autorului francez
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
uitarea bună", în imperiul fără patimi și fără dureri, geometrizant și speculativ, al spiritului. Nu ajunsese Noica să-și dorească să viseze cu spiritul și să opună "visele spiritului" "viselor sufletului"? Pe scurt, sufletul suferă, spiritul gândește. Bine condus, bine antrenat, individul ajunge să fie o funcție a înțelegerii, iar filozofia devine astfel indirect mântuitoare. Filozoful nu ține jurnal (decît "jurnal de idei"), iar biografia lui nu interesează. Ca să devii filozof, trebuie să ai o idee, o idee care să te
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un program să funcționeze". Aceste condiții sunt următoarele, după raportul Surgeon General deja citat: "Focalizare pe o problemă distinctă. Program adecvat populației-țintă specifice. Personal didactic inclus în program. Leadership motivat și efectiv al proiectului. Director eficient de program. Echipă bine antrenată și motivată. Resurse suficiente. Implantarea programului așa cum a fost conceput". Pentru a încheia această trecere în revistă a condițiilor de eficacitate a programelor, vom adapta și comenta în final un tabel propus de Denise C. Gottfredson (in Sherman et al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la îndeplinire ca răspuns la circumstanțele schimbătoare ale economiei, societății și a noilor forțe politice care apar.39 Deja, în 1945, École Nationale d'Administration (ENA) a fost înființată de Michel Debré pentru a produce un grup de administratori bine antrenați, capabili să răspundă la provocările adaptării administrației la aceste circumstanțe schimbătoare.40 Chiar dacă absolvenții ENA (énarques) întruchipau o abordare a administrației tipic franceză, nu erau imuni la ceea ce puteau învăța din exterior, chiar de la Statele Unite. În timpul perioadei Trente Glosieuses, de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
trebuie să fie simple, măsurabile și realiste. Găsiți o altă persoană care trece printr-o situație similară în ceea ce privește situația profesională și stabiliți un parteneriat în căutarea unor locuri de muncă noi. Creați o relație sănătoasă, dar competitivă, comparați însemnările și „antrenați-vă” reciproc pe drumul spre atingerea obiectivelor propuse. Printre obiectivele pe care le-ați putea stabili unul pentru altul se pot număra încheierea cercetării într-un anumit domeniu până la un anumit termen și programarea unui anumit număr de întâlniri informative
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
om. Sistemele de producție Antropocentrice Își pun ca scop a face servicii societății (clienților, lucrătorilor, comunității umane) și din această activitate să poată fi și rentabile. Chiar rentabilitatea este privită altfel, ca eficiență socială globală (ca raport Între ansamblul resurselor antrenate materiale și umane - și ansamblul rezultatelor - economice și socioumane). Chiar câștigul nu poate fi pe deplin urmărit dacă se urmărește cu exclusivitate obținerea sa. Este pe deplin depășită concepția după care „rațiunea de a fi a Întreprinderilor industriale sau comerciale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
este cu totul inoperantă. Nivelul de satisfacție și gradul de socializare se dovedesc a fi „factori productivi” deosebiți de activi În Întreprinderile cu modele manageriale centrate pe om. Managerul de azi trebuie să țină seama de „costul social” (ansamblul resurselor antrenate, materiale și umane) În conducerea Întreprinderilor, iar acesta este conceput pe Întreaga cultură (scală de valori și norme). Astfel, Întreprinderea nu are drept rezultate doar produse economice (bunuri, servicii), ci și alte tipuri de „produse”: efectele asupra mediului Înconjurător; satisfacerea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Mr=0, și se calculează prin integrare în timp, ținând seama de (5.71'): (5.179) Așadar, la pornirea mașinii, pentru variația vitezei de la 0 la sincronism pierderile prin efect Joule în rotor sunt egale cu energia cinetică a rotorului antrenat. Se pot determina pierderile Joule în înfășurarea statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism se determină astfel: (5.181) Această relație arată faptul că
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
G. Colomé, op. cit., p. 27 Opoziția față de sistem a fost benefică pentru acesta din urmă căci Partidul Socialist Italian slăbind, a acceptat intrarea lui în jocul guvernamental din 1963 în favoarea apertura a sinistra dorită de Aldo Moro și de creștin-democrați. Antrenat treptat în vîrtejul creat de Prima Republică, PSI a reușit să-și păstreze o oarecare demnitate atîta timp cît a fost condus de "vechii" socialiști adepți ai lui Pietro Nenni, cum ar fi Sandro Perteni sau Martino. Spiritul modern a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
exprimă așteptările finale ale programului de pregătire, ce pot să facă absolvenții în final, iar nu pe parcursul pregătirii decât progresiv și pe niveluri de formare, conform unor standarde cerute de integrarea socio-profesională, ca integrare a diferitelor cunoștințe, abilități, atitudini, experiențe antrenate, cu valoare instrumentală în rezolvarea de performanță a diferitelor situații practice reale, complexe. ► Pedagogia pentru competențe versus pedagogia pentru cunoștințe este cerută de particularități și factori esențiali ai lumii contemporane și "ar marca apusul uceniciei romantice" în formarea pentru inserția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
abordări, cazuri diverse, proceduri diversificate. Este susținut rolul competențelor în a mobiliza resurse interne (cunoștințe, scheme, capacități, informații, instrumente, norme, valori, atitudini, motivații, trăiri), drept condiții necesare, pentru transfer funcțional în rezolvarea situațiilor complexe practice. Dar competențele trebuie exersate, formate, antrenate, stimulate, perfecționate, de unde rolul educației în construcția lor prioritară, față de rolul anterior al erudiției, al volumului mare de informații însușit și reprodus, în situații simple de aplicare, de transfer sau de evaluare clasică. Încât acum trebuie rezolvat, după Ph. Perrenoud
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tot mai largi, necesare rezolvării de situații-problemă reale, tot mai complexe, începând evoluția lor progresivă chiar cu ciclul primar al educației. Atunci propunerea de situații-problemă devine esențială pentru realizarea acestei integrări metodologice, la nivelul contextului dat, al relațiilor între elementele antrenate, al circumstanțelor învățării la un moment dat, pentru depășirea obstacolelor prin mobilizarea resurselor achiziționate, formularea de analize, ipoteze de soluționare, acțiuni concrete de rezolvare a problemelor date ca sarcini. Rezolvându-se în clasă asemenea situații-problemă, ca expresie a integrării achizițiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practic • Evaluarea sumativ-integrativă după criteriile de eficiență, progres, calitate, deschidere spre acțiuni-cerc etare. Elemente de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării unității de învățare Materiale-suport. Instrumente • Sunt specificate distinct pentru fiecare dintre categoriile de cunoștințe, capacități, competențe antrenate și evaluate Metode clasice și constructiviste • Sunt specificate distinct, nu global, pentru fiecare dintre categoriile de obiective stabilite. Evaluare Autoevaluare Reflecții • Sunt specificate formele evaluării (inițială, formativă, sumativ-integrativă) la categoriile de obiective și acțiuni. • Sunt specificate acțiuni, situații, proceduri de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Natura procesului învățării Educatul este antrenat într-un proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil, organizat după tipul propriu de cunoaștere, după tipurile de învățare antrenate. Scopuri ale procesului învățării Ele asigură succesul în învățare, dar dau și suportul pentru ghidarea instruirii, prin formarea reprezentărilor înțelese și coerente asupra cunoașterii și cunoștințelor. Ele direcționează strategia procesului, asigură continuitatea procesului până la succesul final prefigurat, asigură procesul construirii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered Model) bazat pe aceste 14 principii și pe consecințele pedagogice rezultate, care să evidențieze (McCombs și Miller, 2008, pp. 33-37) și să ofere o imagine holistică a tuturor domeniilor psihice, sociale, culturale antrenate. Acesta implică construirea contextului pentru relații interpersonale și conexiuni, alegerea strategiilor pentru diferențe individuale și după diversitatea acestora, aplicarea strategiilor pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
s-au desfășurat procesele cognitive, dar două procese sunt considerate mai importante, cu aplicații în autoevaluarea învățării (Perfect și Schwartz, 2002, pp. 4-94): a) monitorizarea (observarea proceselor cognitive, formularea de reflecții, formularea de judecăți asupra învățării, analiza tipurilor de judecăți antrenate, aprecierea rolului lor în înțelegere, oferirea de informații asupra statutului curent al prelucrării informațiilor) și b) controlul (deciziile conștiente sau nu asupra rezultatelor obținute și asupra monitorizării), care poate da validarea ecologică-naturală a activității cognitive, mai ales la educatul-adolescent. Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative de desfășurare a procesului, • prin detalierea metodologică, pentru o eficientă angajare participativă, a rezolvării fiecărei situații, cu alegerea dintre alternativele conturate prin combinarea metodelor, procedeelor, instrumentelor disponibile, • prin apelul aici la rolul componentelor metacogniției, necesar a fi acum intensiv antrenate, căci efectiv construcția cunoașterii aparține educatului, dincolo de proiectarea globală făcută de către educator, • prin propunerea de către educați a unor alternative rezultate din procesul propriei construcții educatorului însuși, care persistă în propria proiectare și va trebui să-și adapteze strategia sa de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 12-22) și a reconsiderat-o apoi în 1999 (pp. 1-8, 19-21): ► Designul instrucțional inițial: • oferă baza pentru construirea blocului acțiunii sau baza pentru stabilirea celor mai frecvente situații, • indică conceptele de bază incluse, necesare, pentru a defini elementele contextului antrenat (date psihologice necesare, strategii, metode, relații, acțiuni, agenți, situații, mijloace, reflecții, predicții, dificultăți, în jurul unor obiective prioritare), • indică ce principii să fie respectate, care descriu moduri de stabilire a relațiilor între elemente, acțiuni, șanse, relații (cauzale, deterministe, probabiliste), cum se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, privind-o ca o problemă complexă de rezolvat științific și • una procedurală, care explorează alternative de proiectare, de concepere și soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a instruirii, a obiectivelor specifice, potrivit pedagogiei competențelor, a specificului elementelor contextului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]