1,523 matches
-
studiul mișcărilor corpului) Lasă-mă să văd cum gesticulezi și cum te miști și-ți voi spune imediat unde te-ai născut. Charlie Chaplin Termenul kinezică (kinesics) a fost pentru prima dată utilizat în anul 1952 de Ray Birdwhistell,84 antropolog (fost dansator de balet), care și-a propus să studieze modul în care oamenii pot să transmită mesaje prin intermediul posturii, gesturilor și al mișcărilor. Birdwhistell și-a dedicat o bună parte din activitate realizând filme care aveau ca subiect oamenii
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de vedere. Consider că ar fi utile niște studii despre imaginarul colectiv al mănășturenilor - unde, sigur, ar fi nevoie și de studiul literar din perspectiva, să zicem, a producției culturale a elitelor. Ar fi nevoie de un sociolog, de un antropolog, de un fotograf, dar asemenea asocieri nu există. La noi se fac doar studii din gama marilor eforturi, cu premise enorme, pe grupuri mari. Un alt studiu binevenit ar fi pe mentalitatea patriarhală În satul românesc - aplicat pe niște sate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
potrivit căreia sensibilitatea și intelectul ar putea avea o rădăcină comună 3, stipulând nici mai mult, nici mai puțin decât autosuficiența facultății imaginative. Să ne oprim o clipă asupra diferenței deja sensibile dintre maestrul filosof și discipolul ce se dorea antropolog. Pentru primul, e oarecum necesar ca imaginația să fie sau productivă, Însă ca facultate transcendentală (oferind așadar schemele celor douăsprezece categorii ale intelectului), sau reproductivă, ca facultate a cogniției empirice (schematizând sub concepte); faptul că imaginația acționează productiv În domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însă, mai ales cât Îl gândim cu ochii timpului nostru, moderat. Humboldt păcătuiește, desigur, În raport cu așteptările noastre de oameni eliberați de metafizică, fiindcă, spre exemplu, nu se poate nega faptul că el a rămas mereu, chiar mai mult decât un antropolog (ceea ce deja ne pare suspect): și anume, pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi că ambițiile sale erau mai slabe (ca să folosim un cuvânt foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
uitarea a lăsat În Întuneric și nemișcare. Ultimele decenii Însă tind să modifice perspectiva și să remodeleze acțiunea specialiștilor În domeniul socioumanului. Supraviețuirile interesează tot mai mult nu numai pe folcloriști, pe etnologi, ci și pe istoricii religiilor și pe antropologi (legendele, basmele, baladele). Prin istoria religiilor, experții În studiul istoriei se implică așadar direct În recuperarea sensului istoric al unor procese și fapte considerate, În mod tradițional, mai degrabă anistorice. În orizontul unui asemenea efort se Înscrie și investigarea locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adâncurilor nu încetează să ne minuneze: inconștientul, pulsiunea morții, idealul eului, sublimarea, catharsis-ul, actele ratate denegarea - oricare ar fi cuvintele pentru a le numi... - îl reprezintă ca pe un filosof, un gânditor dar și ca pe un psiholog, un antropolog desăvârșit. 29. Ființa pentru moarte. Așadar, marea rațiune e trupul. Trupul, adică altceva decât asamblarea sumară de suflet imaterial și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină decât și-
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și ,,actul verbal", mai exact, Durand definește un concept prin celălalt. Cele trei verbe fundamentale pentru teoretician sunt: a (se) înălța, a coborî și a reuni. Plecând de la aceste considerente, putem observa influența teoriei heraclitiene asupra concepției lui Durand. Astfel, antropologul francez împărtășește teoria filosofului grec presocratic conform căreia orice schimbare este reală, stabilitatea sau ceea ce în mod normal numim realitate fiind iluzorie. În acest context, abordarea transdisciplinară pe care o propun pentru textul blecherian își are rădăcini adânci în ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
face prin metoda omologiei, care presupune că fiecare nou ,,sem" identificat nu este decât o ,,variație pe o temă verbală dată". Teoria lui Durand este de fapt o arhetipologie. Conform acesteia, gesturile dominante sunt identice pentru toți oamenii, formând ceea ce antropologul numește "universalia simbolice". Pentru Durand, simbolul ,,rezultă din imposibilitatea conștiinței semiologice a semnului de a exprima partea de fericire sau angoasă pe care conștiința totală o resimte în fața temporalității"83. Astfel, după Durand, modelul "conștiinței totale" are trei părți: una
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
atunci trebuie să i se afle o sursă precisă. Cu alte cuvinte, dacă mitul gnostic a fost „Împrumutat” din „religia populară”, oriunde și oricînd ar fi avut loc acest transfer e nevoie ca el să fie precis documentat. Din contra, antropologii au recunoscut Încă de multă vreme că mitul exista În nenumărate variante, dintre care fiecare reprezintă transformări ale celorlalte și poate să ia naștere În mod independent din lucrarea unor minți omenești, În orice spațiu. În acest sens, mitul gnostic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
studiul sincronic al limbii 12. Cu nuanțări introduse mai Întâi de prințul Nicolas S. Troubetskoy (Principles of Phonology, 1939) și apoi de Roman Jakobson, fonologia a devenit principalul model În analiza mitului și a narațiunii. În spatele curentului s-a aflat antropologul Claude Lévi-Strauss, care a atras atenția Întregii lumi către Învățături uitate privind structurile constante ale narațiunii, cum erau Morfologia basmului de VI. Propp (1928) și multe alte studii datorate formaliștilor ruși. După cum s-a subliniat deseori, cea dintâi perspectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
extrem de simplă pe care mintea omenească a născocit-o pentru a justifica imperfecțiunile bătătoare la ochi ale existenței. Oamenii n-au așteptat să se inventeze scrierea ca să exprime această concepție. Ea apare În majoritatea regiunilor globului, În mituri Înregistrate de antropologi 4. Un personaj, mai adesea masculin decît feminin, care poate fi etern ca și Ființa primordială, sau născut după ea (uneori chiar din Ființa Primordială Însăși), deteriorează creația, din pricina neîndemînării sale sau, mai frecvent, din pricina pornirii sale irezistibile de a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care a atribuit apariția legendelor dualiste slave răspîndirii bogomilismului. Descurajat de savantul finlandez Julian Kron, Veselovski s-a convertit În 1889 la ipoteza acestuia: legendele dualiste sînt fino-ugrice și uralo-altaice la originea lor. Doi ani mai tîrziu (1891), descoperind că antropologul francez De Charencey a publicat o serie de mituri dualiste nord-americane, Veselovski a ajuns la concluzia prudentă că geneza dualismului trebuie să fi avut loc, În mod independent, În arii geografice diferite 7. Chestiunea ar fi putut fi considerată lămurită
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se distingă de creștinii filonului central prin refuzul de a venera un instrument de tortură prin care Demiurgul sau Diavolul au vrut să-l pedepsească și să-l ucidă pe MÎntuitor. Însă creștinii majoritari Înfăptuiau o operație simbolică bine cunoscută antropologilor, care constă din transformarea unor simboluri ale opresiunii În simboluri ale libertății 260. Crucea infamiei, destinată să-l stigmatizeze drept criminal pe Cristos și să-l distrugă, a fost Înfrîntă de acesta prin Înviere și prefăcută În simbol al eliberării
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Colecția ACADEMICA 83 Seria Antropologie Apărut cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul antropologiei urbane, dar și în cel al antropologiei întreprinderii, a condus cercetări în Franța, apoi în Bangladesh, Laos, Vietnam
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul antropologiei urbane, dar și în cel al antropologiei întreprinderii, a condus cercetări în Franța, apoi în Bangladesh, Laos, Vietnam și China. (c) 2008, Laurent Bazin
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
hegemonică reprezintă un fel de impuls de a reanaliza diversele elaborări antropologice cărora le-a dat naștere și de a căuta să surprindem în specificul lor diferitele câmpuri de raporturi sociale. În această optică, munca ocupă un loc esențial pentru antropolog, oricare ar fi statutul producției, central sau pe cale de a deveni periferic, în formațiunile socioeconomice avute în vedere. Economicul care cunoaște o revenire magistrală, în același timp negativă și pozitivă, pe scena mediatică este obiectul unor viziuni divergente. Critica se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
seama de realitățile care există sau care au existat în contexte diferite. Prin aceasta, perspectivele pe care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte sisteme economice și retrasează astfel frontiera împresurând lumea capitalistă în interiorul căreia un dispozitiv economic situat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un evantai larg de problematici și totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei împărțiri a rolurilor disciplinare necontestate, asociindu-i pe antropologi cu studiul societăților "primitive" sau "tradiționale", se deschide posibilitatea pentru aceștia din urmă14, pornind de la o analiză a situației coloniale, de a propune noi formulări pentru ipotezele generale elaborate de Marx și Engels în legătură cu formarea și expansiunea capitalismului. Două orientări
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se par "mult mai puțin noi și originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și sud-american, în jurul emergenței și al naturii burgheziilor, pe de o parte, și al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este complicată de decupajele epistemice și condamnată să confrunte materiale și abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale ale sistemelor lor socioeconomice, contrastând cu abundența de detalii ce caracterizează monografiile societăților și economiilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modalități de elaborare sunt, în această calitate, în totalitate integrate obiectului de analiză. Incizii ale economicului Dezbaterile și chestiunile de fond deschise de antropologia economică par astăzi foarte îndepărtate, dacă nu complet uitate, îngropate și ocultate de o parte din antropologi. Ele luau naștere într-o conjunctură generală în care modurile de cunoaștere și de interpretare nu se dizolvau într-o captare fascinată a "realului concret": pe scurt, societatea era în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat, și chiar bulversată prin acte individuale semnificative și mișcări sociale de emancipare. Această capacitate noetică de depășire a situațiilor contingente deschidea orizonturi hermeneutice foarte vaste, care-i făceau pe antropologi să-și evalueze datele în funcție de reflecții globale și teoretice, dar și de aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intensificării comunicărilor și difuzării schemelor culturale se învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica lor proprie și chiar de la origine (independențele) o optică integraționistă ar putea fi considerate exemplare pentru trecerea de la o voință
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]