1,520 matches
-
domeniul valorii de etalare (Berdahl, 1999, p. 124). Credem că definiția implicită a consumului pe care o folosește Berdahl (ea nu oferă una analitică) este destul de limitată. Există alte dimensiuni ale consumului pe care ea nu le include în descriere. Antropologul britanic Daniel Miller (1995a, p. 16) a propus noțiunea de cultura penuriei în socialism, deși nu a elaborat-o suficient. Dacă adoptăm o definiție mai largă a consumului, am putea descrie mai bine dimensiunile noțiunii propuse de Miller și tratate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de anchetă au văzut în aceștia pe principalii vinovați. Îi amenințau chiar cu un proces penal. Numele calomniatorilor din Institut sunt relativ bine cunoscute, nu este însă nevoie să fie menționate acum. O mare presiune s-a exercitat și asupra antropologului V. Sahaleanu, care a fost invitat drept coreferent la experiment și care, ca urmare a acuzațiilor nedrepte, s-a îmbolnăvit grav. S-a făcut chiar și o percheziție în institutul lui. Pentru delatori însă, a fost un climat bun. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
documentare, cu grija de a reconstitui atmosfera epocii evocate și de a restitui adevărul teribil al acelor evenimente. Almost Adam (1996), un roman înrudit cu Amazon Beaming, valorifică ceea ce se poate numi aventura științifică, aici studiul întreprins de un tânăr antropolog american asupra unei mici populații africane trăind în sălbăticie și aflată într-un stadiu cvasiprotouman, ca un fel de fosilă vie antropologică. Scriitorul acesta cu aer de dandy, de „monden”, făcând oricând figură bună în înalta societate, a „căzut” peste
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
OIȘTEANU, Valeriu (Karaganda, Kazahstan, 3.IX.1943), poet. Este fiul Bellei Oișteanu (n. Iosovici), translatoare, și al lui Mihail Oișteanu, profesor de istorie. Antropologul cultural Andrei Oișteanu este fratele său. A urmat la București liceul (1956-1961) și Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic (1961-1966). Din 1967 până în 1972 a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română. În 1972 părăsește țara, iar în 1973 se
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
OIȘTEANU, Andrei (18.IX.1948, București), antropolog cultural și prozator. Este fiul Bellei Oișteanu (n. Iosovici), translatoare, și al lui Mihail Oișteanu, profesor de istorie. Poetul Valeriu Oișteanu este fratele său. A făcut clasele primare (1955-1962) și liceul (1962-1966) la București. După absolvirea Facultății de Energetică a
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
de eficiență care sugerează stadiul încă primitiv al acestora, dar și direcțiile probabile de dezvoltare. Allan Johnson (1978) încearcă o analiză de eficiență cu privire la diferitele activități productive ale unei colectivități de indieni din Amazonul peruvian. Criteriul de eficiență ales de antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de producere a hranei adoptate de colectivitatea respectivă este foarte variată: culesul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a hranei. Interesant este însă și faptul că, deși activitatea de culegere după criterii strict energetice pare a fi ineficientă, ea continua să reprezinte aproximativ 15% din totalul activităților de producție. Cum se poate explica persistența unei asemenea activități ineficiente? Antropologul american consideră că acesta este un caz evident de necesitate de lărgire a analizei eficienței în sensul considerării unei eficiențe sociale mai generale. Astfel, activitatea de cules oferă pe lângă aportul strict energetic o serie de alte beneficii colectivității: oferă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spre configurațiile stabile, care sunt următoarele: Structura relațiilor de rudenie. Una dintre analizele structurale clasice este aceea a lui Claude Lévi-Strauss (1978) asupra relațiilor de rudenie - celebra problemă a relației dintre fratele mamei/fiul sorei. Pentru a explica această relație, antropologul francez consideră necesar a se lua în considerare totalitatea relațiilor din atomul familial (sistemul): tată/fiu, frate/soră, soț/soție, unchi/ nepot, adică ceea ce constituie în teoria sa „unitatea de rudenie”. Toate aceste relații formează o structură în sensul definiției
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumită valoare, celelalte relații vor trebuie să ia valori determinate. Pentru a simplifica analiza, Lévi-Strauss grupează varietatea mare a relațiilor dintre rude în două mari tipuri: relații libere, familiare, afective, notate cu „+” și relații ostile, antagonice sau rezervate, notate cu „-”. Antropologul francez presupune că există o lege structurală care limitează posibilitățile de combinare a valorilor celor patru tipuri de relații: „Relația dintre unchiul din partea mamei și nepot este față de relația dintre frate și soră la fel ca relația dintre tată și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care a moștenit-o sociologia de la gândirea filosofico-etică: de ce normele pe care le formulează o colectivitate nu sunt respectate decât parțial în comportamentul membrilor acesteia? (Johnson, 1978). Ei au selectat pentru analiză normele care guvernează alegerea partenerului pentru căsătorie. Antropologii au constatat că regulile de căsătorie din comunitățile arhaice, de obicei foarte complicate, antrenând restricții și preferințe foarte specifice, de multe ori nu sunt respectate. Săpresupunem că într-o asemenea comunitate doar 20% dintre căsătorii se conformează normelor în vigoare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
concepție asupra cauzalității face din evoluție un proces determinabil, dar nu și predictibil. Caracterul emergent al efectului face ca fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu există nimic în procesul evolutiv care să preordoneze dezvoltările particulare ce sau petrecut pe planeta noastră” (Steward, 1955). Un observator care ar fi vizitat pământul cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor; celelalte, interiorizând devenirea istorică, fac din ea motorul dezvoltării lor (Lévi-Strauss, 1970). Să le analizăm pe rând. Perspectiva temporală a societăților stabile. Nu discutăm aici cum sunt posibile asemenea societăți. Existența lor este un fapt. Multe societăți pe care antropologii le numesc „arhaice” sau „fără scriere” au această caracteristică de a fi sisteme stabile. Timp de generații, formele de organizare se mențineau reproducându-se și, ceea ce este mai interesant, dezvoltând mecanisme de automenținere. Aceste mecanisme le ajută să înfrunte multiplele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este reprezentată de teoreticieni ca Pike, Goodenough, Frake, Gladwin și Sturetevant. Cercetarea unei culturi, consideră ei, trebuie să aibă loc „dinăuntru”. În mod esențial,trebuie sesizate modelele de gândire ale actorilor în cauză, modul lor de a defini situația. Sarcina antropologului este să determine modul propriu de categorizare (de gândire) al membrilor fiecărei colectivități studiate și să înțeleagă în acești termeni specifici toate aspectele vieții lor sociale și culturale, și nu să elaboreze un cadru „universal” în care să forțeze analiza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu a venit și în capul unui gânditor cu câteva secole mai înainte. Comprehensiv, istoricul are acces în mod special la suprafața conștiinței actorului. Prin aceasta, el poate împărtăși iluziile actorului însuși. În acest sens, Lévi-Strauss îl avertiza justificat pe antropologul cultural să nu se lase mistificat de ideologul băștinaș. Înregistrând un anumit obicei într-o comunicare oarecare, antropologul va înregistra și explicația pe care membrii respectivei comunități o asociază cu obiceiul respectiv. Nu este deloc necesar însă ca această explicație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod special la suprafața conștiinței actorului. Prin aceasta, el poate împărtăși iluziile actorului însuși. În acest sens, Lévi-Strauss îl avertiza justificat pe antropologul cultural să nu se lase mistificat de ideologul băștinaș. Înregistrând un anumit obicei într-o comunicare oarecare, antropologul va înregistra și explicația pe care membrii respectivei comunități o asociază cu obiceiul respectiv. Nu este deloc necesar însă ca această explicație să fie adecvată, adică să reflecte modul real de gândire (colectivă, practică, spontană) care a dus la elaborarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al științei este cunoașterea cât mai amănunțită a diferitelor societăți. Antropologia și-a rafinat rapid mijloacele de descriere a societăților „așa cum erau ele”. Ipotezele asupra istoriei lor, cât și asupra unor presupuse stadii comune au fost respinse ca pură speculație. Antropologul s-a abținut în mod auster de la orice tentație de a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element are
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimă experiența, așa cum este ea determinată de tehnologie și refractată de către sistemul social. Comentatorii lui White au subliniat faptul că teoria sa este inspirată, chiar dacă în mod nemărturisit, din teoria lui Marx. Pe o linie similară merg și alți doi antropologi culturali: Sahlins și Service. După opinia lor, cantitatea de energie poate constitui o măsură adecvată a evoluției sociale. Evoluția, în această viziune, reprezintă tendința ca unele sisteme adaptate să fie înlocuite de alte sisteme adaptate, ultimele fiind însă din punct
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurile semnificațiilor care sunt determinate cultural. În consecință, perspectiva sa este superficială. Nereușind să înțeleagă scopul acțiunii umane, acesta nu reușește nici să furnizeze explicații utile. Acest argument a fost susținut cu putere de către filozoful englez Peter Winch și de către antropologul american Clifford Geertz. Ambii încep cu observația că acțiunile umane sunt în mod tipic intenționate. Intențiile nu constituie cauze, dar furnizează rațiuni pentru a explica de ce un individ acționează așa cum acționează. Ar fi artificial să se afirme, după cum face Hempel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar putea fi descrise acestea în mod inteligibil...”. Astfel, spune el, analiza societății umane „nu este o știință experimentală în căutarea unei legi, ci una interpretativă în căutarea de înțelesuri”.2 Răspunsul meu este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge firesc din premise. Criticul antropolog ia un truism și îl face absurd. Își duce raționamentul la limitele extreme încât consecințele devin nerezonabile. Totuși, există un truism în esența acestei obiecții - și trebuie să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
societății umane „nu este o știință experimentală în căutarea unei legi, ci una interpretativă în căutarea de înțelesuri”.2 Răspunsul meu este acela că ideea inițială a criticului antropolog este solidă, însă concluzia sa nu decurge firesc din premise. Criticul antropolog ia un truism și îl face absurd. Își duce raționamentul la limitele extreme încât consecințele devin nerezonabile. Totuși, există un truism în esența acestei obiecții - și trebuie să-l studiem cu atenție. Pentru început, există multe situații în societate care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau întotdeauna evidente, sau întotdeauna autentice. Nu trebuie să avem mereu încredere în pretinsa capacitate de înțelegere a observatului și să restabilim astfel rolul esențial al observatorului din afară. Aceste replici la adresa criticului antropolog sunt făcute dintr-o perspectivă diferită de cea pe care o adoptă acesta. Un alt tip de replici acceptă însă premisa acestuiaconform căreia semnificațiile culturale sunt importante, dar îi respinge soluția - aceea de aabandona științele sociale nomologice și de a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bazată exclusivpeinterpretare culturală. Este adevărat că indivizii umani trăiesc în interiorul unor culturi și că în mare parte (dar, desigur, nu în totalitate) comportamentul lor este guvernat de interpretări derivate din aceste culturi. Consider acest fapt de la sine înțeles. Criticul nostru antropolog dorește să ne oprim la această afirmație. Eu însă voi susține că este imposibil să ne oprim în acest punct, chiar și pentru antropolog. Trebuie să trecem dincolo de aceasta și în mod normal o facem. Astfel, ceea ce criticul ia drept
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este guvernat de interpretări derivate din aceste culturi. Consider acest fapt de la sine înțeles. Criticul nostru antropolog dorește să ne oprim la această afirmație. Eu însă voi susține că este imposibil să ne oprim în acest punct, chiar și pentru antropolog. Trebuie să trecem dincolo de aceasta și în mod normal o facem. Astfel, ceea ce criticul ia drept concluzie, eu consider drept o provocare ce trebuie rezolvată. Faptul că indivizii umani trăiesc în culturi caracterizate de sisteme de înțelegere comună face practicarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sistem de sensuri și înțelegeri împărtășite, preponderente la nivelul unui subgrup de indivizi - presupune criterii ce sunt mai degrabă „externe” decât „interne” în științele sociale. O cultură nu poate fi identificată sau discutată prin mijloacele metodologice interpretative recomandate de către criticul antropolog. Cultura însăși reprezintă un concept de științe sociale interculturale. Afirmațiile de largă circulație ne direcționează interesul de studiu către anumite aspecte ale relațiilor umane, ne ajută să definim structurile de semnificații comune și să identificăm gradul de conformitate necesar pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cadrul a ceva ce se numește cultura umană, dar foarte dificil de înțeles atunci când se află la nivel intercultural. Această distincție pare mult prea simplistă și arbitrară. Și totuși, aceasta este exact poziția de care vrea să ne convingă criticul antropolog în atacul său asupra științelor sociale nomologice. În schimb, eu aș sugera să considerăm truismul implicit din această critică drept un avertisment și nu o piedică. Trebuie să fim conștienți întotdeauna de faptul că termenii folosiți de cercetători pot avea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]