438 matches
-
poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația, creionata, aici, doar în câteva paragrafe fulgurante, de maximă concentrare ideatica, plasându-se, ea însăși, "la limita investigării exacte", încearcă să prindă în încremenirea de "piatră" a cuvântului, momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
despre subiect, ar trebui să fie infinită. Devierile liniilor de la axa orizontală sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii clasice. Abaterile lor ascuțite de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în care poetul, depășind impasul, dă la iveală versuri în care îmbină fericit imagismul, notația descriptivă impresionistă și un simbolism al bogatelor sinestezii sunet-imagine-miros, cu deschideri către un expresionism utilizat ca o exacerbare spre tragic a melancoliei. Poemele sunt fine arabescuri, muzicale, cu modulații sinuoase, în care ochiul și auzul fantasmează în marginea realului (în al doilea ciclu, dedicat satului și copilăriei, memoria - duioasă - joacă rolul unui al cincilea organ al percepției). Este o lirică unde natura, peisajul, rural sau citadin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte de vibrări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente, de o formă mult bizară, Răspînd noaptea raze blînde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus În oglinda unui lac. Ochiul vesel Întîlneștc, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode, unde cîntă vechiul bong, Și auzul se resimte de vibrări
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amorsat. Totuși, cam din 1480 pînă prin 1520, această influență florentină și romană rămîne limitată mai ales la decorarea bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din principiile goticului flamboaiant; pilaștri în maniera antică, chesoane, frize, arabescuri stau mărturie a unei arte noi. O dată cu începutul domniei lui Francisc I, italienismul cîștigă teren, mai întîi în castelele de pe Loara, (Chenonceaux, Villandry, Chambord), apoi la Fontainebleau, datorită artiștilor italieni chemați de Francisc I și datorită a ceea ce se poate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dramatice sau literare. Alte două compoziții de gen, Aur negru (1930) și Luciditate (1931), n-au trezit interesul teatrelor sau al criticii de specialitate. De o atenție oarecum binevoitoare s-au bucurat, în schimb, câteva plachete de poezie: Icoane (1928), Arabescuri (1929), Liniște (1934), Versuri (1934), Versuri (1942). Se adaugă un volum de proză scurtă, Cu duhuri rele (1928), fără ecou în epocă. În „Crainicul” (Târgu Jiu, 1931), J. publică un fragment din Jertfa îngerilor, roman pe care îl anunța și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
discretă a poeziei bacoviene, dar în ansamblu lirica lui J. rămâne una minoră, cantonată în surse și formule uzate prin folosire îndelungată. SCRIERI: Vechiul refren (în colaborare cu Gh.I. Chițibura), Cluj, 1926; Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri”, 1934, 7-8; Paul I. Papadopol, „Arabescuri”, PL, 1936, 1; Metzulescu, Literile, I, 84-86; Grigore Bugarin, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 4; Petru Sfetca, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 35; Manu, Reviste, 35-36, 98-100; Firan, Macedonski-Arghezi, 277; Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural, Timișoara, 1975, 24. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective. 1.4. Restaurantul cu program artistic este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective. 1.4. Restaurantul cu program artistic este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]
-
neantizare, de anihilare totală, pentru ca, apoi, să se metabolizeze într-un binecuvântat sentiment de biruință, de îndată ce copilul este proiectat într-o lume nouă, scăldată de o lumină diafană, somptuoasă, cu irizații parcă celeste și străjuită de curcubee magnifice și de arabescuri minunate, asemenea cozilor imperiale de păun. Scena devine și mai fascinantă datorită unor apariții arhetipale benefice și proiectarea unor tărâmuri feerice. E o suită de emoții elixirante, care alungă toate tenebrele celui care își retrăiește nașterea, pentru că această trăire înaltă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Laude, critica a constatat o modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără îndoială, tumultul dinainte s-a potolit. Poeziile devin arabescuri subtil geometrizate, stilizate cu migală și rafinament. Elemente altădată vituperate constituie acum materia poetică. Sunt căutate corespondențele secrete dintre fenomene, stările difuze ale sufletului, imponderabile, ajungându-se progresiv, în Versul liber și mai târziu în Tristele, până la înțelegerea poemului ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
s-a întâmplat pe neașteptate pe palierul ce se legăna în mijlocul stepei a semănat cu încântarea unui copil care, după o îndelungă cercetare zadarnică, descoperă în liniile încurcate savant dintr-un desen un personaj sau un obiect ascuns. Îl vede, arabescurile desenului capătă un nou sens, o nouă viață... Așa era și cu privirea mea interioară. Deodată, am văzut! Sau, mai degrabă, am simțit cu toată ființa mea legătura luminoasă care unea clipa aceea plină de unduiri irizate de alte clipe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
chiar din sensul inițial al termenului (fr. grotesque, it. grotesca, "capricios, ridicol" < grotta, "peșteră"), folosit pentru desemnarea ornamentelor fantastice din grotele italiene antice, a desenelor de aici caracterizate prin amestecuri de forme omenești, simbioze de regnuri vegetale și animale în arabescuri bizare. Ca și comicul, grotescul se bazează pe asocierea fantezist-contrastivă de elemente. De altfel, mai mulți cercetători echivalează termeni din seria sinonimică a comicului cu grotescul. Astfel, Th. Gautier (Les Grotesque, 1844) pune semnul egalității între burlesc, arabesc și grotesc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
animale în arabescuri bizare. Ca și comicul, grotescul se bazează pe asocierea fantezist-contrastivă de elemente. De altfel, mai mulți cercetători echivalează termeni din seria sinonimică a comicului cu grotescul. Astfel, Th. Gautier (Les Grotesque, 1844) pune semnul egalității între burlesc, arabesc și grotesc, iar K.F. Flögel (Geschichte des Grotesk-Komischen, 1788), Thomas Wright (A History of Caricature and Grotesque in Literature and Art, 1865) sau J.A. Symonds (The Caricature, the Fantastic, the Grotesque, 1890) insistă asupra identității dintre grotesc și caricatură
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
au forma unei măciulii și conțin granule de polen grupate În polinie. Orhideele există pe glob În circa 20.000 de specii. Lianele se Împletesc pe trunchiul copacilor până ce Îi sugrumă. Se realizează adevărate tuneluri de verdeață, ca Într-un arabesc de basm, cascade și lacuri artificiale etc. (Larousse. Plante și animale, p. 23). 478 maimuțe. Intrarea principală a Grădinii este dominată de impunătoarea statuie În bronz a Întemeietorului orașului, Thomas Stanford Raffles. Grădina Națională de Orhidee deține cea mai mare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fiind simultan „sacrificat” și „învingător”. În volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat, incriminat, ca exercițiu în sine, la Mallarmé și Valéry. Din „sunete-crin”, poetul conturează arabescuri, evocând o lume de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul „cerul de arme cristaline”, „sorii nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
1967; Opere, I-V, îngr. Eugenia Tudor-Anton, pref. Const. Ciopraga, București, 1972-1988; Sangvine, îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Sărbătorile în familie, îngr. Eugenia Tudor-Anton, București, 1976; Nuvele. Povestiri, îngr. Eugenia Tudor-Anton, Mihai Dascal și Viola Vancea, București, 1980; Arabescul amintirii, îngr. și pref. Dimitrie Stamatiadi, București, 1986; Fecioarele despletite. Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, pref. Doina Modola, Cluj-Napoca, 1986; Femeia în fața oglinzei, postfață Ion Bogdan Lefter, București, 1988; Omul care a trecut, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Papadat-Bengescu: Individual și social în ciclul Hallipa, DFC, 218-240; Dimisianu, Lecturi, 64-77; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 92-120; Lăzărescu, Romanul, 197-223; Trandafir, Dinamica, 149-157; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 98-164; Ioan Holban, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1985; Indrieș, Polifonia, 144-164; Nicolae Manolescu, „Arabescul amintirii”, un roman inedit, RL, 1987, 27; Adriana Babeți, Anamneze, O, 1987, 31; Cristea, Fereastra, 47-68; Craia, Fețele, 39-48; Popovici, Eu, personajul, 155-170; Raicu, Descoperirea, 135-167; Negoițescu, Ist. lit., I, 245-247; Lovinescu, Sburătorul, I-II, VI, passim; Pamfil, Spațialitate, 58-68
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
mâinii, producerea unei informații frumoase poate depinde de procedeul artistic (prin asemănare ori abstract), depinde de material (sunet, sunet articulat, volum, linie, culoare, mișcare, lumină) și depinde de produs (muzică abstractă/muzică cu temă; poezie/proză/operă dramatică; arhitectură/ sculptură; arabesc/desen; pictură abstractă/ pictură cu temă; dans/dans cu temă; spectacol de sunet și lumină/cinematograf/fotografie). Fiecare dintre noi își cunoaște propria mână, este o țară cu linii, fără nume vizibil, dar cu amprente literare! Aici se va face
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
semnelor”. Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui D. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și reflecții. Cele cinci volume de Eseuri (1992-1997), intitulate Psihologia libertății și psihologia sclaviei, Tranziția politică actuală, Corpul și spiritul indiscriminabile, Iosif și Ruben, Semnificație și valoare, abordează, dintr-o perspectivă interdisciplinară, istoria, religia, politica, morala, cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
că poezia este un mijloc de instruire (la fel ca orice manual).1 Părerii că orice poezie este, sau ar trebui să fie, propagandă i se opune părerea că ea este, sau trebuie să fie, numai sunet și imagine - un arabesc fără nici o legătură cu lumea emoțiilor umane. Aceste teze antagonice și-au aflat expresiile lor cele mai subtile, poate, pe de o parte, în părerea că poezia este "joc" și, pe de altă parte, în ideea că ea este "muncă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de fundal, ci se insinuează ca prim plan. O construcție artificială, himerică, sincretică, un spirit al emblemelor întrețesute într-o tapiserie complicată, decorativismul lui Moreau contribuie la proiectarea într-un plan atemporal a unor întâlniri exemplare, enigmatice. Această atracție pentru arabesc, artificios, abstrus, excesiv configurată stilistic, pe care o semnalează și M. Bengesco relevă o caracteristică decadentă mai ales când realizăm conexiunea cu temele predilecte ale tablourilor sale și cu efeminarea personajelor masculine, androginia fiind numitorul comun al majorității reprezentărilor masculine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de simbol național. Artistul găsește soluția în "adaptarea motivelor decorative ale monăstirilor noastre și în special a ornamentației bogate de la Curtea de Argeș. Deși aplicată la suprafețe mai mici și executate în alt material, ornamentele își mențin valoarea lor. Iar câmpul de arabescuri ce acoperă capacul contrastează în mod fericit cu suprafața liniștită cu ondul neted, pe care se desprind medalioanele de pe sarcofag (...) Caracteristică este și stilizarea figurilor din medalioane"200. Un al caz exemplar de valorificare a tradiției bizatine în spiritul modernității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]