30,538 matches
-
al estetului Ovid Densusianu, căruia nu-i agreează nici „ambiția de a produce un curent nou în literatură”, nici orgoliul de a patrona o școală sau o tabără și nu-i iartă nici despărțirea de popor. Față de Densusianu, Ilarie Chendi apără legitimitatea „literaturii țărănești” (p. 158), dar în alt context, când îl vizează pe Iorga, o denunță, fiind susceptibilă de a fi considerată un fals concept (p. 175). În ciuda sămănătoriștilor, pledează pentru integrarea în această categorie a prozei lui Duiliu Zamfirescu
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
rațiune și credință și, după ce proclamă principiul - etiam credere non possemus, nisi rationales animas haberemus, explică prioritatea rațiunii: fides praecedat rationem, procul dubio quantulacumque ratio quae hoc persuadet, etiam ipsa antecedit fidem (I, 3). În actul însuși al credinței, rațiunea apără autoritatea mărturiei. Spune Augustin în De praedestinatione sanctorum, II: cogitat omnis qui credit, credendo cogitat, et cogitando credit. Pentru înțelegerea intimă a misterului, credința precedă rațiunii. Odată mărturia divină cunoscută, rațiunea se oprește la marginea misterului. Augustin își rezumă poziția
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea produsă de triada Ioniță. Erorile te întâmpină de la primele pagini. Astfel, în ediția originală, la p. III, se citește List of Illustrations, în cea a casei Demiurg, la p. 6, apărând Lista ilustrației (sic!). Tot aici, la il. 9, Ionițele Irina și Cristina deschid seria lamentabilelor lor cunoștințe de gramatică românească, întâlnite la tot pasul în paginile acestei traduceri - „două exemple, avers și revers, a (sic!) monedelor de bronz”. Câteva pagini
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
interogativa narativă) și atîtea altele. Opinia sa în disputele privind tendințele de evoluție a neutrului românesc (oscilația pluralului -e/-uri: ideea că -uri e prima și cea mai frecventă formă de adaptare, pentru că nu modifică corpul fonetic al cuvîntului, -e apărînd eventual după o perioadă de asimilare) e confirmată astăzi de majoritatea împrumuturilor lexicale noi. Specialist recunoscut în albanologie, profesorul Brâncuș a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
păstrarea secretului sau deformarea adevărului? De complicitate la crimă a auzit dl. Pintilie? Dar de executarea fără crâncnire a unor ordine venite de sus, oricât ar fi ele de ilegale? Nu spun că aceste lucruri se petrec de când dl. Pintilie apără cu ghearele și dinții integritatea dosarelor. Dar ele s-au întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu. Exemplul ofițerului care a dispărut cu jurnalele lui Gheorghe Ursu, documentele de arhivă publicate frecvent în reviste ce nu-și
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
radio), a fost o țintă permanentă a regimului comunist. A fost bătută, în fața casei, de indivizi puși la cale de Securitate, din ordinul lui Ceaușescu. Responsabilii de ieri cu Europa Liberă și cu acțiunile de peste hotare ale Securității trăiesc, bine-merci, apărați de o imunitate de care d-na Lovinescu n-a beneficiat niciodată. Postului de radio i s-au recunoscut oficial meritele în lupta anticomunistă și unii dintre redactorii lui, aceia încă în funcție acum doi ani, au fost decorați de către
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
dacă va curăța Justiția de persoanele controversate instalate de Rodica Stănoiu în funcții cheie. În comentariul său din „bulina roșie” Cornel Nistorescu e de părere că „disputa majoră a remanierii guvernamentale s-a purtat în jurul Rodicăi Stănoiu. Președintele Iliescu a apărat-o cu dinții, pînă la limita unui conflict public. În cele din urmă a cedat. Echipa Năstase a cîștigat o poziție extrem de importantă în raport cu vechea gardă și cu Cotrocenii. În același timp, numirea unui «doctoraș» precum Victor Ponta ca responsabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Nici urmă de Caragiale! Din contră; deocamdată. Avem certificatul! O copie i se poate trimite cui vrea... Dar, acest oraș vesel, simpatic este și tărâmul ispitelor... Întors cu trupele rusești, după ce se ridică asediul imbatabilei Silistre de vizavi de Călărași, apărată de otomani, pe ziua de 23 iunie a aceluiași an, Tolstoi, chefuind iar și jucând cărți, notează: “Pe parcursul drumului de la Silistra la Maia (un sat astfel numit pe atunci, la nord-est de Buc., n.n.) am trecut prin București. Am jucat
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
asasinăm cu vorba, cu mica și marea bîrfă, cu fabulațiile veninoase, cu colportările, lăturile și noroiul aruncate în obrazul altora, de obicei cei mai vulnerabili, mai fragili, mai incapabili de a răspunde pe măsură sau uneori, măcar de a se apăra. Pînă cînd? Și pentru ce?, te întrebi, din ce în ce mai dezolat, revoltat și nevolnic totodată. Urmărești la televizor scene apocaliptice, citești în ziare despre fel de fel de nenorociri inevitabile, imprevizibile, despre amenințările care planează dintotdeauna asupra condiției umane: boala, sărăcia, moartea
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
Ne-ndeamnă cu comori de vrem, Și cînd el perna ne-o îndreaptă, Făcînd din lene țel suprem! În struguri blestem eu licoarea! Harul iubirii de nespus! Speranța! Și credința! Iar răbdarea O blestem eu de toate mai presus! Mefisto (apărînd de după perdea. În timp ce-o dă de-o parte și se uită îndărăt, se zărește Faust, întins pe un pat străvechi.) Să zaci, nefericitule, aici, Legat cu noduri strînse de iubire! Paralizîndu-te Elena, nici Nu-i prea ușor să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Așa le-a fost datul” și volumul „Povestiri din Război și altele din timp de Pace” al scriitorului prof. univ. Titus Bărbulescu, trăitor la Paris de 50 60 de ani, În exil. Ediția a fost Îngrijită de cei doi profesori, apărând sub egida Fundației „Petre Ionescu - Muscel” din Domnești, Argeș. Atmosfera a fost calmă, pentru că cei doi protagoniști au indus o stare de relaxare și bună dispoziție, ei Înșiși fiind calzi și modești, oricât de multe cărți au scris, cu talent
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
pășunile tale, prima tulpină de cais răsărit copilărește din crăpăturile cămășii de beton a balconului de la etajul opt. Lasă-mă, îngere, să fiu Nu-mi mai sufla în ceafă, îngere Ioan, de cine vrei mereu să mă păzești, să mă aperi? De câinii vagabonzi, de pisicile fără stăpân, de vrăbiile gureșe? Dă-mi pace, nu mă strivi cu grija ta îngerească, ia, sunt și eu, acolo, oțârică de om, o firimitură rostogolită sub mese îmbelșugate, la nunta din Caana Galileei, Văduvă
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
cu ocazia Conferinței Internaționale Eliade din anul 2007, conferință la care am fost acceptat, ba chiar mi s-a dat și cuvântul. Evident, cu așa dovadă În mână, am fost convingător, am creat puțină senzație și am putut să-l apăr mai bine de detractori pe marele nostru savant român, atât de neîndreptățit și atacat toată viața de dușmanii comuniști, pasămite anti legionari. Mai mulți savanți prezenți În amfiteatrul de la Divinity School unde a predat Eliade au vrut să o vadă
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
ani! - o viață de om! Emoționantă Întâlnire, de când Îmi doream să-l Întâlnesc! Dacă nu era acest mare și sufletist român, probabil viața mea și a colegilor din Asociația Secretă Crucea Neagră ar fi avut un alt curs. Ne-a apărat cât a putut și nu am Înfundat pușcăriile comuniste cum Încă era la modă pe vremea aceea. Și-a adus aminte de mine - este drept ca și numele meu este de... vină, și am plâns de bucuria revederii. LA MULȚI
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
omorî, din sonerii chemați toți ucigașii vin acum, până la tine, ah, cu frică merg într-un ghețar de fum. Călătorie Intru cu emoție într-o mașină enormă ca în trupul unui viu mamut. Mă amestec printre oasele lui de-acuma apăr trupul care m-a încăput. Ființele mai mici cu ușurință sunt cuprinse în corpuri largi asemănătoare. Lucruri acoperite de o teacă a unei săbii curgătoare. și aerul înfășurând pământul, un gol care înghite forme mișcătoare o sferă luminoasă simt rotindu
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
lacrima. Și într-adevăr Afară se strecură doar o lacrimă Care se zdrobi de pleoapele strînse Ca un pumn. Ah, ce piele groasă au pleoapele, Ca pielea de bou care trage în jug, Cît de mult s-au bătucit pleoapele apărînd ochiul de frumusețea toxică a lumii...! Pe unde să ieși din tine? Cum să Iasă omul din sine? Prin gură? Pe acolo iese doar otrava pe care o secretă Continuu inima și plămînul, Ficatul, fierea, pancreasul. Pe acolo ies vorbele
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
pentru restul vieții. Cât de Înapoiați am fost În modul nostru idealist de a vedea viața mi-o arată Însă cele ce au urmat: puteam să fi fost turnător, securist, etc. și astăzi să dau interview-uri arătând cum mi-am apărat țara, și să mă bucur de o pensie mărită și de aprecieri pentru serviciile aduse... În SUA am fost simpatizant și susținător financiar al Partidului Republican; l-am sprijinit În alegeri, dar fără folos, pe senatorul de Illinois de origine
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
tatei Corabia care pleacă Spre alte orizonturi. Alter-ego Virginiei Woolf Ar fi oare posibil Să ne-ntâlnim în scris, Când deschizându-mi cartea, Ca pe-o fereastră-n noapte, Să-mi iei sufletu-n mâini? Cuvintele pe pagini Te-ar apăra de hău, Așa cum te veghează, Din poze vechi, cei duși. Apoi te-ar prinde dorul Să intri-n mintea mea Ca-ntr-o împărăție Uitată în demult. Coloanele de cuget Ideile - statui, Fantasma bibliotecii, Și fluturii de fum Și-ar
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
o mare. Sfârșit de septembrie Pe când scriam, de pe hârtie Cuvintele zburară-n stoluri Golindu-mi paginile care îmi lunecau din mâini, grăbite, Cu foșnet cald de frunze arse. Pe-oglinzi treceau umbre de aur Și nu știam cum să mă apăr, Cum să păstrez tot ce pierdusem... Dintre coperte și din rame Se ridica ieșind pe geamuri Un fum de litere și chipuri, Iar ploaia care începuse îmi pătrundea mărunt în minte, Luându-mi la vale jalea, gândul, Până-am rămas
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
de acum înainte au să vadă mai mult decât are să le permită mintea ei, tot mai excitată. Neutri, dar încălziți de fosta prietenie - singurul sentiment pe care nu-l atinge nici suferința, nici degradarea, nici timpul, dacă știi să-l aperi, însă, de amestecul lacom al trupurilor. Prietenia a încălzit incestuos nepăsarea fizică a începutului și va rămâne în amintirea ei înconjurată de galbenul intens, orbitor, al frunzișului de octombrie, de emoția explodând în culoarea de vară provizorie. Înșelătoare. O pală
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
zgomotoase / ce să absoarbă naufragiul..." (August al nimănui). Atunci cînd nu se vrea categoric ermetică, Irina Nechit poate face aluzie la niște lucruri oarecum incitante, fie și nițel aproximative: "Ceea ce ți-am spus / e ca mînerul pumnalului / cu care te aperi de ceea ce nu ți-am spus. Tăișul înfipt / în ceea ce nu-ți voi spune / a atins rădăcinile frumuseții mele / și ea a început să se usuce" (Ceea ce nu ți-am spus). Dar Haina de sărbătoare a tristeții arată că poeta
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
deducerea legilor lui Kepler (1571-1630) și a studiului fenomenelor cerești. A introdus simbolul g pentru accelerația gravitațională. O parte a contribuțiilor sale matematice se găsește și în lucrările Commercium philosophicum et mathematicum (1745), Korrespondenz mit Leibniz (2 vol., 1745). A apărat și susținut prioritatea lui Leibniz în descoperirea calculului diferențial și integral în fața membrilor de la Royal Society.
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă. Ne-am apărat cu viața roadele visului. Străjeri la porțile munților, o turmă De creste. Zestrea proscrisului. Suntem aici : lumina cea de pe urmă. Când zorile se vor uni cu negurile morții Ne vom scula din orbita pământului toți morții Să-și dea răspunsul
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
brațe și îmi dai copilăria toată, de la sân Mama, Când toată lumea va să râdă, vă să geamă, Tu, pas cu pas, Mă vei caută prin infinit, o veșnicie, și mă vei află doar dupa glas... Mama, Cu carnea ta mă aperi de întreaga lume, fără teama Și nu e vama În care să nu dai, cu sufletul și viața ta, de mine, seama Mama, Adorm și azi, în tine, ca o scama Și nu uită sami spui Pe când mă porți în
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]