430 matches
-
și succesiunea lor. • La nivel cerebral este controlată coordonarea fluxului vorbirii. • La nivel fronto-temporo-parietal se organizează funcția simbolică a limbajului. • La nivel frontal se organizează funcția de comunicare socială a limbajului. Învățarea limbajului impune: - asigurarea condițiilor de comunicare - necesitatea funcției apelative; - integrarea funcției ordonatoare a materialului vorbit; - funcția realizatoare laringo-faringo-buco-velară și a mișcărilor respiratorii (Tănăsescu, 1986). În comunicarea verbală, un rol deosebit îl are asocierea sunet-cuvânt, adică posibilitatea de a modula sunetele în cuvinte și în mesaje cu semnificație. Apare apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
un comitet în care mai intră A. D. Xenopol, Anton Naum ș.a. Din decembrie 1871, gazeta este condusă de Ioniță Scipione Bădescu, apoi din nou de Th. Balassan. În aprilie 1874, C. de I. devine „foaia publicațiilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași”, probabil în scopul obținerii unor subvenții de la Primăria orașului, publicând rezumatele discuțiilor din ședințele Curții apelative și comunicate legate de activitatea acestei instituții. Gazeta are o „parte neoficială”, cu rubrici de politică internă și externă, știri, comentarii ș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
al Secției I din Departamentul Averilor Bisericești și Învățăturilor Publice. În 1855 se numără printre membrii Divanului de Întărituri. După un an se stabilește la București. În 1861 figurează ca membru al Curții Criminale, un an mai târziu al Curții Apelative, iar în 1866 va fi instalat director general la Regia Monopolului Tutunurilor. „Membru onorariu” al Societății de Medici și Naturaliști din Moldova, al Astrei și al Societății Junimea din Cernăuți, în 1868 este ales membru al Societății Academice Române. Fiica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
format prin compunere. 2.Notează o coordonată spațială și una temporală. 3.Explică prezența virgulelor în structura: O, părinte,... 4.Comentează rolul expresiv al formelor verbale negative. 5.Menționează modul de expunere prezent în fragmente. 6.Precizează destinatarul ascuns sub apelativul părinte. 7.Scrie două elemente comune dramei și baladei populare din care s-a inspirat Lucian Blaga. 8. Prezintă motivul frământării personajului Manole. 9. Argumentează, prin două caracteristici, încadrarea dramei în expresionism, având în vedere: sursa de inspirație, simbolistica și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor care își scot în evidență defectele(aici lipsa îndeletnicirilor gospodărești) prin intermediul poreclelor, apelativelor, devenite în multe cazuri chiar nume; r. 25 26 : „Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita nici atâta”indiferența unor persoane în fața „șfichiuirilor” pe care le primesc din partea semenilor pentru defectele lor; p. 29, r. 24 : „car mi-a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a soacrelor sau a femeii mai rele decât diavolul.375 În solilocviul său inserează, la un moment dat, replica uneia dintre victime, un soț, iar scena respectivă dezvăluie grăitor vulgaritatea, lipsa de educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Suferă nespus văzând că soțul ei plecat departe pe mări nu se mai întoarce, ajunge chiar în pragul nebuniei, se roagă Junonei, care i-l trimite pe Ceyx în vis, pentru a-și mărturisi singur dispariția din rândul celor vii. Apelativele legate de soția sa, pe care Ceyx le folosește, dezvăluie dragostea profundă între cei doi: „iubită soțioară”, „scumpă mult”. Nesuportând crudul adevăr, Alciona va muri. 634 Kay Gilliland Stevenson, The Book of the Duchess: Overview, în Reference Guide to English
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de comunicare respectivă doar în calitate de coleg al interlocutorilor săi) și prin regulile pe care subordonarea față de o instituție le poate implica (de exemplu, comunicarea între militari, între preoți etc., uneori chiar în familiile acestora de exemplu, folosirea, de către soție, a apelativului "părinte" la adresa soțului preot). (c9) Variabilele de ordin funcțional sunt reflectate cu precădere la nivelul codului și al canalului de transmitere a mesajului (Abric, 2002, pp. 28-29) canal oral/scris, limbă literară/limbă populară/grai, mijloace tehnologice, social media etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
loc spectacolul?; Mă scuzați că vă deranjez, îmi spuneți, vă rog, până la cât este deschis...?; Nu vă supărați, îmi spuneți...?; Dacă tot mi-am amintit/ca să nu pierd din vedere mai târziu, care este adresa...? etc.; * utilizarea unor forme/formule apelative 8 care să individualizeze interlocutorul și să sublinieze relația locutorului cu acesta: vocative nume, prenume, domnule, domnule + funcția interlocutorului, domnule + gradul interlocutorului etc., formule de tipul dragă, dragii mei etc. (mărci ale implicării afective a locutorului); * oferirea de variante (vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vom referi în continuare la principalele tipuri sau modele de „narațiune a suferinței” așa cum sunt ele întâlnite în cursul observației clinice a bolnavilor psihici. Cele mai importante și frecvente forme de narațiune clinică a bolnavilor psihici sunt următoarele: 1) Tipul apelativ reprezintă forma de narațiune prin care se face un apel la ajutor sau protecție, legat de nevoia de securitate care este dată de tensiunea internă și neliniștea produsă de boală. 2) Tipul disimulativ este caracterizat prin tendința bolnavului de a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
editează foaia „Buciumul” (1857). Revenit în țară, în 1857, îndeplinește funcția de director al „Monitorului Adunării ad-hoc”. Se declară pentru alegerea concomitentă, ca domn, a lui Al. I. Cuza în cele două țări române. În 1860 devine membru al Curții Apelative din București. Reapare în decembrie 1862 „Buciumul”, suspendat în decembrie 1864 de M. Kogălniceanu, dar reluat, în martie 1865, sub alt nume, „Trompeta Carpaților”. Director al Arhivelor Statului (1864), ales, în sfârșit, deputat, după tentative infructuoase, B. își continuă, periodic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
marelui vornic, iar mai târziu mare logofăt, Manolache. În 1803, tânăr căminar, e primit în Divan. În opoziție sub domnitorul Ioan Sandu Sturdza, ajunge chiar să candideze la domnie, împotriva lui Mihail Sturdza, în 1834. Vel vornic, președinte al Tribunalului Apelativ în vremea Regulamentului Organic, se ocupă, când are prilejul, de negoțuri. Dintre cele trei fiice, cea mai mare, Catinca, potrivit unei legende îndoielnice, ar fi avut un amestec în aventura galantă ce a adus sfârșitul poetului Al. Hrisoverghi. Cu puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
fi: getae, gothones, gothin, getar, gettar, gautar, gotar, gatur, gaute, gautur, gautland. El își ia o parte a acestor informații din Getica lui Iordanes iar altele din surse care în mare parte sînt astăzi dispărute. Dar pe noi ne interesează apelativele getae și getar ce se referă la geți ca strămoși ai goților cum au tras neamurile germanice șar fără car pe drumul istoriei după povestioara lui Iordanes numită Getica și altele din care a ieșit acest caca! Iar unul dintre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în redacția Curierului de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții săptămânale, din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, când își încetează activitatea. Revistă oficială a Curții de Apel din Iași, având ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași", Curierul de Iași avea la intrarea lui Eminescu în redacție un format de patru pagini și trei apariții săptămânale. Activitatea desfășurată la Curierul de Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea statutului de gazetar profesionist de către
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
doamne retrase, ce trăiesc închise departe de lume; doamnele sărace sau doamnele de la San Damiano, în texte și documente din prima jumătate a secolului al XIII-lea; surori sărace, în Regula scrisă de Sfânta Clara). Nu putem ști dacă prin apelativul sorores minores Iacob din Vitry transmite o informație exactă sau doar extinde numele de fratres minores și la surori, fie și din lipsa unei cunoașteri mai directe (cred totuși că prima ipoteză este mult mai plauzibilă). Alte izvoare prețioase sunt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ariene și susține că au fost doi Hristoși: unul din Dumnezeu și altul din Fecioara Maria. În Cartea a VII-a, compusă din 31 de capitole, Cassian analizează și combate o serie întreagă de expresii nestoriene care contestă Fecioarei Maria apelativul de Născătoare de Dumnezeu. El aduce în sprijinul afirmațiilor sale și argumente din învățătura Părinților răsăriteni și apuseni, care s-au referit la această problemă. Sunt utilizate pasaje din Ilarie, Sf. Ambrozie, Rufin, Fericitul Augustin, din Sf. Grigorie de Nazianz
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de boierime. I?au trimis poezii întitulate Limba rom�n?. Au sosit ? i dona? îi. Goga le? a trimis o scrisoare studen? ilor rom�ni de la Budapesta �n numele �Luceaf? rului�; ardelenii erau entuzia? ți ? i i se adresau lui Iorga cu apelativele Apostol ? i Magnificentie 167. Fran? ujii au fost plini de �n? elegere, presa francez? a �n? eles c? Iorga nu era nici antifrancez, nici demagog. A?a cum explică el: �Cultură francez? este prea mare ? i prea m�ndr? că s? fie supus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1994) sau McDonaldizare în termenii lui Ritzer (1993) sau, mai nou, Disneyizare în termenii lui Bryman (2004). Omogenizarea în sens pozitiv înseamnă dezvoltare, înseamnă bunăstare înseamnă schimbarea modurilor de producție și a produselor. În sens negativ, așa cum o indică și "apelativele" de mai sus, omogenizarea este percepută ca un efect al răspândirii imperialismului occidental. Omogenizarea înlocuiește țuica cu whiskiy-ul și mititeii cu hamburgerii; ea e un dezastru pentru micul întreprinzător din industria laptelui, dar o binefacere pentru copilul ce nu mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care le-ar da ei, întrebați). Ce seară de... visul unei nopți de vară! de data asta cu un fost demnitar asezonat, rămas același jovial corpolent, nas adulmecător, ochi de păsăroi la pîndă. Și cu... și cu... un pictor, "maestrul", apelativ producînd, de fiecare dată, celor doi moderatori aferenta humectare extatică. Subiectul? Dărîmarea statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă întruchipează personaje istorice, mde, odioase? E de prisos să ne îndoim că telegenicii moderatori nu obțin de la invitații din noaptea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o viață proprie și întărirea acesteia sub dinastia căreia el i-a pus bază au determinat pe urmași să-i atribuie lui Bogdan întemeierea statului de sine stătător, după cum lui Basarab I i s-a atribuit întemeierea Țării Românești. Conferirea apelativului de „întemeietori de țară” își găsea justificarea în faptul că poporul român a căpătat o identitate istorică, statală, în cadrul căreia își va confirma entitatea și originalitatea. Constituirea statelor de sine stătătoare a condus la sporirea potențialului lor uman, economic și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
arhetipale (donjuan, încornoratul). Mai multă consecvență pare a-i conferi lui Ibrăileanu criteriul onomastic prin care devine clară distincția dintre personajele individualizate și prin numele caracterizator (Trahanache, Dandanache, Pristanda etc.) și cele aneantizate (Lache, Mache, Mitică, Costică), uniformizate și prin apelativele devenite nume comune. Perspectiva cronologică asupra operei, propusă de Mircea Tomuș, facilitează înțelegerea devenirii personajului caragialian în funcție de raportul pe care acesta îl stabilește cu mediul referențial. Se remarcă linia evolutivă plecând de la personajele comediilor, armonizate intim cu mediul social-istoric, la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un suflet sensibil, pentru că Mitică e "băiat bun". Profunzimea sentimentelor, spiritul de sacrificiu, natura duală a caracterului, noblețea sufletească etc. sunt calități ascunse sub paravanul miticist al neseriozitații și al superficialității, aparențe impuse de un for interior, ca pandant al apelativului "Mitică", preferat în locul sugestivului dar neobișnuitului nume de botez, Mai. Configurarea dimensiunii interioare completează în spirit modernist fișa caracterului, umanizându-l, dar presupune, în același timp, și glisarea din zona satiricului în cea a melodramei, fandată abil prin replica din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în antipiesele sale în care distribuie roluri unor personaje ca El și Ea (Delir în doi), Domnul și Doamna (O fată de măritat), Profesorul, Eleva, Servitoarea (Lecția), Bătrânul, Bătrâna, Oratorul (Scaunele) etc. Chiar atunci când nominalizează, Eugen Ionescu subliniază înserierea personajelor, apelativele fiind aproape întotdeauna însoțite de anumite precizări care sugerează multiplicarea elementului uman printr-un proces de reificare: Roberte I, Roberte II, Roberte-mama, Roberte-tata, Jaques-fiul, Jaques-mama, Bartholomeus I, Bartholomeus II. Aceleiași intenții de evidențiere a caracterului de "gloată" sau a "rinocerizării
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]