651 matches
-
și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci Întot- deauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau la culcare Împăcați, tărĂgănând un unduios ardelenesc „No, las’ că-i vreme și mâine !“. Chiar și tata, care muncea singur atâta amar de pământ, intra seara În casă senin și liniștit, ca un Înțelept care coboară din munți printre oamenii de rând, cu mulțumirea muncii temeinic Împlinite
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creația sa. Inspirându-se din viața satului contemporan, D. este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale țăranilor, decât de transformările mediului rural. Bătrânul Irimie își presimte sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
fie de la numele mamelor apărute în ipostaza de „cap al familiei” și dătătoare de nume. Cu un a genitival (invariabil ca în Moldova): Aanei, Aaniței, Aaxiniei, Afloarii, Ailenei Amariței, Atudosiei, Avarvarei, Avasilicăi sau fără acea marcă a posesiei (construcție specific ardelenească) - Mării 414. în credințele și superstițiile populare, care nu ignorau deloc demersul magic Văduva grasă - Iordache Golescu zisese văduviță grasă, „adică văduvă bogată” - cum ne spune Iuliu A. Zanne că se cheamă acea femeie fără bărbat pe care șansa nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu mă înșel, și vicepreședinte pe universitate. Mi-a fost studentă la Chimie sau la Textile. O studentă foarte frumoasă, pe care am introdus-o după aia în structurile ASC. Ardeleancă de-a mea. S. B.: Pe motive de patriotism ardelenesc. D. T.: Dar era și fâșneață. S. B.: În octombrie 1984, în Comitetul de partid pe Centrul universitar au fost aleși următorii 29 de tovarăși: Barbu Viorel, Beldie Cameluța, Baran Traian, Cozma Nicolae, Cora Constantin, Cloșcă Constantin, Davideanu Ronelia, Gafițeanu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mureș, 1983. Antologii, ediții: Murăș, Murăș, apă lină... Literatură populară din regiunea Murășului de Sus, I, pref. Ion Agârbiceanu, Reghin, 1936 (în colaborare cu Eugen Nicoară); Ion Pop-Reteganul, Legende, povestiri și obiceiuri românești, pref. edit., București, 1943, Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, pref. edit., București, 1970; G. Barițiu, Articole literare, pref. edit., București, 1959; Miron Pompiliu, Literatură și limbă populară, pref. edit., București, 1967; Ilarie Chendi, Pagini de critică literară, introd. edit., București, 1969; Ion Simionescu, Prin munții noștri, București, 1973; 1877
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
1977 (în colaborare cu Rodica Iovan și Mihaela Podocea-Constantinescu); Carmen saeculare valachicum, București, 1979; Interviuri din literatura română. Mărturisirea mai multor generații, pref. edit., Iași, 1983; Ion Gorun, Scrieri alese, pref. edit., București, 1983 (în colaborare cu Lidia Munteanu); Povești ardelenești, București, 1986. Repere bibliografice: Paul Cernovodeanu, „C. A. Rosetti”, „Revue roumaine d’études internationales”, 1971, 9; Bucur Țincu, „August Treboniu Laurian”, RITL, 1971, 4; Mircea Iorgulescu, „Interviuri literare”, LCF, 1972, 32; Nae Antonescu, „Interviuri literare”, TR, 1972, 37; Dumitru Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
Popa, C. S. Anderco, Traian Chelariu, D. Gherghinescu-Vania, E. Ar. Zaharia, Yvonne Rossignon, G. Barbul, Radu Brateș, Grigore Popa, Teodor Murășanu, Livia Rebreanu-Hulea ș.a. Proza nu reușește să respecte programul revistei în privința deschiderii spre inovație, menținându-se într-o specificitate ardelenească ce reia întru totul teme predilecte înainte de unire. Subiectul favorit rămâne, în mare măsură, satul transilvan cu valorile sale etice. Din această proză, situată mult sub valoarea poeziei publicate în revistă, se disting paginile scrise de Pavel Dan, consistentele scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
sub lună / Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai grijă când fată oaia, / dacă m-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
lei/kg, tobă - 82 000 de lei/kg, parizer extra - 95000 de lei/kg sau cu șuncă - 119 000 de lei/kg, virșli - 100 000 de lei/kg, cârnați de casă - 128 000 de lei/kg, cabanos - 110000 lei/kg, ardelenești - 99 000 de lei/kg sau subțiri - 131 000 de lei/kg și diverse sortimente de salam (de vară - 92 000 de lei/kg, uscat - 130 000 de lei/kg, de porc - 88 000 de lei/kg, italian - 86 000
Agenda2005-19-05-1-comert () [Corola-journal/Journalistic/283654_a_284983]
-
lor endocrine, îndeosebi afective. După mine, a trăi cu adevărat în literatură nu înseamnă deloc a transpira literatură. Cultura, pentru literatul însetat de valori, nu se mănîncă cu polonicul; ea nu provoacă greață, ea nu-i Ťciumurleșteť (cunoașteți acest cuvînt ardelenesc?...) decît pe cei care nu au organ pentru cultură. Nu e nimic rușinos în a nu avea organ pentru cultură, cu condiția să nu fii literat. Nici Goethe nu avea - conform propriei mărturisiri - organ pentru filozofie. De aceea nici nu
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
pentru ca, la maturitate, să se reveleze, prin Ťteatralitatea lui spontanăť, Ťmiezul caragialian al ființei saleť. Caragialismul ar fi expresia sensibilității artistice care s-ar datora ascendenței sud-dunărene a lui Marian. Dar locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic, apare Adrian Marino, tipul "savantului absolut", dedat "claustrului frigid și monologului", "posac și inclement în erudiția sa": "Din păcate, Adrian Marino
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
seamă emul prezent, pe tărîmul criticii, al lui Caragiale. L-au preludat într-o anume măsură Șerban Cioculescu, a cărui vervă spirituală se revărsa mai îmbelșugat în oralitate și-n paginile de amintiri, și Cornel Regman, pe linia aceluiași haz ardelenesc ce înfruntă pedanteria tradițională, cunoscînd-o ca să zicem așa din interiorul mentalității provinciale în chestiune, dar care se simțea, la un moment dat, devansat de înclinația ludică a tinerilor optzeciști, cărora le-a găsit un cognomen amuzat: "generația hliziților".
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
lecturii” critice, care n-ar putea descuraja revizuirile decît cu riscul de-a atenta la condiția vitală a propriei sale libertăți... În rest, Caleidoscopul d-lui Ilie Guțan cuprinde analize și reconstituiri istorice pertinente, nu o dată acribioase, cu o stăruință ardelenească a sfredelirii subiectelor abordate, în consecință demne de tot interesul, consacrate deseori unor nume mari precum Maiorescu, Macedonski, Goga, Rebreanu, Arghezi, Philippide, Blaga, Ștefan Aug. Doinaș. G. Călinescu apare evocat prin prisma unor amintiri personale, mărturisindu-se cu evlavie “fascinația
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
cum îl jupuise Pisdosu de bani. A încărcat două vagoane cu butoaie de vin, deși nu știa unde avea să pună tot vinul ăsta. Cu butoiașele de țuică s-a descurcat mai ușor. Le-a adus în patru căruțe mari, ardelenești, acoperite cu prelate pe care scria VAR NESTINS. Virginia îi pregătise pe copii de întoarcerea la Brașov. Îî trimisese la Constanța cu Ionică să le cumpere haine și ce le mai trebuia pentru școală și la internat. Mircică ar fi
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
Știri sportive Dumitru Hurubă Am vizionat meciul de tenis Ecuador-România, m-am bucurat pentru fiecare din ghemele (las’că știu eu ce zic*) câștigate de-ai noștri, l-am urât cu patimă ardelenească și cu drăcuieli regățenești pe Nicolas Lapenti în timp ce bătea exasperant mingiuca de pământ, pentru a-l enerva pe Victor Hănescu; cred că am lăcrimat admirativ în câteva rânduri privind cuplul de juniori Horia Tecău-Florin Mergea - Doamne, ce copii minunați! - care
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
care colaboram. Chiar dacă opțiunile noastre în spațiul culturii și în tumultoasa viață politică nu au fost mereu identice, pot să spun că pentru omul Augustin Buzura am avut și am o constantă prețuire. Sinceritatea sa incomodă, dublată de bunul simț ardelenesc, căldura sa sufletească mă fac să mă simt bine în preajma lui și să mă bucur sincer ori de câte ori îl întâlnesc. A trăi, a scrie este una dintre cele mai triste cărți citite de mine în ultimul timp. Eseurile și interviurile cuprinse
Fețele tristeții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6645_a_7970]
-
română a scrierilor lui Pessoa. Despre al doilea titlu nominalizat, Acasă, pe cîmpia Armaghedonului, Nicolae Manolescu a afirmat: „În fond, cartea Martei Petreu este un roman țărănesc, unde noi avem o tradiție bine cunoscută. Este o lume rurală, un sat ardelenesc cu toate ale lui, cu istoria, cu societatea, cu morala, cu oamenii, cu prejudecățile, cu urile, cu fericirile lui. Noi avem o tradiție a romanului țărănesc, numai că romanul Martei Petreu este unul cu totul atipic, în măsura în care nu mai regăsim
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]
-
Cronicar ARKȘI ARCA e îngrijită, echilibrată, civilizată ca un oraș ardelenesc față de - să-i zicem așa - pitorescul regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
Papuc a intrat în pielea unui tînăr mistuind cărți și împingînd deliciul lecturii pînă la orgoliul de a ști că ultimul ban dat pe cărți atrăgea spectrul cîtorva zile de foame. Cazul e cu atît mai aparte cu cît stofa ardelenească a grecocatolicului născut în Popești, un sat din preajma Clujului, nu a dat nicicînd semne de scădere a vigorii ancestrale. „Popești” însemna în limba locului „satul Popii”, iar maghiarii care ocupau Clujul în 1943, anul nașterii personajului nostru, numeau așezarea „Popfalău
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
versificației e simplă, adecvată destinației didactice, ceea ce nu înseamnă că lipsesc ingeniozitățile. Regia textului nu are mari subtilități. Singura echivalență metaforică insolită mi s-a părut aceea dintre pădure și oraș (p. 51 și 87). E diminuat, chiar neutralizat, accentul ardelenesc, remarcat de G. Călinescu în coloratura lexicală a poeziei coșbuciene. Versificația ușoară construiește o poezie a elogiului solar, a muncilor câmpului, o poezie a celebrării naturii și a anotimpurilor. Uneori e adoptat modelul folcloric, ca într-un fel de invocație
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
I (citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi, care la București înseamnă varză. Numele de Nora aparține de fapt fostei amante a tatălui eroinei, cerut cu insistență de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
nu mai zic critic, trebuie să-l caute”. Corect! În fine, dar nu în ultimul rând, Poetul Vlahuță intrigă printr-o neașteptată componentă onirică, dar și prin fascinanta dimensiune premonitorie a textului. Acțiunea schiței - sumară - este plasată într-un orășel ardelenesc imaginar, Opidul Nou, unde poposește un impostor care se dă drept poetul Alexandru Vlahuță, stârnind o fierbere grozavă în familia unei notabilități locale, protopopul cercual Ion Mantu, „unul dintre cei mai arzători și mai «volinți» patrioți ”, ca, de altfel, în
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
asupra toposurilor imaginative, ca și asupra dicției imnifore a reveriei. Nu s-ar putea zice că Ion Horea n-a făcut exerciții de exorcizare a acestei identități, dar tot ce i-a ieșit, până la urmă, a fost o simplă transpunere ardelenească a sufletului pillatian peregrin. Un Pillat de Ardeal, acesta e, în esență, Ion Horea." De mirare doar că măcar câteva rânduri din pasajul acesta n-au trecut pe ultima copertă a Căii Târgului, apărută nu demult. Probabil pentru că aici direcțiilor
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
cât și articolele de critică literară, eseurile ideologice sau portretele memorialistice. Iar când e vorba de opera unui scriitor atât de tributar, chiar în scrierile literare, discursului eseistic memorialistic, o asemenea reasamblare trebuie privită - mai mult decât probă de pedanterie ardelenească - drept modalitate de adecvare la obiect. Aceleași teme și obsesii ordonează opera lui Norman Manea dincolo de particularitățile ei de expresie. Pe orizontală, Claudiu Turcuș renunță la postularea celor doi Manea - românul și americanul - privindu-i, așa cum niciun alt critic n-
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
minunate și veți fi întâmpinați cu ospitalitate. Datorită faptului că pesticidele nu sunt folosite aici, pajiștile din zonele înalte sunt acoperite la începutul verii de o mulțime de flori sălbatice. După o zi extenuantă, vă puteți delecta cu tradiționalele mâncăruri ardelenești, preparate din produse naturale 100%. Ana-Maria Grad Castelul Bran Datorită afluenței turiștilor moldoveni și ucraineni care sărbătoresc în această perioadă Sărbătorile de iarnă, stațiunile de pe Valea Prahovei au fost pline. Cele mai multe cereri de cazare au fost însă la Bran, unde
Agenda2005-03-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283293_a_284622]