2,863 matches
-
de mulțumiri ricoșate în timp! Elipsele cu centrele asimetrice, intersectate pe nicăieri se zbăteau îndrăcite prin grădina împărătesei în ținută prea elegantă. În infinitul ușor depărtat și-n opoziție continuă ai pus la copt acoperind prăpăstiile, o vânătă și-un ardei gogonat, rătăciți împreună în spuza fierbinte risipită-ntr-o clipă indusă voit, cutreierând spaimele, asaltând visele înflăcărate, realitățile fecunde și mai ales stelele întunecate de vești negrăite. În magazinul de șmecherii ai împroșcat din trompetă alergând amorțirile, Verdele Împărat era
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
pus să măsor apa, spuse donița, ba pentru compoturi, ba pentru murături... Voi vă plângeți de un pic de apă, dar pe mine toată ziua m-a torturat, când cu apă rece, când cu apă fiartă, ba chiar și cu ardei iute, că și acum mai iese din mine foc și fierbințeală vorbi tare înfocat un lighean din plastic, roșu de mânie. Dar eu ce să mai spun, toată ziua m-a perpelit pe foc! se jelui tuciul negru de supărare
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Rong să pună niște prosoape lângă patul ei. Rong pune pe sobă un vas cu plante medicinale puternic mirositoare, pentru cazul în care Orașul Interzis și-ar trimite spioni. Sosește Fann Sora cea Mare: — Impresionant, Orhideea! Impresionant! Ești precum un ardei iute toamna - pe zi ce trece mai roșie și mai picantă! Nu are timp să-mi spună cât de mult dor îi este de mine. Am un loc unde poți învăța ceea ce trebuie să faci, dar trebuie să te deghizezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sufletele ieșite din gropi ale morților și chiar cu Dumnezeu - al cărui om se laudă c-ar fi - susține că s-a coborât din cer o stea care a luminat albastru crucea de marmură și zâmbetul celui din fotografie; prețul ardeiului gras a scăzut dramatic pe plan local din pricina supraproducției obținute, În urma folosirii unui Îngrășământ secret, de controversatul grădinar și mic comerciant, domnul Palică, zis Ceaun; căruțașul Andraș, zis Maghiaru, Unguru și Baci, a fost surprins de pădurar În timp ce fura lemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce strigă zarzavagiul aista? Nu am prea înțeles ce polojănii spune el acolo... El șăguiește, dar își strigă marfa pe care o are de vânzare...Adicătelea: o ridiche și o sfeclă, pătrunjel și mărar...ardei gras. Hâtru pezevenghiul. Îmi închipui că gospodinele nu dau rând la a cumpăra zarzavaturi de la mehenghi. Mai încape vorbă, fiule? - îmi răspunde bătrânul râzând de-a binelea... În toată această larmă, aparii îi îndeamnă pe târgoveți la „apî bunî șî
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un an înainte" Capitolul unutc " Capitolul unu" Un bărbat bun e greu de găsittc "Un bărbat bun e greu de găsit" Cu exact un an înainte de ziua nunții mele, 26 iunie, eram cuibărită pe canapea cu o pizza mare cu ardei, cu un pachet, pe jumătate gol, de Marlboro Lights, cu cea mai confortabilă pătură din lume și cu mai multe ore de TiVO înaintea mea. În condiții normale, acest aranjament m-ar fi încântat teribil de tare. Într-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și simplu să spun Încântată „Vai, ador mașinile de epocă !“ Oricum. Nu contează. În timp ce-mi dau apa pe gât, În fața mea apare ca din senin o farfurie cu ardei copți. — Uau ! spun plăcut surprinsă. Îmi plac la nebunie ardeii copți. — Știu. Jack pare destul de mândru de sine. Ai zis În avion că ardeii copți sunt felul tău de mâncare preferat. Serios, așa am zis ? Mă uit la el ușor mirată. Doamne. Nu-mi amintesc deloc chestia asta. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
timp ce-mi dau apa pe gât, În fața mea apare ca din senin o farfurie cu ardei copți. — Uau ! spun plăcut surprinsă. Îmi plac la nebunie ardeii copți. — Știu. Jack pare destul de mândru de sine. Ai zis În avion că ardeii copți sunt felul tău de mâncare preferat. Serios, așa am zis ? Mă uit la el ușor mirată. Doamne. Nu-mi amintesc deloc chestia asta. Vreau să spun, da, așa e, Îmi plac ardeii copți, dar n-aș fi zis niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de sine. Ai zis În avion că ardeii copți sunt felul tău de mâncare preferat. Serios, așa am zis ? Mă uit la el ușor mirată. Doamne. Nu-mi amintesc deloc chestia asta. Vreau să spun, da, așa e, Îmi plac ardeii copți, dar n-aș fi zis niciodată... Așa că am sunat la restaurant și i-am rugat să-i facă special pentru tine. Eu nu mă prea Înnebunesc după ardei, adaugă Jack, În clipa În care În fața lui apare o farfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
deloc chestia asta. Vreau să spun, da, așa e, Îmi plac ardeii copți, dar n-aș fi zis niciodată... Așa că am sunat la restaurant și i-am rugat să-i facă special pentru tine. Eu nu mă prea Înnebunesc după ardei, adaugă Jack, În clipa În care În fața lui apare o farfurie cu scoici, altfel aș fi mâncat și eu. Mă holbez la farfuria lui. O, Doamne. Scoicile astea arată de mori. Ador scoicile. — Bon appetit ! zice Jack bine dispus. — Ăă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Îmi plouă În gură când mă uit la ele. Și uite la sosul ăla verde ! Doamne, pun pariu că sunt suculente și gătite la fix... — Vrei să guști și tu ? spune Jack, surprinzându-mi privirea. — Nu ! zic, tresărind. Nu, mersi. Ardeii ăștia sunt absolut.. perfecți ! Îi zâmbesc radioasă și mușc zdravăn dintr-un ardei. Deodată, Jack Își duce o mână la buzunar. Mobilul, spune. Emma, te superi dacă răspund ? S-ar putea să fie ceva important. Sigur că nu, zic. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ăla verde ! Doamne, pun pariu că sunt suculente și gătite la fix... — Vrei să guști și tu ? spune Jack, surprinzându-mi privirea. — Nu ! zic, tresărind. Nu, mersi. Ardeii ăștia sunt absolut.. perfecți ! Îi zâmbesc radioasă și mușc zdravăn dintr-un ardei. Deodată, Jack Își duce o mână la buzunar. Mobilul, spune. Emma, te superi dacă răspund ? S-ar putea să fie ceva important. Sigur că nu, zic. Te rog. După ce pleacă, pur și simplu nu mă mai pot abține. Mă Întind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
tușe, consemnând gânduri care nu știu unde-și vor găsi locul și mai ales devorând clătitele din Vamă și borșul de pește de la „Lyana sau Mitocanul“. Aici, o fată plictisită într-un șort fraise servea placidă ciorba de pește cu păhărelul de ardei, împingându-mi sânii obraznici în ureche. La ora douăsprezece, bioritmul meu fusese dat peste cap de trenul de dimineață - sunt pe drum de la șase dimineața, spre un sat dezlegat de restul țării. După-masă va trebui neapărat să-l explorez, rupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
persoană. Se adună toate în preajma celor aduse înapoi ca să obțină informații. Femeile, bătute și pline de vânătăi, zac pe jos, goale. Din păr le picură apă. Cu respirația întretăiată, ele descriu interogatoriul. Capul e scufundat în apă care ustură de la ardeiul iute. Lovituri în spate. Nu cunosc nici-un comunist, hohotește una dintre ele. Aș vrea să fi cunoscut, ca să pot pleca acasă. Yunhe e speriată. Yu Qiwei a avut un unchi bogat ca să-l scoată afară, dar ea nu are. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
făcut din piatră, iar în fată, din lemn. Geamurile sunt acoperite cu hârtie. În fața peșterii e o mică porțiune de pământ drept. Sunt scaune din piatră și un răzor cu legume. Mao se trezește de dimineață și lucrează în grădină. Ardei iute, usturoi, roșii, yame, fasole și dovlecei - toate arată bine. Mao cară pe un umăr o cobiliță cu două găleți de apă la capete. Merge pe potecile înguste și udă fiecare plantă cu răbdare. Își apleacă umărul și ridică mânerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
micul dejun împreună. Să se afle unul în prezența celuilalt a devenit o modalitate de a-și arăta afecțiunea. Nu-i povestește visul ei. Chipul lui e calm și răbdător. Mănâncă amândoi în liniște. El mănâncă pâine cu terci cu ardei iute, iar ea lapte, fructe și o felie de pâine prăjită. Servitorii stau ca niște copaci. Își privesc stăpânii cum mănâncă. Dacă ar fi în reședința ei, i-ar trimite de-acolo. Pe Mao nu-l deranjează. Îi place ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
lui. Mai întâi, scoate la lumină cunoscuți de-ai lui Liu al căror trecut e asociat cu agenți străini. Interoghează-i și fă-i să spună ce vrei tu. Comunist sau nu, nici un stomac nu suportă băgarea în apă cu ardei iute. Avem noi mijloace de a descleșta fălcile. Vor exista semnături, apoi publici versiunea tipărită. Nu e vorba aici dacă Liu este sau nu trădător, le zice Doamna Mao Jiang Ching celor din echipa de anchetatori. Sarcina voastră este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cu Mao pe vremuri. Băutura face ca statuile cu animale de pe lespezile și fântânile antice din piatră să prindă viață. Se întoarce spre cealaltă parte. Micul petic cu legume este o imagine a recoltei. Tecile de fasole sunt verzi, iar ardeii sunt roșii. Asta îi amintește, din nou, de viața lor în Yenan. Grupul e îmbrăcat lejer, cu excepția lui Mao. În seara asta, el e neobișnuit de formal, poartă o jachetă apretată încheiată până la gât. După un toast, se întoarce spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dat de mama care-și făcuse colibă și o păzea... Ți-a spus ce-a pățit de la mama? - El nu, ceva am aflat de la verișoară-mea, dar numai În foarte general. E adevărat ce-ai mai spus, despre un oarecare ardei iute? Nu-i folclor basarabean? „Covor”, cum Îi spunea Moș Iov, la Jilava? - Ce folclor! S-au rupt de râs zece sate primprejur, ani de zile dealtfel așa i-a rămas porecla: Chipăruș... - Chiar așa i-a făcut bunica? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Foarte bine, nici eu - pe al mamei mele - dar mă gândeam că, date fiind talentele-latentele literare ale bunicii, ale mamei, fiica ei, de ce n-ar fi un frumos covor-basarabean!? - Chiar așa! Cum Îți spun! - Chiar așa? I-a băgat un ardei În? - Chiar așa: i-a băgat un ardei În!, dar numai după ce l-a tăiat bine, În lung... L-a ascuțit bine-bine, ca pe un țăruș, unul roșu! De foc! - Și te mai miri că n-a venit măcar o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dar mă gândeam că, date fiind talentele-latentele literare ale bunicii, ale mamei, fiica ei, de ce n-ar fi un frumos covor-basarabean!? - Chiar așa! Cum Îți spun! - Chiar așa? I-a băgat un ardei În? - Chiar așa: i-a băgat un ardei În!, dar numai după ce l-a tăiat bine, În lung... L-a ascuțit bine-bine, ca pe un țăruș, unul roșu! De foc! - Și te mai miri că n-a venit măcar o dată În acești cinci ani, să te viziteze la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
micile fructe sălbatice, disprețuite de toți, în afară de păsări, zăceau deschise, afișându-și miezul cu pete purpurii. Ghimbirul era îngropat sub pământ, ca să rămână proaspăt, lămâile și dovlecii se uscau pe acoperiș, tot soiul de lucruri fermentau în cutii închise ermetic, ardeii iuți și frunzele de curry atârnau de crengile unui copac, la fel și laptele de bivol prins, care picura dintr-o pânză în timp ce se făcea paneer. Cu forța mușchilor ei celor noi, vânoasă și dură în ciuda aerului delicat, Kulfi felia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
să doarmă. Mama lui încerca asta și aialaltă ca să-i trezească pofta de mâncare, ca să-i reînvie obrajii rozalii care-i păleau, dar nimic nu părea a avea vreun efect... Nici micii pești de râu care-i plăceau atât, nici ardeii iuți de temut, din propriul ei arbust de ardei iuți, deosebit de puternici, nici porumbeii cei dolofani și somnoroși, cu carnea lor cea fragedă care se topea în gură, nici peștele auriu enorm pe care îl prinsese în iazul ornamental din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
i-am învățat! Și să fie spirt, auzi, spirt! Și să nu iasă din cuvântu’ mă-sii. Să-și spele rufele, da, și curățenie, la mine-n casă lingi miere de pe jos, da, și la gătit se pricepe copiii miei. Ardeii ăștia umpluți ie făcuți de fii-mia aia mare. Ia de gustă, domnu’ Ogrinjan, să-mi spui ce notă-i dai. Nu-i nevoie să gust. Se vede că-s de nota zece. Are paișpe ani, domnu’ Ogrinjan, da’ să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
N-ar fi mare lucru să te saturi și numai uitându-te, sorbind din lumina mare a amiezii și, oricum, în trecere îți umpli buzunarele și sânul - o căpățână de usturoi și o ceapă, două mere, două roșii și un ardei pentru o sălățică, trei cartofi și doi morcovi, deh, o ciorbiță pentru ăla mic. Furi ori cerșești, ori primești de pomană în timp ce te scurgi prin mulțime cu pas întins; praful de pe cartofi este amestecat cu transpirația de sub cămașă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]