26,366 matches
-
se mută încet-încet spre mijlocul ascuns în mantia drapată, - șoldul ce a tăiat în două apa Mării Roșii. Cu mâna dreaptă, Moise își ține degetele înfipte în barba bogată curgându-i peste piept ca un râu. Cu mâna stân gă, apucă firele de jos ale bărbii răsucindu-le gânditor. Capul masiv are în umbră o oroloegerie a lui, nevăzută, un mecanism prodigios (așa cum roboții-jucători de șah purtau, în căpățâna cât o carceră, un om, un profesionist al jocului)... Num-aș mira să
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
și prin îndrăzneala și neconformismul unui demers teoretic clădit pe multe necunoscute, pe care autoarea are puterea de a le asuma: adevărul e că nu prea știu ce e "muzica țigănească". Aceasta este una din rațiunile pentru care m-am apucat să scriu cartea sună o mărturisire a Speranței Rădulescu. E oare o dovadă a vulnerabilității demersului (cum se vor grăbi mulți să o considere) sau o dezarmantă recunoaștere a dificultăților acestuia, inseparabilă de hotărârea de a-l continua și adânci
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
va ridica piatra! Covârșiți de sarcini de o inextricabilă complexitate și uriașe consecințe, legiferând până la extincție fizică, oare când ar mai avea acești sacrificați bărbați, aceste ascetice femei, să se gândească la sine? Prinși în chingile unor terifiante obligații, dacă apucă să ducă la buze o înghițitură de apă plată, să înhațe un doctorat, o catedră universitară, un hotel, o stație montană, o bancă ce nu s-ar putea înființa fără girul lor dezinteresat. Dar iată, ca să punem capăt indeciziei noastre
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
lucru bun. Te fac să sticlești. Dar un lucru și mai bun ar fi să ai o rentă. Să nu te duci la serviciu, să nu-ți pierzi vremea cu fleacuri într-o viață ce se poate stinge înainte să apuci să pui punct și virgulă. Iar cel mai bun lucru care ți se poate întîmpla � să fii mulțumit de cum scrii, plus privilegiile de mai sus". Necazul (și farmecul) cu autorul Micilor schimbări de atitudine e că nu știi cînd vorbește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
Sărbătoare adevărată, care presupune bucurie, exuberanță, senzație a totalei relaxări și, în cele din urmă, o uriașă comuniune a tuturor celor ce își au înaintașii îngropați în pământul aceleiași patrii. România a avut in illo tempore o asemenea Sărbătoare. Am apucat-o și îi simt încă și azi, ca un arc peste jumătatea de veac comunist, farmecu-i inefabil. Amintirea ei e una eminamente luminoasă și împovărată de culori și miresme. De dimineață, fără nici o "indicație", toată lumea așternea cele mai frumoase covoare
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
Te Deum. Nicicând vreo cuvântare. Se intona, în schimb, Imnul Regal. "Trăiască regele, în pace și onor..." Îl știa toată lumea. În simplitatea lui ușor vetustă, avea marea calitate de a fi concis, de o emoționantă solemnitate și inubliabil. Cine a apucat să-l cânte vreodată nu l-a mai uitat. Îl țin minte și acum, text și melodie deopotrivă, spre deosebire de toate cele patru imnuri (3+1!) pe care le-am tot schimbat de atunci, fără a le putea memora în ruptul
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
neglijent. Poartă o pălărioară mică, strînsă pe cap, de sub care ies cîteva bucle aranjate cu dichis. Se întoarce și-mi zîmbește complice de data asta. Văd că trage după ea o sacoșă grea, pe care abia are cum să o apuce. Am înțeles tîrziu rugămintea. O ajut o bună bucată de drum, pînă la un antic de pe Calea Victoriei. Vrea să vîndă o tavă de argint și două sfeșnice. "De ce, doamnă?", șoptesc eu, mai mult pentru mine. "Copii n-am, nici alți
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
extrema stângă, fiind un anticomunist convins. Numai că aceasta, la noi, pe vremea lui Lovinescu nu părea să aibă o pondere, exceptând pericolul și amenințarea pe care le reprezenta Uniunea Sovietică, cu care, de altfel, eram în război. N-a apucat sfârșitul acestui război, ceea ce l-a scutit de o umilință pe care n-ar fi putut-o îndura. A închis ochii mai devreme decât se aștepta, dar oarecum împăcat cu sine...
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
edituri, dar spune totul despre autorul lor. Or, dacă tot e premierul generos, sumele ar trebui direcționate doar spre trei categorii: debutanți, lucrări de referință (dicționare, enciclopedii, istorii pe domenii) ori traducerea de cărți esențiale. Altminteri, ca autor, dacă ai apucat să publici una, două sau zece cărți și continui să tânjești după cârjele finanțărilor, tare mi-e teamă că scrisul tău nu valorează doi bani. Și că fiecare nouă carte pe care o scoți nu e decât o penibilă jucărea
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
o vorbărie continuă și deseori fără grație. Se vor marfă, tocmai pentru că sunt un-cool. Blah-blah! Românul ar fi imaginea macro a Jurnalului grupului: "să nu vii cu o chestie pompos intelectuală sau Ťimplicată existențialť ori, la polul opus, să te apuci să notezi o fază 100% realistă. Ideea era să scrii, dacă se poate, despre nimic, să aberezi cât mai spectaculos pe marginea Ťcăcaturilorť, a lucrurilor mărunte." Atât doar că mai nimic spectaculos în discuțiile leneșe ale grupului de prieteni, toate
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
Bătrân", obținând premiul întâi, și căpătase drept răsplată un teanc de volume publicate în anii "20 ai veacului trecut de E. Lovinescu. Beneficiarul lor virtual a plecat în chiar toamna anului 1929 la studii de medicină în Franța. N-a apucat să deschidă - și poate că nici nu intra în raza preocupărilor sale de moment " vreuna din cărțile primite. Au ajuns să fie așezate, de un membru al familiei, în rafturile amintitei biblioteci de unde, împreună cu numele autorului, titlurile lor, răzbătând printr-
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
în dreaptă prelungire " prin golul larg și arcuit al unei despărțituri în perete " cu o altă încăpere, de unde își făcea de obicei apariția amfitrionul, instalându-se apoi comod în fața unei mese rezervate lecturilor publice. Sosisem destul de devreme, până a nu apuca să se adune lumea, așa încât am avut răgazul să-i arunc bibliotecii o privire atentă. De altfel, la acea ședință, n-aveau să participe mulți "sburătoriști", în totul nouă persoane: șase evrei și trei ne-evrei (în notațiile sale Lovinescu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
pierd sau inventează conspirații. În această privință nu ne întrece nimeni. Așa se face că la fiecare început de campionat visăm "primăveri europene", iar cînd e vorba să cîștigăm un loc mai în față în vreuna dintre cupele continentului ne apucăm să ne plîngem singuri de milă. Ba că lipsesc banii, ba că nu avem cadru profesionist în campionatul nostru. Încît dacă vreo echipă de-a noastră cîștigă vreun meci cu vreo trupă mai răsărită i se taie picioarele de fericire
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
vreo 20 de steaguri), tricolorul la Prefectură, tricolorul la garduri, tricolorul la dreapta și la stânga lui Mihai Viteazul (vreo 8 steaguri), tricolorul sub toate fundurile, pe băncuțele fără excepție vopsite, coșurile de gunoi, musai vopsite în tricolor. Printre steaguri mai apuci să vezi oameni liniștiți, clujeni molcolmi, care par că nu se grăbesc nicăieri.Dar există o perioadă în an, pe la sfârșitul primăverii " și anul acesta s-a întâmplat între 28 mai și 6 iunie " când Cluj-Napoca se transformă, când hotelurile
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
Dumitru Hurubă Vineri seara, 4 iunie, 2004, din motive anume, am urmărit cu mare regret doar ultima parte din emisiunea moderată de Cristina Modreanu, de pe "TVR Cultural". N-am apucat să aflu numele celor doi invitați, dar am priceput că erau ambii fotografi: unul mai tânăr, altul ceva mai în vârstă. Se desfășura o conversație interesantă, mai ales între cei doi, fiindcă moderatoarea îi cam lăsase în pace. Mi-a
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
cititor format la școala interbelică ajuns în situația să disprețuiască ficțiunea (mai mult, să o considere suspectă), pe care să o resimtă ca "decadentă", "iresponsabilă" și să o "asimileze cu minciuna". Și, eventual, să-l vedem pe același cititor care apucase să-i citească pe Mateiu Caragiale, Camil Petrescu, Anton Holban sau Max Blecher dînd buzna să-și cumpere Mitrea Cocor sau Așa s-a călit oțelul (chit că și acestea sînt tot ficțiuni). Odată cu instaurarea regimului comunist ficțiunea a fost
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
și în Moldova, unde și-a scris numele cu J, Juvara, asta din cauza pronunțării leneșe a moldovenilor, care spuneau domnule jeneral, mă doare jenunchiul, mă uit pe jeam... Așa Giuvara devenit Juvara la moldoveni. Și încă o dată, noi nu am apucat în }ara Românească sau în Moldova să fim mari boieri, niciodată. Dacă au avut ranguri de boieri de clasa a treia sau a doua, au fost, bănuiesc, cumpărate ca să nu plătească impozite, ca să facă comerț. S-au îmbogățit prin comerț
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
venit." - Am citit în cartea dvs. că și fiica dvs. a învățat românește, ceea ce nu se prea întîmplă în familiile mixte din străinătate. - Da. Mulți"Chiar e destul de dureros. În cazul nostru, era cu atît de meritoriu că s-a apucat să reînvețe românește, pe care o uitase după atîția ani, pentru că nevastă-mea e franțuzoaică. - Dumneavoastră ați învățat-o ? - Era greu să zici că înveți pe"Copilul la 7 ani vorbea foarte bine românește, că a stat în țară pînă
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
poate merge bine. -Mai aveți pasiunea pentru dans? - A! Dacă aș putea ! Dar nu mă mai vrea nimeni la vîrsta mea. Sau să danseze cu mine. Dar toată viața...Dansez singur, din cînd în cînd, cînd aud niște discuri mă apucă...Mi se mișcă picioarele singure. A fost o mare pasiune în viața mea. - Și acum? Care este pasiunea cea mai importantă? Istoria? - Da. Să mai am vreme, să mai scriu 3-4 cărți pe care le am în cap și n-
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
se mișcă picioarele singure. A fost o mare pasiune în viața mea. - Și acum? Care este pasiunea cea mai importantă? Istoria? - Da. Să mai am vreme, să mai scriu 3-4 cărți pe care le am în cap și n-am apucat încă să scriu. Asta este chiar mai mult decît o pasiune, o îngrijorare, un fel de panică pe care o am. Nu am speranță de viață suficientă ca să termin ce vreau să scriu." - Sînt convinsă că o să reușiți, destinul a
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
pe distincția bine/rău, și dezbină ca să stăpînească, punîndu-l mai ales pe cel lăudat într-o postură de-a dreptul stînjenitoare. Și noi am observat că linia Carmen Mușat diferă, la Observator, de linia I.B. Lefter, dar nu ne vom apuca să dezvoltăm teoria în articole despre bine și rău!) "Evident, spune A.M., primele noastre preferințe s-au îndreptat spre Gelu Ionescu". De ce evident ? Ba nu e deloc evident decît pentru Dl Marino. Culegînd din concluziile lui Pleșu cîteva sintagme care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
seară, în timpul unui turnir electoral, care dintre cei la care se uitau nu fură. În locul unui răspuns potrivit cu vîrsta lor, formulat mai diplomatic, le-am spus că, după părerea mea, putem fi siguri doar de cei care încă n-au apucat s-o facă, dar că nici pe ăia nu trebuie să ne bizuim prea tare. Dacă pun toate astea cap la cap, nu prea mai îmi vine să acuz tînăra generație că îi lipsește spiritul civic. Noi le spunem copiilor
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
Purcărete � marele absent în carne și oase al acestei ediții, una din prezențele emblematice ale festivalului, un motor generator de întîlniri, de emoție, de amintiri � Mihai Măniuțiu, Tompa Gabor, Victor Ioan Frunză, Andriy Zholdak. Nu am avut altă șansă ca să apuc să văd, totuși, ceva. Sigur că și așa mi s-au încurcat căile. După cîteva zile trenante, fără suspansuri creatoare, au fost programate în aceeași seară, și cam unul peste altul, trei spectacole de autori care mă interesau, astfel încît
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
dintr-odată mărinimoși hotărând pe loc să ne împrumutăm la C.A.R. și să-i cumpărăm un aspirator sau măcar o mătură de mesteacăn de stepă, din acelea cu care rușii își pleznesc nudul în saune improvizate până îi apucă leșinul... Sigur, vecinei nu i se va întâmpla așa ceva, ea fiind dotată de soartă cu o rezistență asemănătoare respectabililor gândaci de bucătărie care, după ce îi lovești înverșunat cu mătura sau cu "un ceva" te privesc batjocoritor de sub carapacea lor de
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
postat pe net prima variantă a textului său și, între timp, Johnny Manolescu, Paul Cernat, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir au publicat O lume dispărută, carte care, prin hazard, se substituie perfect proiectului ieșean oarecum similar. Lucian Dan Teodorovici a apucat să scrie 14 scurte capitole constituite în jurul unor mici nuclee ce încearcă să cuprindă, cu destulă nostalgie, atmosfera, personaje și elemente specifice perioadei antedecembriste. Această reconstituire bifează exact aceiași topoi ca și demersul celor patru ( C.A.P.-ul, Moș Gerilă
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]