6,377 matches
-
pe teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze, suntem mlădițe dintr-un arbore genealogic din care ne desprindem ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_amintiri_cu_parfum_de_altadata_intr_un_poem_in_proza_semnat_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
lui e totuși alta. Părăsește Iașul, plecând la București. Obținuse între timp și ajutorul unui alt sponsor, arendașul C. C. Calciu, membru marcant al organizației iorghiste din Covurlui. Îl primesc cu căldură bancherul Ioan G. Bibicescu și basarabeanul exilat Zamfir C. Arbore, conducătorii Societății de Ajutorare a Românilor din Basarabia “Milcovul”. Cei doi se pun chezași și Ilie e primit la Facultatea de Litere-Filosofie. Lipsit de resurse financiare, tânărul atletic, care nu bea și nu fumează, se înhamă la muncă. Salahor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PLEACĂ-ȚI RAMURILE TALE, Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1291 din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pleacă-ți ramurile tale, Arbore înalt și mândru, Vorbele pot fi fatale, Binele nu are sâmburi, Pleacă-ți ramurile tale, Arbore înalt și sumbru, Înaintea dumitale Mă înclin și umblu. Pleacă-ți ramurile tale, Poate-aș vrea să spânzur Tot trecutul și o parte Din
PLEACĂ-ŢI RAMURILE TALE, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405317388.html [Corola-blog/BlogPost/349249_a_350578]
-
Semne > PLEACĂ-ȚI RAMURILE TALE, Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1291 din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pleacă-ți ramurile tale, Arbore înalt și mândru, Vorbele pot fi fatale, Binele nu are sâmburi, Pleacă-ți ramurile tale, Arbore înalt și sumbru, Înaintea dumitale Mă înclin și umblu. Pleacă-ți ramurile tale, Poate-aș vrea să spânzur Tot trecutul și o parte Din trecute gânduri. Poate-acoperi o pereche Ce iubesc în noapte, Arborele stă de veghe, Gemete și șoapte
PLEACĂ-ŢI RAMURILE TALE, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405317388.html [Corola-blog/BlogPost/349249_a_350578]
-
are sâmburi, Pleacă-ți ramurile tale, Arbore înalt și sumbru, Înaintea dumitale Mă înclin și umblu. Pleacă-ți ramurile tale, Poate-aș vrea să spânzur Tot trecutul și o parte Din trecute gânduri. Poate-acoperi o pereche Ce iubesc în noapte, Arborele stă de veghe, Gemete și șoapte. Uneori pământul nu ne-ncape, Uneori pământul e prea mic, Uneori suntem ca două clape Smulse, pianul semănând c-un dric. Uneori ne caută șerpii, viermii, Uneori suntem de neîmpăcat, Uneori călcăm ca pachidermii
PLEACĂ-ŢI RAMURILE TALE, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405317388.html [Corola-blog/BlogPost/349249_a_350578]
-
mai importanți ai secolului XX, autor de romane, nuvele și scenarii. A inaugurat cu „In Cold Blood” genul „romanului de non-ficțiune”, roman-reportaj în care personajele și acțiunea sunt adevărate. Printre operele sale se numară :Alte glasuri, alte încăperi, roman (1948), Arborele nopții, nuvele (1949), Local Colour, impresii de călătorie, Harfa de iarbă, nuvelă, Mic dejun la Tiffany, roman (1958), The Muses are Heard, povestiri (1956), House of Flowers, scenariu de musical jucat pe Broadway (1964), Cu sânge rece, roman (1966), The
Truman Capote: Mic dejun la Tiffany. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/truman-capote-mic-dejun-la-tiffany-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339485_a_340814]
-
Este, ca fiecare dintre grădinile botanice de la Balcik, străbătută de un pârâu. În ea se găsesc specii diverse de flori, lalele negre, crini și o uriașă magnolie. Specia cultivată în Bulgaria e de origine nord-americană, cu frunze mereu verzi, un arbore care atinge 20 metri înălțime. Mugurii seamănă cu fructele de ananas, iar florile au 30-45 centimetri diametru. Cascada artificială, cu terase de 14 metri e printre cele mai spectaculoase obiective din grădina de la Balcik. Pe malul cascadei se află uzina
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396625939.html [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
și de alte culori politice, care n-aveau habar despre viața creștină; și nu erau pregătiți pentru rugăciunea inimii, ei nu cunoșteau nici rugăciunea Tatăl nostru. Chiar miniștrii aceștia, cu care am stat un an și jumătate, cum ar fi generalul Arbore, ministrul Mareș, care era ministrul comunicațiilor - au fost nevoiți să învețe Tatăl nostru și Crezul, un Cuvine-se cu adevărat, la 50-60 de ani. - Ce ne puteți spune despre vremurile grele prin care vom trece și noi? - Ei, prin ce-am
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
aibe pretenția de a rescrie istoria, ceea ce s-a scris prin nevolnicia „României mari..” sau a..” Moldovei mici”..? Nicidecum nu este vorba de o spălare a creierului, ci o intenție de a face acest lucru... Interesant ar fi de studiat arborele genealogic al acestui.. individ ’moldovean’(că nu-i nici atât.. aservitul..), sau bine, să zicem „lider”... În cazul în care originile sale atât de „moldovenești” s-ar dovedi viabile, oare până unde i-ar ajunge „moldovenismul” dacă ’’Moldova nu a fost
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417443947.html [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
uneori a însemnat în pragurile carierei pentru Lamia Beligan, faptul de a fi fiica celebrului actor Radu Beligan. Ajutor sau greutate, Lamia Beligan este vlăstarul unui stejar! Un vlăstar crescut maiestuos, nu umbrit de stejar, un vlăstar ajuns azi deja arbore cu forța și maturitatea sa, cu frunza și ghindele sale, cu cerul ei, cu umbra ei! Este o actriță cu har, adorabilă, cu fibre morale, muncitoare, serioasă, tenace, independentă, cu ardoare, cu frumusețe, cu strălucire, cu lumină de topaze în
LAMIA BELIGAN. ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ŞI STEJAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427692811.html [Corola-blog/BlogPost/341008_a_342337]
-
primordiale. El este Spiritul divin ce îl însoțește încă de la începuturile lumii, orientând sensul căutărilor sale printr-un organ privilegiat, canal și simbol al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum. Viziunea antropocentristă de factură renascentistă trimite la reprezentările lui Leonardo da Vinci și orientează cititorul spre înțelegerea ciclicității cosmice și a dinamicii universale
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
a construcțiilor, echipamentelor și infrastructurii Anexă 2 LISTA unităților administrativ-teritoriale în care vor fi efectuate, cu precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice, introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice și reabilitare a zonelor rurale din județul Suceava 1. Arbore 2. Baia 3. Botosana 4. Cacica 5. Cajvana 6. Ciprian Porumbescu 7. Cornu Luncii 8. Dolhasca (Probota) 9. Dolhesti 10. Fălticeni 11. Gură Humorului (Voroneț) 12. Marginea 13. Malini 14. Mănăstirea Humorului 15. Mitocu Dragomirnei (Dragomirna) 16. Moldovita 17. Preutesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169351_a_170680]
-
este prea degradat de trecerea miilor de milenii pentru a putea fi recuperat de geneticieni. La tot ce speră geneticienii ar fi recuperarea unor mostre de ADN de la animale care au dispărut de cel mult 200.000 de ani, în arborele evoluției. Maximum de reușită ar duce, deci, doar până la omul de Neanderthal. Dar și în acest caz este vorba doar de supoziții. De ce? Pentru că așa „Un animal este mai mult decât genomul său, nu totul este înscris în ADN; cum
Arca lui Noe, ascunsă în ADN () [Corola-website/Journalistic/105107_a_106399]
-
în timp, prin jocul hazardului și al ocaziilor sesizate din plăcerea de a integra de fiecare dată un nou membru comunității nesupuse legii sângelui, ci doar asocierii afective. Astfel s-au creat rețele interne și, progresiv, s-a constituit un arbore genealogic. Încerc aici să-l revizitez, pornind de la prezent către origini nu imemoriale, ci reperabile, identificabile, origini recunoscute printr-un portret de personaj și un loc personalizat”, mărturisește autorul. George Banu (n. 22 iunie 1943, Buzău) este teatrolog, profesor de
Miez de Festival în București. George Banu: „Dacă cineva vrea să vadă ce este în teatrul românesc, să vină la FNT” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104443_a_105735]
-
Articolele Autorului Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturugă, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, II). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un stâlp, un trunchi. Așadar copacul e copac, nu pentru că se sapă ori se taie
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
Părintele doar face invitația la joc, iar copilul continuă jocul așa cum dorește. Poate ca ursulețul care îi dă lui de furcă să se transforme în unul bun. Poate ursulețul care îl reprezintă pe copilul meu să își ia puteri din arborele bătrân al pădurii și să îi țină piept. Sau să facă un târg. Jocul acesta poate duce în orice direcție. Important e ca noi să nu dirijăm jocul, copilul trebuie să fie regizorul. Rolul meu ca părinte este să ascult
Cum să-i reobișnuim pe copii cu școala după vacanța de vară. Otilia Mantelers: „Cel mai puternic instrument al unui părinte este ascultarea” by https://republica.ro/cum-sa-i-reobisnuim-pe-copii-cu-scoala-dupa-vacanta-de-vara-otilia-mantelers-zcel-mai-puternic-instrument [Corola-blog/BlogPost/338237_a_339566]
-
-i transpună pe hârtie, cuvintele. „Mama îmi povestea ceea ce o atrăgea în copilăria ei, la moșia bunicii...” sau „românii trăiau pe teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze, suntem mlădițe dintr-un arbore genealogic din care ne desprindem ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
pe teritoriul ocupat la acea vreme, printre « rușii albi, așa era numită pătura celor avuți și educați» își amintea mama.” „Arborele genealogic al familiei mă interesa foarte mult” Și pentru că „în viața aceasta terestră suntem frunze, suntem mlădițe dintr-un arbore genealogic din care ne desprindem ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
floarea de la piept, Nu a crezut că am să-l bat Cu-al meu destin de copac drept! Iar floarea a crescut din mine, Și s-a făcut înmiresmată, A luat puteri din rădăcine, Din mine, dragoste curată. Acum sunt arbore matur Iar floarea mea, sămânță bună, Am învățat furtuni să-ndur, Din frunze să imi fac cunună. În jurul meu cresc pomi micuți, Cu rădăcina mea-i înconjur, Ei mă ascultă-ncet, tăcuți, De ramurile lor, mă bucur. Când n-oi
CÂND N-OI MAI FI, SĂ FIU VIOARĂ! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1474813706.html [Corola-blog/BlogPost/371443_a_372772]
-
umane. Cu acest Rezonator stelar de bioluminiscență erotică - puteți să-l numiți deja ca fiind, probabil, viitorul nostru “Chivot stelar de bioluminiscență” pentru noul Pat genetic uman -, vom putea cunoaște adevărurilor ascunse de mii de ani despre Pomul Vieții, despre Arborele cunoașterii, despre Copacul abundenței, despre Pietrele prețioase ale doamnelor, despre Adăpostul unde vom găsi Izvorul apei vieții, despre Formă de foc a adevăratei ape...vom putea cunoaște, în sfârșit, adevărul despre Erosul înaripat și despre celălalt Eros care înnaripează. Și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339608267.html [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
probleme de familie, bazându-se pe multe și reale documente, l-a avut distinsul profesor dr. doc. Augustin Z.N.Pop, care a lăsat posterității volumul „Contribuții documen¬tare Ia biografia lui Mihai Eminescu“ (ed. 1962 și 1969) și a întocmit arborele genealogic al familiei Eminescu atât pe linie paternă cât și pe linie maternă. De genealogia familiei s-au mai ocupat acad. prof. Dimitrie Vatamaniuc (București) și prof. Gh. Calotă din Brăila, printre alți cercetători. Bunicul meu, căpitanul Matei Eminovici, al
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1432708905.html [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
de la Balcic a Reginei Maria a României.Acolo am vizitat Domul Regal, Muzeul, Baia Reginei, Sala de Oaspeți, Terasele Suprapuse, Cuibul Liniști, Puntea Suspinelor, Templul Apei ( Nimfeum), Grădină Ghetsemani, etc. În acest spațiu încărcat de istoria neamului românesc, la umbră arborelui Magnolia grandiflora poeții Al.Florin Țene și Gheorghe Vicol au susținut un recital de poezii inspirate de istoria noastră. În continuare s-a mers la Capul Kaliakra, unde s-a vizitat ruinele cetății ce amintesc de luptele dintre ruși și
LA LIGA SCRIITORILOR- BILANŢUL UNEI VERI FIERBINŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/La_liga_scriitorilor_bilantul_unei_ver_al_florin_tene_1346766195.html [Corola-blog/BlogPost/343763_a_345092]
-
suită de relatări țesute sensibil cu fire de trăiri autentice din propria-i experiență de viață, păstrând intactă cea mai de preț moștenire a neamului nostru - spiritul și curățimea românului adevărat, demnitatea și dragostea pentru „rădăcinile” din care a crescut „arbore”. Reușisem să-i citesc câteva scrieri - pe ici, pe colo, pe unde am găsit „pitit” câte-un eseu de-al lui Marin Trașcă - și, de la prima lecturare a textelor sale l-am „citit”, l-am descoperit, l-am identificat cu
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_la_cumpana_dintre_georgeta_resteman_1343135310.html [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]