12,940 matches
-
același timp, noile aranjamente trimit la o forță a sintezei care este aceea a gândirii. Gândirea tradițională. LP: Într-un sens apreciativ, firește. Dar textul filosofic? MD: Acesta ridică problema argumentării: more geometrico demonstratum. Textul filosofic cunoaște forme diferite de aranjament: dialogul a fost cea dintâi; forma aforistică, tratatul spinozist, autobiografia carteziană din Discours de la méthode, argumentarea wittgensteiniană (ea însăși sfârtecată) etc. LP: Ați fi de acord să spuneți: filosofia "continuată prin toate mijloacele"? Cartea dumneavoastră, L'énergie du désespoir, are
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Nu cred că un spirit filosofic ar spune așa ceva, deși, într-un anumit fel, acele Collected Papers ale unui filosof analitic înseamnă o gândire continuată prin toate mijloacele... Este adevărat că, în anumite forme de poezie, există dispozitive deconcertante de aranjament. De fiecare dată trebuie să ne întrebăm care este modul deconcertant, în ce anume constă el. Dar, în textul filosofic - și, prin aceasta, înțeleg formele perpetuate, fie că este vorba despre Derrida, Deleuze, Foucault sau alții -, apare întotdeauna o discursivitate
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
este posibilă pentru oricine a trecut prin școală nu ca gâsca prin apă, ci asimilând realmente cunoștințele predate. în clasa a zecea (poate că între timp lecția respectivă a fost mutată la o altă clasă), la algebră, capitolul despre permutări, aranjamente și combinări a n obiecte în grupe de câte k obiecte, se arată că numărul combinațiilor care se pot face cu n obiecte în grupe de câte k obiecte, k evident mai mic decât n, se obține împărțind factorialul lui
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
în prima instanță, în ieșirea la lumină a unei noi promoții, dar nu pot să nu observ că ele implică - dacă nu sunt rapid abandonate - reciprocități avantajoase și varii compromisuri, în sfera valorii, de dragul "cauzei". Or, nici o cauză nu merită aranjamentul și coteria, minciuna grosieră sau pioasă. Iar capacitatea receptivă a criticului, disponibilitatea lui pentru înregistrarea și calificarea celor mai diverse formule estetice, îl împing, nolens-volens, către o situare în afara oricărei generații. Tocmai pentru a putea rămâne în interiorul întregii noastre literaturi
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
Ostrom; autoarea avea să primească în 2009 Premiul Nobel pentru economie. Impresionantă prin anvergura teoretică, lucrarea se bazează pe un număr mare de cercetări empirice. În locuri foarte diferite, din Europa de Vest până în subcontinentul indian sau în Africa, se pot întâlni aranjamente instituționale complexe, care permit soluționarea unor probleme de acțiune colectivă cu care se confruntă diversele comunități umane. Ostrom a construit un cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în Africa, se pot întâlni aranjamente instituționale complexe, care permit soluționarea unor probleme de acțiune colectivă cu care se confruntă diversele comunități umane. Ostrom a construit un cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a crescut într-o măsură remarcabilă. Autorii lor au argumentat că aceleași
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
deceniu al anilor 2000 de către cercetători și studenți ai SNSPA, a cercetărilor făcute de echipele Școlii lui Gusti în anii ’30 ai secolului trecut în zona Vrancei . Aceste noi date, coroborate cu altele disponibile, permit crearea unei imagini a evoluției aranjamentelor instituționale tradiționale din acea zonă, în prima parte a secolului XX, în perioada socialistă, precum și până în anii recenți. Fie că încercăm să reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că munca
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că munca de a reconstrui aceste aranjamente instituționale, recitind ostromian propunerea lui Stahl, nu este lipsită de dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
mai plastic, se poate face apel la vorba populară: Bună țară, rea tocmeală Hât-o-n cur de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pe un preț mic) și să arendeze el însuși alt pământ, cu un preț mai mare, dacă astfel obține un beneficiu mai mare. Explicația faptului că țăranul nu își cultivă propriul pământ nu este deci aceea că e leneș: dimpotrivă, aranjamentele instituționale îl determină să se comporte într-un mod care poate părea absurd (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 94). Este interesant că Gherea (1977, p. 204) face apel la un soi de experiment mintal pentru a susține că instituțiile au un rol
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune colectivă: o soluție caracterizată prin mecanisme locale, endogene. Comunitățile mici (sate sau grupuri de sate) au produs mecanisme de gestionare a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
care se întâlneau fără a cere ajutorul unui factor extern , dimpotrivă, adesea împotriva încercărilor acestuia de a interfera. Aceasta este teza pe care o susțin și Stahl, și Ostrom. Cât de reușită a fost însă această soluție? O evaluare a aranjamentelor instituționale tradiționale Secolul al XIX-lea a însemnat o perioadă de mari schimbări în societățile agrare din multe zone ale lumii: de la o societate precapitalistă, în care satele aveau un caracter închis, cu multe resurse stăpânite în comun și într-
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
bunuri colective - precum educația, asistența medicală etc.). Similar cu ce s-a întâmplat în multe alte zone ale lumii, și la noi în țară doi factori au avut un rol central: (1) relațiile de tip capitalist, care au transformat inclusiv aranjamentele instituționale din agricultură (cultivarea plantelor, creșterea animalelor, dar și utilizarea fondului silvic etc.); și (2) statul centralizat, care a impus în această perioadă o administrație tot mai puternică și a introdus taxarea individuală. Cei doi factori și-au dat mâna
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
organizarea primăriilor. Administrația locală a repre zentat voința statului central. Primarul, perceptorii, dorobanții nu erau membrii satului, ci statul; ei erau organul statului în sat. Preluând argumentele lui Stahl, și alți autori, inclusiv în acest volum, au susținut că, deși aranjamentele instituționale ale satului devălmaș nu au putut să reziste atacului combinat al celor doi factori amintiți aici, ele au reușit să funcționeze o perioadă îndelungată - timp de mai multe secole; și, s-ar putea continua, dacă s-au menținut o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
suficiența, chiar abundența resurselor comune și au funcționat în perioada în care aceste circumstanțe s-au păstrat; deterioarea circumstanțelor a reprezentat momentul în care și instituțiile respective și-au arătat cu claritate slăbiciunile. Dar dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că aranjamentele instituționale din satele devălmașe diferă în mod radical de acelea pe care Ostrom le-a studiat; căci Ostrom s-a aplecat asupra acelor instituții care au reușit să facă față situațiilor în care resursele deveneau limitate sau chiar apărea o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în vedere doar situațiile în care pășunea lui Hardin era încă imensă, iar animalele care o pășteau erau încă puține, ci mai ales acelea în care suprautilizarea pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o soluție la problemele de acțiune colectivă care apar în fața unei comunități. Regulile de alegere O primă caracteristică a instituțiilor satului devălmaș a fost aceea că ele nu au avut complexitatea necesară pentru a face
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele. Or, cea de-a doua verigă slabă a cadrului instituțional devălmaș pe care am indicat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
constă în faptul că a apărut și a funcționat în circumstanțe speciale: resursele comune pe care se baza cooperarea socială erau abundente (practic nelimitate în anumite situații) și s-au păstrat astfel o lungă perioadă de timp. Or, testul unui aranjament instituțional care privește gestionarea resurselor comune este acela al modului în care funcționează când resursele se deteriorează, când raritatea devine regula, se instalează penuria, iar competiția dintre membrii grupului, comportamentele de tip blatist etc. se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
unui aranjament instituțional care privește gestionarea resurselor comune este acela al modului în care funcționează când resursele se deteriorează, când raritatea devine regula, se instalează penuria, iar competiția dintre membrii grupului, comportamentele de tip blatist etc. se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional în circumstanțe de acest tip? Iar dacă da, cum și în ce fel? Stahl (1998, vol. II, partea a III-a, cap. II-IV, passim) insistă asupra faptului că aranjamentele caracteristice satului devălmaș presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
grupului, comportamentele de tip blatist etc. se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional în circumstanțe de acest tip? Iar dacă da, cum și în ce fel? Stahl (1998, vol. II, partea a III-a, cap. II-IV, passim) insistă asupra faptului că aranjamentele caracteristice satului devălmaș presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea era copleșitor de multă față de un număr restrâns de oameni și în special față de nevoile și capacitățile lor tehnice”; în fața imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
statul modern și economia de piață. Iar când spunem economie de piață, accentuăm asupra caracterului concurențial al acesteia, asupra faptului că ea presupune că resursele nu sunt nesfârșite, ci, dimpotrivă, limitate . Stahl a argumentat că, atunci când acești factori au agresat aranjamentele instituționale arhaice, reacția a fost aceea de a produce răspunsuri instituționale noi. Pentru a lua un singur exemplu, în cazul utilizării pădurilor au apărut, arată Stahl (1998, vol. I, partea a III a, cap. 2), diferite reguli care au încercat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută (p. 99). Aranjamentele instituționale devălmașe stau mărturie pentru un anumit tip de organizare socială în care de fapt nu se presupune că existau condițiile tehnologice și demografice care să conducă la epuizarea resurselor; ele asumau abundența acestora și se construiau prin evitarea - întru
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]