535 matches
-
de pildă, fiind un indiciu clar că, din cele mai vechi timpuri oamenii au fost puternic impresionați de ea), autorul ajunge la concluzia că, pînă la urmă, călugărița și-ar putea datora prestigiul unei obscure identificări înlesnite de aspectul ei antropomorf. De la acest punct demonstrația lui Caillois devine de-a dreptul cuceritoare. Îi vom lăsa cititorului plăcerea de a o urmări pas cu pas. Ne vom mulțumi să remarcăm faptul că, stabilind în permanență analogii între o formă de comportament, la
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
face cu pași de melc, lentoarea procesului nu depinde de om, ci de însăși esența vieții. Frica de moarte și de întuneric, de care pomenește Hitchens, sînt trăsături intrinseci evoluției, iar nu abateri accidentale. Hitchens e un meliorist în sens antropomorf, fiind încredințat că omul evoluează și că frica de moarte poate fi stăpînită rațional. Dar mai grăitoare la Hitchens sînt nu atît ideile, cît peripețiile biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic ținea loc de
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
interdisciplinare și articole informative. Este sugerată și o vizită la Muzeul de artă eneolitică din Piatra Neamț, care găzduiește 80% din patrimoniul Cucuteni. Puteți admira exponate unice în România și Europa, dintre care și Soborul zeițelor ce numără 21 de statuete antropomorfe realizate cu o deosebită atenție la detalii.
NEOKOOLT: despre cultură și moștenirea noastră ca neam by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79936_a_81261]
-
Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut privilegiul de a contempla șoldurile cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolitice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
proprii, revenind unor serii întregi, unor prototipuri). Ne-am putea imagina o ipotetică investigație științifico-fabuloasă, care să acopere toate zonele țării, urbane și rurale, urmărind de-a lungul secolelor fazele și modelele de denumire, în funcție de categoriile de indivizi - de preferință antropomorfi și animalieri, căci jucăriile cele mai susceptibile de a primi un nume propriu sînt păpușile și animalele de pluș. Oricum, domeniul acoperă atît onomastica literară (ficțională, conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
este o formă a activității umane care oglindește realitatea prin imagini expresive pe care le regăsim și în arta populară. Este o artă care se lucrează în baza anumitor surse de inspirație cum ar fi: forme geometrice, animaliere, florale și antropomorfe.
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Adrian Grigore () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1844]
-
religioasă, majoritatea gospodăriilor având un mic altar cu icoane, candelă, cărți de rugăciune, buchet de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu var lavabil de culori diferite. Casele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost înfăptuit în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-au alungat pe invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud vestul continentului european, îmbogățindu-se
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
e rozul iluzor ĂContinuare din numărul trecut) De fapt, obiectul care se spărsese sau, mai curând, crăpase, în vitrină, era nu un pahar de apă, ci o ceșcuță veche de cafea, din porțelan trandafiriu de Saxa, cu un vag aspect antropomorf Ăîncât Norei, când era copilă, îi evoca obrazul unei zâne sau pe acela, mai tangibil, al unei păpuși care fusese, pesemne, a bunicii ei, dacă nu chiar a străbunicii), pe care, când nu era nimeni în cameră, o mângâia, își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
suportul unui subiect. Iar dacă ne simțim înclinați să o atribuim totuși unui subiect care are, printre alte calități, și pe aceea de a fi inteligent, s-ar putea ca această tendință să vină din nevoia de a o percepe antropomorf, ca asemănătoare nouă, indivizi „dotați“ cu inteligență, adică indivizi la care inteligența este ceva care se adaugă mai târziu. Or, o inteligență superioară n-ar avea nevoie - și de ce ar avea ea această nevoie? - să apară ca fiind ceva care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
asociate și creează peisaje spectaculoase. 2.1. Relieful Unitățile de relief prezintă un potențial turistic ridicat, conferit de aspectele morfologice ale terenului, elementele morfometrice, compoziția litologică, gradul de accesibilitate și, mai ales, de ineditul unor locuri (văi în chei, relief antropomorf, creste ascuțite, vârfuri izolate ș.a.). Relieful este, în același timp, elementul de distribuție a celorlalte componente ale mediului (climă, hidrografie, vegetație, faună și soluri) constituind practic matricea oricărui peisaj. El devine astfel principala componentă a potențialului turistic dintr-un teritoriu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Însă din Întâmplare. Stupidul poate să spună și ceva just, dar din rațiuni greșite.” „Se pot spune lucruri greșite, e de-ajuns ca rațiunile să fie juste.” „Parol. Altfel de ce ne dăm atâta osteneală să fim animale raționale?” „Toate maimuțele antropomorfe mari descind din forme de viață inferioare, oamenii descind din forme de viață inferioare, deci toți oamenii sunt maimuțe antropomorfe mari.” „Bunicică. Suntem deja pe pragul În care dumneata bănuiești că ceva nu stă În picioare, dar trebuie ceva muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de-ajuns ca rațiunile să fie juste.” „Parol. Altfel de ce ne dăm atâta osteneală să fim animale raționale?” „Toate maimuțele antropomorfe mari descind din forme de viață inferioare, oamenii descind din forme de viață inferioare, deci toți oamenii sunt maimuțe antropomorfe mari.” „Bunicică. Suntem deja pe pragul În care dumneata bănuiești că ceva nu stă În picioare, dar trebuie ceva muncă să demonstrăm ce și pentru ce. Stupidul e din cale-afară de insidios. Imbecilul Îl recunoști de Îndată (ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a fost captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale nașterii și ale vieții, ale regenerării și ale transformării. Chiar dacă panteonul cu zei-bărbați ai invadatorilor indoeuropeni a pus în umbră zeitățile feminine autohtone, precum și ritualurile specifice (ale nașterii, morții și fertilității), multe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a fost captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale nașterii și ale vieții, ale regenerării și ale transformării. Chiar dacă panteonul cu zei-bărbați ai invadatorilor indoeuropeni a pus în umbră zeitățile feminine autohtone, precum și ritualurile specifice (ale nașterii, morții și fertilității), multe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tăcere, în adâncul unei văgăuni neștiute. Statuia și fantomatc "Statuia și fantoma" Raportul dintre statuie și fantomă apare cu claritate în tragedia greacă. Colossos-ul1, amintește Vernant, este acea efigie înălțată din pământ, împlântată în sol, simplă piatră, statuie-stâlp sau statuie antropomorfă ce figurează dublul, substitutul cadavrului absent și îi fixează psyche-ul, adică acea parte a omului care, în concepția grecilor, rătăcește între lumea celor vii și lumea celor morți și care, ca fantomă, reprezintă o putere primejdioasă sau, dimpotrivă, protectoare. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
femeile gete și dace figurate pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de obicei, într-o postură agresivă, ci, dimpotrivă, într-una de supunere totală. Personajele antropomorfe nu înfruntă monștrii (așa cum înfruntă balaurul atmosferic un călăreț arcaș de pe cnemida nr. 1 din mormântul princiar getic de la Agighiol, județul Tulcea, secolul al IV-lea î.e.n. ; cf. 107, p. 45), ci îi leagă fie la propriu (cu căpăstru), fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în ordine cronologică doar câteva repere care ar putea susține o astfel de premisă. Relativ recent, s-a propus o descifrare ipotetică a semnelor (considerate până nu demult ca având valoare strict decorativă) incizate și încrustate pe figurinele de argilă antropomorfe descoperite în mormintele din epoca mijlocie a bronzului (1600-1500 î.e.n.), în sud-vestul teritoriului românesc de astăzi (Cultura Gârla Mare). Una dintre statuetele antropomorfe prezentate pare a fi un talisman, conținând (conform traducerii propuse) un descântec funerar de „călăuzire” a sufletului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semnelor (considerate până nu demult ca având valoare strict decorativă) incizate și încrustate pe figurinele de argilă antropomorfe descoperite în mormintele din epoca mijlocie a bronzului (1600-1500 î.e.n.), în sud-vestul teritoriului românesc de astăzi (Cultura Gârla Mare). Una dintre statuetele antropomorfe prezentate pare a fi un talisman, conținând (conform traducerii propuse) un descântec funerar de „călăuzire” a sufletului la cer : „Mergi suflete la cer...” (118, pp. 116-118). Este probabil că amulete similare, conținând diverse formule magico- rituale (de alungare a duhurilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
forme degradate sau camuflate, ele se regăsesc în diverse practici, credințe sau legende : a) în practicile de Caloian (caz în care stihia este lipsa ploii, seceta prelungită). Putem întrevedea în scenariul ritual care cuprinde „omorârea”, „îngroparea” și „bocirea” unei păpuși antropomorfe supraviețuirea unor arhaice rituri de sacrificii umane, produse cu scopul „dezlegării” ploilor. În Moldova, la confecționarea din lut a antropoidului (de mărime maximă : „cea a unui copil de șapte ani”), „este urmărită și respectată, până în cele mai mici detalii, asemănarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eventualului sacrificat, tot așa cum geții trimiteau „un sol... cu poruncă să-i facă cunoscute [zeului] lucrurile de care, de fiecare dată, aveau nevoie” sau „căruia îi dau însărcinări încă fiind în viață” (Herodot, Istorii, IV, 94). b) Tot o păpușă antropomorfă din smoală sau lut era îngropată sub vatră în riturile de „legare” a ploii, practicate de regulă de cărămidari. Nu voi intra acum în amănunte privind aceste practici magico-rituale complexe. Voi menționa doar faptul că felul cum se desfășoară ritul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doar sacrificiile de simulacre umane, ci și simulacrele de sacrificii umane. În unele zone ale României (Bucovina, Vrancea etc.), pentru dezlegarea ploilor în caz de secetă nu este purtată în procesiune funerară și aruncată în râu sau îngropată o păpușă antropomorfă, ci se simulează întreg ceremonialul de înmormântare pe un copil viu, în carne și oase, de regulă o fată de 13-15 ani, îmbrăcată în mireasă, ca orice fată care moare fecioară (47, p. 120 ; 40, p. 148). d) Frecventele mituri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
feminin care personifică amurgul în descântece ; d) Murgilă - personaj nocturn care, în chip de „taur frumos” sau de „bou mare și puternic”, împinge cu coarnele Soarele, ajutându-l „să coboare pe tărâmul celălalt” (alte forme sub care apare Murgilă : gigant antropomorf, duh, iazmă diavo- lească, iazmă a nopții, bestie nocturnă etc.) (14, p. 224). Murgilă și Murgiloaică sunt duhuri malefice din alaiul Mumei Pădurii (numită și Miaza-Nopții), împotriva cărora se folosesc descântece de exorcizare, ele fiind acuzate că fură somnul nocturn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
te iau de bolunzit,/ Ci te iau de îndrăgit”), ca remediu împotriva insomniei și - cum scrie Eliade - împotriva „melancoliei cronice cu tendințe de sinucidere”. În secolul al XII-lea, de pildă, Sf. Hildegard de Bingen (Physica, 1, 56) recomanda rădăcina antropomorfă a mandra- gorei ca remediu împotriva melancoliei (34). în studiul lui Simeon Fl. Marian se regăsesc aceste aplicații în terapia populară românească. Semnificativă este folosirea plantei inclusiv ca antidot al unor afecțiuni neuropsihice, numite în limbaj popular „bântuială”, „amețeală”, „lipitură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conștientizare a urmărilor propriilor fapte, care să-i inhibe manifestările antisociale, reprobabile. În absența acestui status quo utopic, coerciția legală (cea instituționalizatăă rămâne singura În măsură să cenzureze sau, cel puțin, să tempereze exteriorizările traumatizante ale unor astfel de brute antropomorfe, incapabile să manifeste, În accesele lor de furie, trăiri de compasiune, empatie sau alte sentimente nobile, specifice omului civilizat. În momentul de față, În România, prostituția nu este Încadrată În sfera activităților legale. Acest fapt nu Înseamnă Însă că ea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]