604 matches
-
mai aflat nimic de el. Balamber nu insistă și făcu gărzii semn să însoțească afară prizonierul. Când ușa se închise la loc, se răsuci și întâlni privirea severă a lui Mandzuk, care nu se mișcase de la locul său. — Ce? îl apostrofă iritat. Ce e? Ce ai de văzut? Mai bine spune-le servitorilor să-mi aducă armele mâine în zori și vezi de santinele să fie bine postate, iar capii de jagun-urilor să se îngrijească de pregătiri. — Așadar, ai de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un “ciubuc” în loc de salariu, pentru un ciubuc (acadea), și nu mă refer la slujbele bine plătite, ci la celelalte, care reprezintă majoritatea, de aceea mi-am permis să fac aceste comentarii la un mod puțin mai “delicat”. Nu generalizez, ci “apostrofez” patronii cu pricina. Nu încurajez faptul de a nu se mai lucra în domeniul privat, ci vreau ca femeile care lucrează în acest domeniu să-și ia salariul meritat. Încurajez faptul de a nu-și mai vinde timpul și energia
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
voi prinde În toane bune, poate să mă ajute măcar să-mi iau o uniformă și rechizitele. De cum intrase pe poartă Îl zărise pe unchiul Vasile cu o țigare În colțul gurii, trebăluind ceva În fața magaziei. Tu ce vrei mă? Îl apostrofase pe copil de cum intrase În curte. Unchiule, am venit..... Văd că ai venit, ia fă tu stânga mprejur și cară-te. Ai venit cu cerșitul, crezi că nu m-am prins? Dă-i drumul de aici până nu pun mâna
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
preț, le-a obligat practic să și ia geamantanele și să se lase Împinse În troleul care, se mai golise dar, repede se Încărca la loc. Avansați, doamnă, mai În față, altul nu mai este decât peste o oră, o apostrofase un bărbat arțăgos și cu chelie, la ce vă tot uitați, ce aveți de văzut? Mă uitam dacă pot să avansez... În spate zisese și mama Andreei cu sarcasm. Mă uit după fiica mea. E-n ordine, mamă, stau bine
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a doctorii sau vardiștii - și, de fapt, ne prefăceam. În zilele de după publicarea articolului, câțiva necunoscuți îmi zâmbeau dând din cap, unii chiar intrau în vorbă cu mine, îmi spuneau că-mi văzuseră poza în ziar, unul m-a și apostrofat că de ce trebuia să apară așa o gogoașă umflată în Illustrierte. Pentru oamenii din sat devenisem cineva, un tip deosebit care fusese în „Heftli“, iar Herr Meier mă scoase în fața clasei, ridică articolul cât mai sus și spuse că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-i cer scuze, el se scuză la rândul lui, spunând că-i pare rău, cred că am și lăcrimat un picuț, în teatru chestia asta e destul de normală, ne împăcăm, dar de atunci nimeni nu a mai îndrăznit să mă apostrofeze în Teatrul Național. Habar n-am dacă a fost bine sau nu. Cu Bopsi am rămas prieten și am petrecut împreună clipe de neuitat, mai ales la Romulus... și la nebunia aia de la Everac, despre care, poate, voi vorbi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
unitatea e încă plină de tot felul de nepoftiți, o întrecere de tir, o vînătoare de gîsculițe sau iepurași, poate? Nici una nici alta, îi răspunde, dar ia nu mai pune tu atîtea întrebări și vezi-ți de treaba ta, îl apostrofează făcîndu-i semn s-o șteargă înapoi în foișor, o să te spun că-ți părăsești postul pentru orice fleac, încearcă să-l sperie în glumă. Haideți, dom’ Regizor, nu faceți pe scorțosul, țipă Santinelă ca să se facă bine înțeles în timp ce trage
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Magazinul Noutăților, cravate, ciorapi, cămăși, Favorit, pălării pentru bărbați și femei, Mioara, tricotaje pentru orice vîrstă, un talmeș balmeș, se gîndește. — Numai așa putea să-ți vină ideea asta trăsnită cu gulerașele, îl aude spunînd pe Părințel. — Ciocul mic, îl apostrofează Roja, făcîndu-i semn cu degetul la buze, mai încet, îi recomandă în șoaptă, simțind cum i se strînge inima. Altcineva în locul meu s-ar fi simțit jignit, domnilor, intră în vorbă șoferul, dar din partea mea să știți că n-are
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
părut foarte suspect, spune Roja. — Bine că în schimb s-a încurcat cu scîrba aia, se obrăznicește șoferul. — Și eu am căzut în aceeași plasă, își plînge Roja de milă. — Cineva ți-a dat minte ca să ți o folosești, îl apostrofează Curistul. Chiar credeți cu toții c-ar fi momentul să scap de ea, să-i dau drumul cît se mai poate? spune șoferul. — Aceeași poveste, se exasperează Părințelul, se schimbă sistemul, se schimbă și apucăturile oamenilor. Fă-o cît mai repede
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o spui cu prima ocazie cînd o s-o vezi, n-a fost ea cu mine aici aproape zi și noapte? Halal sacrificiu, despre ce vorbești? întreabă Roja, m-am abătut de la subiect, aia era o treabă serioasă, inconștientule, m-a apostrofat ca pe un copil de grădiniță, nu mai vreau să am de-a face cu tine. Aici s-a rupt firul, te-ai implicat prea adînc în acțiune, Părințele, o fi cum spui tu, dar nu mai pot da înapoi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la el. Cu ulcica de vin în față și strigă că moare de sete! ... Și nu te mai plânge că nu ți-s toate mințile acasă. Uite-le colea grămadă în scăfârlia ta și nu în altă parte! - l-a apostrofat Petrache. Prinzând momentul, Măriuca a preluat inițiativa: De-acuma înainte iau eu comanda la masa asta, că aici se trage chiulul nu șagă. Nu se bea nu se mănâncă. Se vorbește doar ca la clacă. De ce îmi era frică de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Numai că vederea banilor gheață fu prea mult pentru bătrân și el capitulă. Am pășit În față și am spus că-l caut pe Herr Neumaier. Dacă aveți ceva de vânzare, va trebui să stați la rând ca toată lumea, mă apostrofă Umerașu’ pe un ton scăzut. — N-am nimic de vânzare, am răspuns eu evaziv, adăugând: Caut un colier de diamante. La asta, Umerașu’ Îmi zâmbi de parcă eram unchiul lui bogat demult pierdut, acum regăsit. — Dacă sunteți amabil să așteptați un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-l știu, se dezvinovățește iarăși Rafael. Din vedere-i știu pe mulți. Mi-aș pune gâtu’ că nici de-o lună nu te-ai liberat de la ocnă, face Adrian. — Nu ți-l pune, că-l pierzi. — Mie-mi spui?! îl apostrofează nea Ghețu. Cine știe câți ani ai stat de-ai ieșit așa bine conservat de habar n-ai pă ce lume trăiești?... Dacă nici de Zizi n-ai auzit... Ca mâine te văz că te duci la Zizi ca să-ți dea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de bășică verde pe gât, sub mărul lui Adam, și îi tot crește, îi tot crește. Până o să-i explodeze? întreabă o fată machiată cu roșu - până o să-i explodeze, aprobă Kjus, moment în care magia se rupe, fata îl apostrofează și-l acuză că bate câmpii, cine a mai pomenit de cancer exploziv sau de șerpi cu piele dură care locuiesc în gheizere?! Tot atât de încet ca la venire, grupul se destramă. Unii nu cred că întâmplările înfățișate sunt minciuni, stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bănuiala de la început. Afară, bătând nervos din picior și uitându-se la ceas, îi văd pe ăia. Dacă o să zic „nu te duci”, o să mă înjure, dacă o să fiu de acord atunci o să iasă precipitat din casă, numai ca să fie apostrofat în stradă de prieteni, cărora parcă le și aud vocile subțiri și malițioase: - Ce, mă, ți-a dat voie bătrânul tău și te bucuri? - Bătrânul meu e terminat, va spune fiul meu luând-o de gât pe Andreea, probabil o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Boe ceva care nu putea fi tradus în premii și procente literare ? Toate astea erau simple baliverne, aiureli de femeie. — N-am timp. Mă muncesc ăia de la redacție de dimineața până seara. — Da ? Hm... Asta nu-i o scuză, mă apostrofă el neîncrezător. Doar nu cumva oi fi îndrăgosită ! mai pune și tu mâna și scrie, ce naiba... Și ai grijă să nu cumva să te măriți și să faci vreun copil, că ți-ai luat adio de la cariera literară ! Exercițiul nr.
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ins care folosește limbajul generației lui Nichita Stănescu, fără nimic înnoitor. Iți recunoștea o oarecare dexteritate, dar spunea că e ceva care ține de meșteșug, nu de artă." Și bineînțeles că în toiul discuției pica un alt amic care îl apostrofa pe primul: "Bine, monșer, mă făcuși să te aștept ieri la Căsuță ca o mazetă?..." Iată deci că întrebarea dacă sânt sau nu poet e cât se poate de serioasă și mi-o pun cu spirit de răspundere. Nu îi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Întocmească bonuri de materiale pentru ziua următoare, să Întocmească pontajele de sfârșit de lună, iar În după amiaza acestei zile să lucreze cu Atena la Întocmirea situațiilor de lucrări pentru a Încasa banii dela beneficiar. „Ce ai de gând...? Îl apostrofă Atena Încruntată - De tine, de sănătatea ta nu vrei să te ocupi câtuși de puțin...?” „După cum vezi, timpul se evaporă destul de repede. De altfel, mă simpt perfect sănătos, În mod sigur am făcut din nou alergie căreia nu trebue să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
citadelă a Împuțiciunii...!! Iar florăreasa În poziție provocatoare Îl aștepta. Așteptare zadarnică deoarece omul de alături Încremenise În poziția În care se aflase, nehotărât de cele ce aveau să urmeze. Socotindu-l timid, puțin umblat brin brațele femeilor, fata Îl apostrofă. „Trebue să te grăbești... Timpul trece...” Tony Pavone se Înroși până În vârful nasului. Îi era rușine de el, de situația umilitoare În care Îl azvârlise năzdrăvanul lui Șef de Șantier, de fata de alături care nu avea vină.Reuși totuși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să se ridice de la masă,desigur așteptând o altă comandă să se Îmbete de-a binelea. Dovada o constituia faptul: Paulică o dase uitării pe Atena, În prezent Îmbrățișându-se și sărutându-l pe Gică Popescu. Tony Pavone chemă ospătarul, apostrofându-l. „Te-am rugat să-mi prezinți nota de plată. Dacă nu reușești s’o aduci În câteva momente, plec, iar consumația urmează s’o decontezi din buzunarul dumitale...!” Încercă să se scuze față de Paulică În sensul indubitabil, din moment ce urmează
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îl Înfruntă cu o privire suficient de aspră, apoi fața i se lumină și-l Încurajă glăsuind. „Chiar, dece să-l ținem legat...? Să i se desfacă cătușele...” Buga Nicolae Își frecă mâinile rostind. „Mulțumesc, domnule colonel...” „Uite vezi...” Îl apostrofă anchetatorul. „Noi putem fi Înțelegători cu acei ce ne ajută În munca noastră. Deci să reluăm. Cui ai mai dat tablă furată din gestiunea ta...? Îți atrag atenția să mărturisești cinstit pentrucă noi știm totul...!” „Păi, dacă știți, dece mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pedepsei, desigur, nu mai Încape discuție, inculpatul a fost obraznic. Se asocie acestora Însuși deținuții ce erau În boxă cu el, nu mai vorbim de gardieni care-l priveu ca pe un condamnat la moarte, unul din garda de pază apostrofându-l. „Nu putea-i să taci din gură mă dobitocule...? Ce mai conta dacă mai primeai Încă cinci ani...! Vedem noi...! Eu În locul judecătoarei, a-și mai pune Încă cinci ani la număr pe lângă propunerea procurorului. Numai Înfricoșând mulțimea, oamenii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să se arunce În brațele alteia, cunoscând valoarea sentimentelor lui ce poate urma o altă cale, rănind-o pe Atena. Intră În camera de alături unde Șeful de echipă cu ajutorul său, goliseră cele două sticle cu vermut, În timp ce primul Îl apostrofă. „Ne consideram părăsiți domn’ inginer...! „Vă place vermutul...?” „Fără cuvinte, dar... prea puțin. „Mai doriți să mai beți...?” „Desigur, Însă aduceți patru sticle să nu mai faceți un alt drum...!” făcu Șeful de echipă privind cu părere de rău sticlele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
amestecate cu produsul bucătăriei...!” „Ce părere ai, Tony Pavone...?” „Sincer să fiu, nu am dat atenție faptului...! Probabil, cred eu, acest procedeu face parte intergrantă din rețeta americană a preparatelor culinare...!” - fu de părere Tony Pavone zâmbind. „Glumești, desigur...!” - Îl apostrofă Atena convinsă de contrariu. Oricum, odată și odată cineva va realiza acest nedorit fenomen, aici În capitala lumii unde se putea presupune perfecțiunea. Admirând și mai ales comentând ce Întâlneau În drumul lor, se treziră În Canal Street, de fapt
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
atac la adresa libertății de exprimare a presei și a nobilei profesii de jurnalist în general“, spun adversarii președintelui. „A spus ceea ce trebuia spus și ceea ce a văzut deja toată lumea“, spun partizanii șefului statului. Și taberele se înfruntă, se contrazic, se apostrofează... Nici nu se poate altfel, fiindcă ambele tabere au, parțial, dreptate. Parțial, fiindcă Traian Băsescu nu atentează și nu a atentat niciodată la libertatea de exprimare a presei. Au făcut-o Ion Iliescu în anii de aur ai mineriadelor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]