434 matches
-
deal sau o ridicătură. Sunt ridicate din bârne, ca o casă de lemn, cu capetele ieșite una peste alta la încheieturi. Se întâlnesc adesea pridvoare arcuite în jurul clădirii și acestea, la fel ca și portalul și pereții sunt decorate cu arabescuri ornamentale colorate și cu chipuri de sfinți. Toate acestea arată, desigur, o artă rudimentară, dar nu lipsită de frumusețe.”" Bisericile de lemn, adevărate monumente de artă populară românească, constituie, în prezent, importante dovezi materiale ale permanenței românești în arealul carpatic
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
metalizat , aplicându-i-se un nou tratament termic. Obiectul final prezintă în acest fel reflexe irizante, culorile mergând de la auriu la purpuriu. Între anii 750 și 800, stilul decorativ deviază spre inscripțiile lucrate sub formă de benzi , ele anunțând viitoarele arabescuri . Textele sunt mai ales Sure din Coran. Perioada clasică a literaturii abbaside este cea a secolelor VIII-XI . Viața religioasă , gândurile lui Mahomed sunt reflectate de scrierile în araba literară (diferită de limba vorbită) și de poezia de dragoste. Acum ia
Artă arabă () [Corola-website/Science/306105_a_307434]
-
semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și reflecții. Cele cinci volume de Eseuri (1992-1997), intitulate Psihologia libertății și psihologia sclaviei, Tranziția politică actuală, Corpul și spiritul indiscriminabile, Iosif și Ruben, Semnificație și valoare, abordează, dintr-o perspectivă interdisciplinară, istoria, religia, politica, morala, cultura
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
sau elaborat, niciodată ocultat ca la van Eyck, se înscrie într-o compoziție echilibrată și complexă, în stil monumental sau intimist; masele se repartizează armonios în funcție de tentele reci sau calde; linia șerpuitoare și fluidă a corpurilor, drapajele se derulează în arabescuri străine lui Campin sau goticului. Van der Weyden introduce în arta sa un (realism) non-iluzionist, o solemnitate patetică; exprimarea durerii personajelor din carne și oase, unite prin raporturi srânse, atinge sensibilitatea spectatorului ("Coborârea de pe cruce"). ¤ La maturitate, intensitatea spirituală a
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
de numai 548 m (dintr-un total de 1177 m). Faptul că dincolo de sifonul ÎI - depășit cu ajutorul scafandrului autonom - peșteră continuă în regim vados, având o rețea vastă de galerii neafectate de impactul uman. Morfologia să, departe de a posedă arabescurile specifice peșterilor puternic concreționate, este sobra și impunătoare. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere chiroptere și carabide.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
român mixează tendințele cu subtilitate, adăugând idei și fragmente livrești, așa încât structura romanesca rezultată beneficiază și azi de studii elogioase, mereu diversificate și nelămurite (...) În proza lui George Balaita citim anchete în oglinzi deformate. De aici și farmecul scriiturii. Exagerarea, arabescurile, deturnarea, excesul și multe altele captează adevăruri și vinovații în sensuri dizarmonice ce dau, paradoxal, noima întregului. Alături de extravaganța malefica, trebuie numaidecit să situam problemă inocentei. În lumea modernă nimic nu rămîne nealterat, scriitorul știe asta mai bine decît toți
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
redea adevărul vieții, smulgând fără cruțare vălul somptuos de pe societatea nobiliaro-birocratică a timpului său. Bielinski a menționat, drept calitate principală a creației lui Gogol, „fidelitatea sa extraordinară față de realitate" , realismul său încă în 1835, Bielinski scria, în legătură cu nuvelele publicate în "Arabescuri" ("Nevski Prospekt" și "Însemnările unui nebun"), că "scena pe care se desfășoară acțiunea se lărgește și, fără ca autorul să părăsească iubita și minunata lui Ucraina, el caută de astă dată poezia în moravurile clasei mijlocii din Rusia. Și, Dumnezeule, ce
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
al "Gazetei Ministerului învățământului" se tipărește articolul lui Gogol, "Planul de predare a istoriei universale". La 27 februarie, cenzura interzice tipărirea povestirii "Banduristul sângeros", prevăzută a apărea în revista "Biblioteka dlea citenia" ("Biblioteca pentru lectură"). 1835: În ianuarie apare volumul "Arabescuri", care, pe lângă nuvelele "Nevski Prospekt", "Portretul", "Însemnările unui nebun", conține și 13 articole axate pe probleme de literatură, estetică, arhitectură, artă, istorie etc. În martie apare "Mirgorod". Ambele volume sânt întâmpinate de Vissarion Belinski cu o scurtă recenzie binevoitoare în
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
o persoană care stăpânește haosul. Poate că regele îl reprezintă chiar pe artist care contemplă propria epocă furtunoasă în care trăiește? Femeia de la picioarele lui (prosternată, moartă sau inconștientă?) ne amintește de Rubens. Compoziția în totalitatea ei se sprijină pe arabesc. Formele cailor, trupurile în poziții contorsionate ca niște șopârle, faldurile unduinde ale draperiilor formează un sistem de linii ingenios, creează senzualitatea tabloului care vibrează ca un organism viu. Liniile pensulei lui Delacroix sunt energice și îndrăznețe, subordonate viziunii întregului, fapt
Moartea lui Sardanapal () [Corola-website/Science/298205_a_299534]
-
metalelor, a lemnului, a pieilor, ceramica, covoarelor), pictura de manuscris și caligrafia. Supusă preceptelor religioase, arta decorativă islamică nu folosește, în general, reprezentarea figurii omenești sau a animalelor, ci manifestă preferință pentru ornamentul pur, decorațiile bogate și caligrafia artistică (exemplu: arabescul). Artiștii islamici din perioada dinastiei Omeiazilor s-au decantat de stilul și moștenirea bizantină clasică târzie, dezvoltând forme diferite, complexe, decorații împletite și întrețesute. Credința în Coran interzicea reprezentarea artistică a ființelor. Artiștii se străduiau să prezinte textul Coranului în
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Adrianopol, "Moscheea Albastră", Palatul Top Kapi. O primă caracteristică a construcțiilor monumentale islamice o constituie concepția unitară privind spațiul destinat cultului religios. Arta ornamentului ocupă un loc deosebit în decorarea construcțiilor. Acesta era alcătuit din motive geometrice sau florale denumite arabescuri. Lângă moschei, musulmanii construiau minarete în care urca muezinul pentru a chema oamenii la rugăciune. Forma minaretelor și cea a cupolelor, sau a domurilor cu forma unor cepe, așezate în vârful moscheii sunt caracteristice arhitecturii musulmane. În perioada de înflorire
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
lemn și ștuc, iar în grădini sunt introduse straturile de flori ornamentate. Stilul Fontainebleau combină picturi alegorice în modele din ghips turnat, rama fiind tratată ca și cum ar fi din piele sau hârtie, crestate și laminate în suluri și combinate cu arabescuri. Idealurile Fontainebleau de frumusețe feminină sunt manieriste: un cap mic și elegant, pe un gât lung, trunchi și membre exagerat de lungi,sânii mici și ridicați aproape o reîntoarcere la frumusețile din perioada Goticului Târziu.Noile lucrări de la Fontainebleau au
Castelul Fontainebleau () [Corola-website/Science/319067_a_320396]
-
cu gârlici din zona dealurilor, pictată adesea de Nicolae Grigorescu, observându-se modul de tratare a compoziției care diferă fundamental de ce s-a pictat tradițional până atunci. Cultul liniei având ca scop frumusețea ei în sine, se distinge remarcabil în arabescul copacilor și al norilor, în contrastul umbrelor sugerate printr-o rețea fină de segmente șerpuite paralel cu albul hârtiei care sugerează lumina, totul ducând la un efect puternic decorativ al graficii de stil Secession-Art Nouveau. Exemplu elocvent este și peisajul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cum sunt lacul plin cu nuferi ("Înecatul") și arborii ("Primăvara!") ca simbol al puterii organice, simbol al energiei. Prin motivele abordate, Baltazar s-a alăturat concepției lui Maurice Denis care spune că "... ilustrația reprezintă decorația unei cărți [...] o broderie de arabescuri pe pagină, un acompaniament al liniilor expresive". După cum se știe, decorația caracteristică stilului Modern Style, Secession, Art Nouveau urmează două tendințe contrare. O tendință este simbolistă, iraționalistă și cea de a doua este funcționalistă, raționalistă. Ambelor tendințe le corespund două
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
stilului Modern Style, Secession, Art Nouveau urmează două tendințe contrare. O tendință este simbolistă, iraționalistă și cea de a doua este funcționalistă, raționalistă. Ambelor tendințe le corespund două canoane: unul care pune accentul pe liniile curbe, sinuoase, ondulatorii și pe arabesc, învolburări și volute ce definesc stilul baroc și unul care se bazează pe formele mai sobre, rectangulare, caracteristice școlilor din Glasgow și Viena. Din analiza critică a lui Vasile Florea, tributar firii sale dionisiace și imaginative, Apcar Baltazar a ales
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
care indică drumul pe care va evolua artă să." Horia Medeleanu, 1987 “Formă de ansamblu se adună și se compune fie în chipuri efigie, fie în spațialități peisagistice, fie în grafisme în sine, abstract sugestive, non figurale. Sună lunefic ascendentă arabescului dar rămâne hotărâtoare articularea, în unitatea imagistică a sensului figurativ identificat între chipul uman și câmpul înflorit “. Ioan Iovan, 2004
Ioan Cott () [Corola-website/Science/315673_a_317002]
-
se numește un ansamblu de motive decorative pe bază de arabescuri și de împletituri geometrice, puse în valoare cu aur și argint, care apar pe vechile manuscrise, în special ilustrațiile în culori vii ale manuscriselor medievale. Anluminurile, denumite și "iluminări", sunt acele ilustrații într-un manuscris cu picturi sau ornamente manuale
Anluminură () [Corola-website/Science/321204_a_322533]
-
din India) era folosit după învățăturile caligrafilor perși. În cazul anluminurii precarolingiene, se află câteva caracteristici ale decorației paginii, specifice predilecției locale pentru un tip ornamental derivat dintr-o tehnică anume: la lombarzi - "entrelac"-ul; la irlandezi - spirala; la bizantini - arabescul (împrumutat din arta sasanidă); la germani - ornamentația bazată pe teme animaliere.. În anluminură, planul textual este articulat figural, iar cel figural are valori scripturale. Încă din secolele timpurii ale creștinismului, copiștii scriptoriilor monastice erau însoțiți de miniaturiști și anluminatori, pentru
Anluminură () [Corola-website/Science/321204_a_322533]
-
accentuați și neaccentuați. Un exemplu de ritm aditiv este 323, unde 2= și 3= . Ritmul aditiv arată ca un mosaic, frecvent întâlnit în spațiul ortodox și islamic, și excelent pentru variațiile melismei cântului bizantin în secolului al XIII-lea sau arabescurile muzicii otomane. În contrast cu ritmul diviziv, grupuri de 5 (3+2) sau 7 (3+2+2) timpi sunt des întâlnite. Ritmurile aditive sunt utilizate uneori în muzica populară: de exemplu, ritmul ``aksak" . Notația ritmului aditiv cu metru este relativ complexă; exemplul
Ritm (muzică) () [Corola-website/Science/315428_a_316757]
-
anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu zidește o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie (sau Sf. Onofrei, după cum i se mai spune). Pe peretele pridvorului, deasupra ușii de acces în pronaos, se află pisania cu stema Moldovei, încadrată într-un arabesc, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul înzestrează biserică cu
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
islamică, care până atunci a constat în clădiri simple, cu decorațiuni extinse, a fost transformată de către otomani printr-un vocabular arhitectural dinamic de bolti, cupole, domuri, semi-domuri și coloane. Moscheea a fost transformată dintr-o cameră înghesuita și întunecată cu arabescul acoperind toți pereții într-un sanctuar de echilibru estetic și tehnic, elegantă rafinată și o aluzie la transcendență cerescă. În patria lor în Asia Centrală, turci trăiau în ceea ce putem numi domuri, cum ar fi corturi adecvate pentru mediul lor natural
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
totodată să-și respecte convingerile religioase. Astfel, viziunea musulmană abstractizează opera de artă, doar așa evitând idolatria și servind ca o punte între Creator și creatură. În timp, lucrurile au evoluat către o estetică „islamizată” a reprezentării, principalele segmente fiind arabescul și caligrafia. Acestea au dinamica lor proprie, bazată pe abstractizare și au ajuns să se identifice cu arta musulmană în întregimea ei. Astfel, apare o estetică specifică islamului cu rolul de reprezentare a ființelor vii, unde sunt căutate anumite concepte
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
Astfel, apare o estetică specifică islamului cu rolul de reprezentare a ființelor vii, unde sunt căutate anumite concepte care utilizează forma pentru a exprima o idee referitoare la o anumită creatură și nu pentru a o reproduce în mod individual. Arabescul este un tip de motiv ornamental și constă în mai multe forme regulate care se repetă la un interval regulat de timp. Aceste forme sunt de natură vegetală (frunze de copac, flori) sau geometrică (cercuri, pătrate, triunghiuri). Arabescul se folosește
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
mod individual. Arabescul este un tip de motiv ornamental și constă în mai multe forme regulate care se repetă la un interval regulat de timp. Aceste forme sunt de natură vegetală (frunze de copac, flori) sau geometrică (cercuri, pătrate, triunghiuri). Arabescul se folosește pentru decorarea spațiilor goale, într-o manieră repetitivă ce simbolizează infinitatea lui Dumnezeu. Caligrafia (Arabă: "al-khatt", الخط), considerată vehicul al cuvântului divin în artă și decorație , dar și o compensație pentru interzicerea reprezentării umane și divine, întruchipează viziunea
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
putem spune că arta a avut dintotdeauna un rol important în civilizația arabă, iar artiștii contemporani găsesc în continuare inspirație în culorile vibrante, formele geometrice deosebite, decorațiile interioare, artizanatul, arta textilă, mozaicurile și caligrafia artei islamice, considerate acum „artă clasică”. Arabescul, respectiv formele geometrice florale sau vegetale sunt un element recurent în arta islamică și reprezintă natura transcendentă și invizibilă a lui Dumnezeu. Cu toate acestea, arta islamică nu se rezumă la teme religioase și, cu excepția caligrafiei, pereților moscheilor, paginilor decorate
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]