1,311 matches
-
The John Birch Society (vezi JOHN BIRCH SOCIETY, THE). THINK TANK Think tank s-ar traduce în limba română prin bazin sau laborator de idei, fiind de regulă o organizație ce pretinde a fi apolitică (mulți spun azi că și apoliticul e politic), reunind specialiști ce elaborează proiecte și studii vizând pachete de acțiuni coordonate în domeniul politicilor publice. Se mai numește și think factory, fabrică de idei, termen mai puțin fericit (nu avem nevoie să fabricăm idei, ar spune cineva
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
planul familial sau poate amical este una foarte puternic], dar, cu sigurant], neverosimil]. Exist] multe probleme serioase neexplorate aici, dar nu vom vorbi despre ele în acest punct, ci vom continua cu presupunerea câtorva contraste intuitive dintre politic și evidentul apolitic. Așa cum se știe, exist] multe controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli. Cred c] pledoaria lui cu privire la „necesitatea imoralei” este foarte serioas] (mai degrab] decât ironic], cum susțin alții) și c], deși are în minte inc]lcarea moralei creștine, ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]u mirositoare” a disp]rut în mai multe p]rți ale lumii. v. Relevanță „situațiilor morale” Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane, atenția noastr] trebuie îndreptat] asupra c]ilor prin care dilemele politice specifice încorporeaz] aspecte generale care conecteaz] politicul cu apoliticul și ajut] în a explica de ce arena politic] trebuie s] pun] în discuție atâtea dileme și complicații. Aceste aspecte generale atest] existența anumitor categorii pe care le voi numi „situații morale”. Exist] cel puțin trei asemenea situații relevante pentru tematica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de subiect propagandistic, clasicizat deja în 1980, al luptei comuniștilor ilegaliști cu sistemul capitalist, cu dictatura antonesciană, cu legionarii și naziștii. Schema inaugurată prin cuplul Liviu Ciulei - Irina Petrescu în Valurile Dunării este respectată cu sfințenie : el e un liber-profesionist apolitic, în cazul de față gazetar „de senzație”, ea o făptură pură. Povestea e cea a căpătării conștiinței comuniste de către gazetarul Matei Olaru, care trece activ de partea mișcării și este ucis, în ciua eforturilor de a- l salva ale comunistului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fac raport !”. Întrezărim, pentru o fracțiune de secundă, abisul de ticăloșie al turnătoriei în comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să contrazică sistemul prin înfățișarea unei normalități mărunte, amuzantă, apolitică și „amorală”. „Revolta” lui Nelu față de sistem s-ar exprima nu prin manifeste anticomuniste, dar prin a o lua de nevastă cu acte- n regulă pe „dubioasa” Ani. Când, în sfârșit, se hotărăște s-o facă, e prea târziu - viața
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în acest context legal, asociațiile profesionale de presă ar trebui să își desfășoare activitatea în direcția promovării unor principii deontologice și etice după care să funcționeze mass-media din România. Un asemenea organism este Clubul Român de Presă, structură organizațională nonguvernamentală, apolitică, ce deține personalitate juridică din 1998<ref id=”3”>http://clubulromandepresa.ro.</ref>. De reținut în contextul temei abordate este Scrisoarea deschisă adresată membrilor Consiliului de Onoare în momentul părăsirii funcției de președinte CRP de către jurnalistul Cristian Tudor Popescu. La
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
capitale ale prozei românești: problema literarității (a literaturii ca literatură) și problema adevărului b (a literaturii ca reflectare). Aspirația la adevăr va da naștere unei proze politice, de tip justițiar, iar aspirația la literaritate unei proze interesate de efecte estetice, apolitice în intenție și în consecințe și care nu va întârzia să devină, după o vreme, evazinistă, formalistă, autorflexivă", Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2002, p. 160. 16 Sophie Bertho, op. cit., p. 27. 17 Vezi John
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această vatră, născând astfel omul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
diferite tipuri, care să-și facă din idealul european un punct important al programului lor politic. Unele dintre acestea revendică, într adevăr, pe față, de pe acum, un astfel de model european. Această orientare nu poate fi, bineînțeles, nici neutră, nici apolitică, nici desideologizată. Dimpotrivă. Europa reprezintă prin excelență o ideologie și o idee politică activă, afirmată în mod deschis și fără inhibiții. Ea se exprimă cu putere alături de altele, în cadrul dezbaterilor libere de idei diferite, chiar contradictorii. Sunt pentru pluralism în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
adică normal, chiar și în condiții extrem de dificile. Din care cauză am crezut și continui să cred că valorile democratice trebuie apărate efectiv, în primul rând, pe loc, în România, printr-un angajament ideologic și politic declarat. Evident, există și apolitici structurali, indiferenți la agitația publică etc. Dar când apolitismul devine în mod evident o formă de politică favorabilă puterii, cu avantaje multiple și imediate, respingerea acestei ipocrizii devine necesară și categorică. Totul rămâne o problemă de temperament, conștiință și consecvență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de integrare, pe toate planurile, în structurile spirituale, culturale, politice și economice europene. De unde și necesitatea sa permanentă de a denunța și elimina, una după alta, toate concepțiile adverse. Ideea europeană este fundamental politico-ideologică. Nu este și nu poate fi apolitică, alibiul suprem al neangajării și oportunismelor de diferite tipuri. Din care cauză, ea nu poate fi decât ostilă și față de un alt mare și foarte puternic obstacol antieuropean românesc: spiritul etnicist, naționalist, izolaționist, localizat la sat, în comunitatea rurală, declarată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pentru noile literaturi emergente, africane și altele, literatura constituie și o armă de luptă, în mod esențial împotriva colonialismului. Se pot observa patru direcții ale acestei implicări ideologice directe, din nou foarte îndepărtate de comparatismul strict academic. El este total apolitic și radical dezideologizat, cultivat de profesori fără nici un angajament. Se cere, dimpotrivă: 1. Ieșirea din izolare a culturii și literaturii naționale închise, fără legături și contacte internaționale, fără influențe străine, autarhică și îngust-specifică. Literaturile naționale nu se pot rupe de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu intră în rezistență decât de la 22 iunie 1941, ca o reacție la invadarea germană a URSS*. Din acest moment, chemările la lupta antifascistă* și la uniunea națională se înmulțesc, iar obiectivele revoluționare lasă locul unui discurs ultra-patriotic, în aparență apolitic, care subordonează totul scopului afișat: alungarea ocupantului. Astfel, la 23 iunie 1941, IC îi adresează lui Eugen Fried, delegatul său în Europa Occidentală, o directivă explicită: „Țineți cont că, în etapa dată, este vorba despre eliberarea din jugul fascist și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
important este faptul că un plan unidimensional, care se concentrează în principal (dacă nu exclusiv) pe acțiunea militară, va ignora și neglija unele probleme inevitabile ale ocupației și reconstrucției. Avertismentul cel mai puternic al lui Morgenthau împotriva acestei „abordări utopice, apolitice” a fost lansat într-o carte pe care a publicat-o în 1951, între prima și a doua ediție a Politicii între națiuni. În Defense of the National Interest el avertizează împotriva rigidității pe scena internațională. Morgenthau a condamnat „o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
defini scopurile în termenii idealurilor religioase, filosofice, economice sau sociale și ar putea spera că respectivele idealuri se vor materializa datorită forței lor inerente, prin intervenție divină sau prin evoluția normală a problemelor umane. Ar mai avea la dispoziție mijloace apolitice, cum ar fi cooperarea tehnică cu alte națiuni sau organizații internaționale. Dar ori de câte ori încearcă să-și realizeze scopurile prin intermediul politicii internaționale, trebuie să se implice în lupta pentru putere. Cruciații au vrut să elibereze Locurile Sfinte de sub dominația necredincioșilor; naziștii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dreptatea conform principiilor științei dreptului. Sistemele electorale vechi și arbitrare care favorizau unele grupuri au cedat în fața instrumentelor științifice care puteau asigura reprezentare deplină și egală pentru toți cetățenii. Administrația civilă și-a selecționat funcționarii pe baza unui sistem obiectiv, apolitic. Astăzi, reformele legislative sunt pregătite de comitete de experți ce par a fi influențate mai curând de considerente științifice decât de unele politice. Sistemul de taxe, administrația și asigurările au devenit „științifice” ca abordare și, în fine, nu există un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe care nu le știe). Unul dintre prototipurile omului simplu, perfect adaptat acestei țări. Îi place atât Sandra, dar nu refuză nici un Guță. Îi place să joace fotbal în echipa Prefecturii, cât și să meargă la un pește. Este complet apolitic, dar în liceu îi plăcea istoria. A făcut Dreptul, la particulară. M-am obișnuit. Este inofenisv. Mămica îi pune pachețelul cu mâncare în fiecare dimineață. Conduce un Logan. Normal. Și e mulțumit de el, chiar dacă în sinea lui sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
chiar soluții politice au pierdut din pregnanța lor. În mod paradoxal poate, astăzi pot fi regăsite în țările cehe aceleași reflecții asupra apolitismului, fatalmente de dreapta (prin conservatorism și prin negarea conflictului social) chiar dacă la începutul anilor 1990 a fi apolitic cu Havel însemna în numeroase cazuri a fi împotriva politicii Klausiene de dreapta. Aceste procese de recompunere a spațiului politic sunt fără îndoială explicabile prin reconfigurările simbolice implicate prin bulversările din iarna 1989-1990. De la începutul anilor 1990, a fi de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
puterile centrale devenea din ce în ce mai evidentă. Printre primele grupuri "informale" de opozanți, Helsinki 86 era unul dintre cele mai importante, un grup care cerea să se pună capăt migrației nejustificate în Letonia și construcției de noi uzine. Una dintre primele organizații apolitice a fost Clubul pentru Protecția Mediului, care revendica măsuri de ameliorare a mediului și încetarea poluării pământului, a aerului și a apelor letone o problemă care atinsese proporții enorme. Mișcarea lansa sloganuri apolitice, care nu aveau legatură cu protecția mediului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de noi uzine. Una dintre primele organizații apolitice a fost Clubul pentru Protecția Mediului, care revendica măsuri de ameliorare a mediului și încetarea poluării pământului, a aerului și a apelor letone o problemă care atinsese proporții enorme. Mișcarea lansa sloganuri apolitice, care nu aveau legatură cu protecția mediului. Aceasta era o problemă importantă în Letonia, dar la fel de importantă în toată Uniunea Sovietică. Cu timpul, activiștii ecologiști au început să protesteze contra construcției metroului în Riga și a unui nou baraj hidroelectric
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Grupul cel mai numeros era cel al avocaților și notarilor, între care cvasitotalitatea erau avocați, în medie 42% în Cameră și 26% în Senat (29% din Senat dacă acest procent se calculează fără a ține seama de senatorii de drept apolitici). Pentru Camerele reunite, ponderea lor era de 35,5%. În ciuda alternanței majorității parlamentare, proporția avocaților era întotdeauna importantă: Tabelul 16 Legislatura în procente 1922-26 1926-27 1927-28 1928-31 1931-32 1932-33 1934-37 Cameră 36 40 47 45 40 41 45 Senat 30
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu; ... d) alte instituții publice și private. ... Capitolul II Organizarea profesiunii de medic veterinar Secțiunea 1 Colegiul Medicilor Veterinari Articolul 8 (1) Se înființează Colegiul Medicilor Veterinari, ca formă de organizare profesională autonomă, neguvernamentală, apolitică și nonprofit. Colegiul are personalitate juridică. (2) Colegiul Medicilor Veterinari reprezintă interesele și apără drepturile profesionale ale membrilor săi. ... (3) Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Veterinari se realizează pe principiul teritorial, al eligibilității și ierarhiei. ... (4) Organele de conducere ale
LEGE nr. 160 din 30 iulie 1998 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121442_a_122771]
-
credit Articolul 42 Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit, organizațiile cooperatiste din acest sector se constituie pe principiul asocierii libere, nediscriminatorii, și sunt asociații autonome, apolitice și neguvernamentale, al căror scop principal este organizarea de activități bazate pe principiul întrajutorării membrilor lor. Articolul 43 Legea nr. 109/1996 prevede următoarele forme de organizare a organizațiilor din sector: a) cooperativa de consum și cooperativa de credit, asociație
NORME METODOLOGICE nr. P/608 din 15 aprilie 1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120738_a_122067]
-
credit Articolul 42 Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit, organizațiile cooperatiste din acest sector se constituie pe principiul asocierii libere, nediscriminatorii, și sunt asociații autonome, apolitice și neguvernamentale, al căror scop principal este organizarea de activități bazate pe principiul întrajutorării membrilor lor. Articolul 43 Legea nr. 109/1996 prevede următoarele forme de organizare a organizațiilor din sector: a) cooperativa de consum și cooperativa de credit, asociație
NORME METODOLOGICE nr. 773 din 21 aprilie 1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120751_a_122080]