1,630 matches
-
frumos decât... doamna. fiindcă numai ea, adică doamna, este atât de perfectă, cum numai toamna poate fi; nu te obosește, nu te arde, nu te orbește, nu te plictisește, nu te aruncă în valuri, nu-ți provoacă sete și nici arșiță, nu te asfixiază, ci, știe doar să te răsfețe; din mustul primăverii, de fecioară, sămânța, copilărind în muguri, trece, rând pe rând, prin toate culorile curcubeului, de la verdele liniștit până la focul cel roșu, prin codul portocaliu, dar și cel galben
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
nici o posibilitate de a asigura resursele financiare. Dacă într-o țară guvernul nu are bani pe care să-i injecteze în economia națională, iar noi bancherii, vă blocăm accesul la credite, firmele ajung fix că o grădină de flori, expusă arșiței zilnice, pe care nu o mai udă nimeni, si care până la urmă va muri. De aceea spuneam că a trebuit să ne agitam puțin pentru a împiedica acest guvern din 2009 să pună în aplicare măsurile economice, si sa abatem
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
vieții, cerneala era sângele său. Poezia nu putea fi înlănțuită. Nici culoarea ei! Nici cântecul. Poezia e starea ne-stării, cu bucuria poruncii dintâi: ”Să fie Lumină!” De aceea poetul este invidiat de întunericul din om și din afara lui! E arșița de pe crucea Celui ce a iubit atât de mult lumea și poezia ei: „Mi-e sete!” Când tace, cântă în cer privighetorile! Când scrie, se face liniște în jur. Cine o face? Niciodată nu știe... Liniștea de Duminică. Învierea ei
POETUL ŞI POEZIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356804_a_358133]
-
tă!... Ce bine e când arde focul! Fierbinte ești, numai văpăi! Să curgă șiroaie afară, Vie, peste noi, potopul! Cât vinul are scorțișoară Și în casă arde focul, Eu nu mai plec de lângă tine! Îndată îți deschei trei bunghi; Ce arșiță mistuie-n mine! Au! M-a prins iar, în șale-un junghi! Referință Bibliografică: Eu nu mai plec de lângă tine! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
EU NU MAI PLEC DE LÂNGĂ TINE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356914_a_358243]
-
iubite, în palme! Închipuie-ți, sufletul meu venit către tine, ca un suspin. Prinde-mi, lacrima! Oglindește-te în ea și mângâie-ți, fața a sărbătoare! Lacrima mea, candoare, lacrimă-floare va limpezi astfel, fața iubirii! Grădinare, unde ești? E o arșiță cumplită. Grădinare, unde ești, Să-mi uzi dragostea-nflorită Și să țesem vii povești? Doamne, Dă un strop de ploaie Sau trimite-mi grădinarul, Care toată ziua cântă, Să ridice stăvilarul! Să-mi ude la rădăcină, Trandafirul meu curat! Floarea
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
strugurele toamnei, și-așteaptă mậntuirea sub zidul privegheat de fiecare Ana - desferecă-ți, deodată, și sufletul, asemenea lui Lotte, și-ncậntă-mă, o noapte, ca pe haiducul dornic de fragedă hangita, și uită-mă pe plajă, ca scitele păgậne, la vreme de arșiță, și iartă-mă cậnd valul mă poartă, în derivă, spre-afundul unei grote. Citește mai mult ELOGIU EURIDICEILui Victor Chete...desfereca, dar, beznă, iubind necunoscutul, și mă cheamăsă prind, de o aripă, misterul oricărei preaiubite Ariadne -și dă pe fata dorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ca strugurele toamnei,și-așteaptă mậntuirea sub zidul privegheat de fiecare Ana -desferecă-ți, deodată, și sufletul, asemenea lui Lotte,și-ncậntă-mă, o noapte, ca pe haiducul dornic de fragedă hangita,si uită-mă pe plajă, ca scitele păgậne, la vreme de arșiță,si iartă-mă cậnd valul mă poartă, în derivă, spre-afundul unei grote.... VIII. ELOGIU BADELUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. ELOGIU BADELUI ...întậiul pas cậnd îl vei face (chiar peste o clipă ) oare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
și ne-adâncim în noapte, fără zori. Flora-2009 Serenitate Sunt șoapta pârâului clipocind printre stânci, Un simplu om înotând, prin noianul de gânduri adânci. Sunt aurul holdei de grâu, stropită cu maci, Sunt glasul conștiinței, ce-ndeamnă să taci. Sunt arșița verii-ostoită de ploi, Sunt șoapta ce-auzi, povestind despre noi. Sunt drumul de coastă străbătut doar în doi, Sunt un pas șovaielnic, ce-ar duce spre noi. Sunt frunza ce cântă al crengilor rod, Sunt raza de soare, ramasă zălog
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
care este numai a mea. Sunt scrieri cu un transfer de suflet spre casa în care m-am născut și poartă în ele miros de pământ reavăn în prag de primăvară, de pereți văruiți proaspăt, miros de grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate în ger
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
slavă pentru Maica lui Iisus toți cei prezenți au cântat „Mulți ani trăiască!.” Vocile blânde ale preoților și ale corului bisericesc, harul divin coborât în Biserică, aerul tare al muntelui ne pătrund în suflet purificându-l și revigorându-l după arșița verii și după problemele inerente vieții cotidiene. După slujbă, conform tradiției o parte din localnici au mers acasă unde și-au invitat la ospăț rudele din satele vecine, iar ceilalți s-au îndreptat spre Pensiunea „Melios” unde Primăria Ciocănești a
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
care am participat. Pentru o mai bună cunoaștere a împrejurimilor comunei Ciocănești a fost organizată o călătorie pe muntele Suhard. Primul popas l-am făcut la Mânăstirea „Sfântul Ștefan cel Mare și Sfânt” cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, situată pe Dealul Arșița. Pentru construirea acesteia Dumnezeu a hărăzit trei spirite unite în credință, vrednicie și dăruire față de semeni, preoții călugări: Timotei, Lavrentie și Bartolomeu, care conducând-se după principiul părintelui Cleopa potrivit căruia călugărul trebuie să aibă cu el atât cât poate
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cocea în cuptorul din curte poale-n brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe placul meu, plânsetele și bocetele mele de prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar dânsa, „buna-bunelor”, mă întreba cu smerenie: „Dar
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
de mână sau ca un cald sărut prietenesc. Versul său de iubire luminează sufletul. Poeta se remarcă deci, ca o neobosită căutătoare de comori spirituale. Volumul scris cu pasiune și dăruire, se edifică pe patru paliere: „Printre cuvinte înmugurite”, „Prin arșița, cu dor de bine”, „Ruginiu în toamna mută” și „Fiori de gheață”, paliere aferente trăirilor ei interioare în fiecare anotimp. Iubirea este tema fundamentală a cărții, iubire exprimată în diverse forme ale poeziei, ca de exemplu iubirea anotimpului, în poezia
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții. Ioan, 8:12 Orbecăind, am rătăcit neștiutor pe cărările pline de neprevăzut, rănindu-mi picioarele prin rugi și bolovănișuri, plângând în arșiță ori în colțuri de stânci pustiite. Mi-am spălat durerea în tulburea apă de lac ori de râu, în stropii de ploaie, pe care-i priveam îndelung cum lunecă-n tremurul firavelor frunze sau fire de iarbă, fără să-mi
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355688_a_357017]
-
-ți. Am închis culorile tale În zile de sărbătoare... Ca să rămână în ele gândul tău Crescut la umbra lui Eminescu și a lui Noica; Să curgă prin ele dorul Pentru Duhul Sfânt al Suceviței, cea iertătoare. Și paloarea câmpiei sub arșița amezii Cotropitoare; Să respire prin ele, dragostea ta pentru noi Netrecătoare. Referință Bibliografică: Culorile tale / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile
CULORILE TALE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346062_a_347391]
-
rădăcini și se mișcă. Poveștile se deșiră prin cuvinte amestecate, apele nu mai contenesc, trec pârleazul, vine durerea dusă-n spinare ca o zdreanță de moarte. Ziua e pusă pe butuci, așteaptă apă în deșert pustiul își extinde orizontul. Soare, arșiță, câinii nu mai latră, nisipul, nisipul ne mănâncă. Referință Bibliografică: Vară de nisip / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 907, Anul III, 25 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VARĂ DE NISIP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346165_a_347494]
-
strugurele toamnei, și-așteaptă mậntuirea sub zidul privegheat de fiecare Ana - desferecă-ți, deodată, și sufletul, asemenea lui Lotte, și-ncậntă-mă, o noapte, ca pe haiducul dornic de fragedă hangita, si uită-mă pe plajă, ca scitele păgậne, la vreme de arșiță, si iartă-mă cậnd valul mă poartă, în derivă, spre-afundul unei grote. Referință Bibliografica: ELOGIU EURIDICEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU EURIDICEI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356263_a_357592]
-
VREAU SĂ TAC eu vreau să tac să spăl obida din căușul eu-lui meu să lepăd mantia de ceoifizeu înfiptă în pupila mea de cei care mă cred o biată peruzea.. eu.. nu-s decât un biet nimic crescut în arșița vâltorii, un mic habarnuștiu, terifiant mâncând pământ din patima grandorii . căuș îmi pun și creieru-mi golesc , îmi las circumvoluțiunea stearpă și mă .. încet... desbetelesc de vocile ce nu sunt harpă . eu vreau să tac acum . nici ieri, nici mâine... eu
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
atrage năpasta din partea lor: la plecarea spre casă, li se dau celor din grupul Sidoniei bilete pe un traseu de cale ferată afectat de inundații, iar pentru a ajunge acasă sunt nevoiți să parcurgă pe jos zeci de kilometri, prin arșiță, înfometați și fără apă. Cu o rară tărie de caracter, bun pedagog, profesoara reușește să mobilizeze micuții pentru a ajunge cu siguranță la părinți. La doamna Ioniță se simte o nerezolvare a conflictului. Acesta este le¬gat de faptul că
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
de lux din secolul trecut era un biet vagonet împotmolit în nămeții care creșteau, îl năpădeau de sus și de jos. Dincolo, în lumea din care ea evadase sau din care fusese ,,extrasă”, era încă zi plină, era amiază, cu arșiță trasă în aparate sofisticate de climatizare, caniculă purtată direct dintre ciulinii bărăganelor de odinioară. Dincoace, în vagonul de lemn vechi, lumina Lunii pline mânjea noaptea ca pe o ciozvârtă de carne crudă, vopsea în roșu de lupanar fețele celor două
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite Se-ntoarnă taine sacre pe pajiștile ninse Cu puf de păpădie și lacrimi ostenite De rouă... Grinzi de floare ce străjuiesc splendoarea Și luturi dogorânde sub arșița dorinței Se năruie-n parfumuri, înveșnicind chemarea Nălucilor din vise în palma neputinței. Magnifice vitralii, veghind frânturi de gânduri Izbesc tăceri arsura din plesnituri de stânci Se scutură-nserarea pe maci aprinși în crânguri Când ațipim la umbra durerilor adânci
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește Virgil Stan 9 aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină, căldura, ploaia, arșiță, fulgerul, tunetul și alte fenomene cerești. Omul, fiind ... Citește mai mult Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină, căldura, ploaia, arșiță, fulgerul, tunetul și alte fenomene cerești. Omul, fiind ... XXIX. THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1467 din 06 ianuarie 2015. Nu există domeniu mai captivant că cel al etimologiei, adică al studierii originii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
pe fiecare Și cu milostivire primește-ne la sân, O, Doamne, cer iertare și roaba ta rămân. R U G Ă de Melania R.C. Părinte-al nostru, Cel din cer, Umil Te rog, fă-n lume pace, Căci nici pe-arșiță, nici pe ger, Dreptate nu se poate face... Copiii Tăi se-afundă-n glod, Păcatul urcă pân-la nori, Și fețe pale din norod, Te amintesc...arareori! Dezleagă Tu, cu Harul Tău Povara ce îi ține strâns, Și șterge tot ce este rău
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]