5,100 matches
-
poetului, îi dedică o poezie de recunoștință. Aici el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile dau cu ferestrele în câmp/ colorează vocea soarelui/ metafora din ochii unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se situează în cotidian dar privește esențele, interiorul existenței: „Alerg printre cuvinte deloc lejer / împrejurul unei
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1471537779.html [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
în suflete stinghere. Ieșeau din case invadând poteci, Cu visele crescute din iubire Și încălzind cuprinsul peste fire, Cei ce scăpau din nou de zile reci Și-n ghioceii nou sezon vestind, Reverberând în sevă și în sânge, Emoții pure arealul strânge, În primăveri, iubire înverzind... Dan Mitrache Referință Bibliografică: În primăveri, iubire înverzind / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2289, Anul VII, 07 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN PRIMĂVERI, IUBIRE ÎNVERZIND de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1491584249.html [Corola-blog/BlogPost/379630_a_380959]
-
a locuitorilor, aceasta presupunând proprietatea țăranilor moșneni asupra unor suprafețe mari de pământ ce cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Trifan, Lia Ruse, Marioara Nedea, Ionel Grecu, Dumitru Bălă, Constantin Bidulescu, Lucian Ioniță, Lilioara Macovei, Titina Nica Țene, Tatiana Dabija, Olimpia Sava, Pop Stelu, Silvia Miler, Carina Ienasel, Lia Lucia Retianu, Geanina Iovănescu, Maria Filipoiu, Liliana Petcu, Marian Ilie... În arealul cuprins în paginile rezervate poeziei cititorul va întâlni, atât personalități veritabile, care, prin scrierile lor, au însemnat o epoca, cum ar fi: Melania Rusu Caragiu, Mariana Zavati Gardner, Titina Nica Țene etc, dar și mai tinerii Adrian Trifan, Lia Ruse
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456980889.html [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
valorilor informaționale a documentelor și promovarea parteneriatului cu specialiști din toate domeniile cunoașterii. Nu este absolut deloc întâmplător faptul că cea mai importantă realizare a colectivului Bibliotecii „V.A. Urechia” Galați din ultimii șase ani este „lansarea și dezvoltarea în arealul Dunării de Jos a unui adevărat brand cultural destinat promovării culturii, sugestiv intitulat „AXIS LIBRI”, care cuprinde următoarele componente sub aceeași marcă: revistă, târg de carte, salon literar, editură, librărie, tabără de creație pentru copii”. Pe de altă parte, este
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1407428352.html [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
de cireș,/ În primăvara rodirii, în primăvara bucuriei.../ Este lacrimă-rugă-tăcere/ Atunci când Pruncul-rege s-arată în iesle./ Este Inimă rănită de iubire,/ Atunci când Fiul-Rege-Preot,/ Unica lumină/ Deschide spre pământ Cuvânt-liturghie...” (Dan Bodea, Assunta. Galaxia Gutemberg, 2009, p. 12, 15) FEMEIA, în arealul primordial Carpato-Danubiano-Pontic este Vocație sacră. Fecioara MARIA, a fost desigur, înzestrată cu toate darurile cerului, dar cele care au îndumnezeit-o cu adevărat au fost: smerenia, milostenia, rugăciunea și tăcerea, liniștea. În chip paradoxal și, parcă pentru a compensa lucrurile
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
344 din 10 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului VOLUME ANIVERSARE DAU LUMII MĂRTURIE - LACRIMA UNEI SECUNDE Nicolae Băciuț, "Cincizeci și cinci" Poeme, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2011 Despre poetul Nicolae Băciuț, s-au scris mai multe cărți. Despre personalitatea lui în arealul românesc, ca scriitor, jurnalist, istoric literar, dramaturg, director al Direcției Județene de Cultură, Cult și Patrimoniu Național Târgu-Mureș, director al prestigioasei reviste „Vatra Veche”, iarăși au scris mulți autori. Eu însămi am scris câteva cărți despre această personalitate marcantă, sedusă
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Ligii Scriitorilor ambasadori ai culturii române Articol de AL.FLORIN ȚENE De-alungul istoriei noastre au fost destui cărturari care prin operele și călătoriile lor au fost adevărați mesageri ai culturii române. Făcând cunoscute peste mări și țări valorile din acest areal carpato-danubiano-pontic.În acest context îl amintim pe Spătaru Milescu Câmu, cel care a tradus integral Vechiul Testament,la 1668 și care a călătorit în țările nordice și în Orient, în urma cărora a scris Jurnal de călătorie în China, Descrierea Chinei și
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Membrii_ligii_scriitorilor_ambasadori_ai_culturii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
au creat și creează o magnifică operă artistică. Excomunicând fapte pe care istoria le înfierează, expansive cu forța armelor, Rusia a fost dintotdeauna cuceritoare prin arta ei cea mai efervescentă, de o monumentalitate impresionabilă deopotrivă profund și ascensional spiritual! În arealul vastei și prețioasei spiritualități ruse, cabotinii artelor s-ar scufunda ca pietrele în ocean! Chiar dacă în maiestuoasa muzică a rușilor au pătruns, prin fluctuațile vremilor, și cântece de mesaj înfiripat odată cu steaua de pe Kremlin, ea a avut întotdeauna capacitatea de
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428721935.html [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului, La Ciurgău, Fântâna Pintii. Localitatea Chelința nu a existat dintotdeauna în același areal teritorial, pe parcursul timpului, cunoscând câteva metamorfoze geografice. Conform „Istoricului Comunei Ulmeni”, publicat în Arhivele Statului Baia Mare, preluat după Petri Mor („Monografia Județului Sălaj”) satul a fost așezat la început în locul numit „La Arini”. Era un spațiu teritorial de aproximativ un
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
puzzle niciodată terminat și mult, prea mult zgomot pentru nimic. Unicul legământ păstrat cu sfințenie este cel ce ți-l asumi strict față de propria-ți ființă. Zeii sunt doar gânduri cărora le-am dat contur și le-am situat în arealul cerului, pentru a învăța să privim mai cu bucurie spre Cer. Ei doar "formulează" și aparent materializează mai puternic, pașii ce-i avem de urmat în evoluția spirituală. Scene, scenete...totul e în mintea noastră. Gândurile noastre construiesc sau destramă
ANNE MARIE BEJLIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Anne_Marie_Bejliu.html [Corola-blog/BlogPost/340194_a_341523]
-
generozitate, cu inima plină de bucurie și cu multă dragoste solicitărilor rotarienilor, împărtășesc alături de noi experiență dăruirii și a implicării în viață semenilor”, a declarat Eugen Schwartz, președintele Clubului Rotary Deva. Sorina Popa, Mesagerul hunedorean Clubarii de la Hațeg Investigații din areal: Fraudele lui Videanu O explicație pentru modul în care primarul general al Capitalei a reușit să pună mâna pe carierele de la Rusca Montană ar putea fi fostul director general de la SC „Marmosim” SĂ, Eugen Schwartz. Administratorul „Explomar” SĂ Caraș-Severin, societate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/23931/ [Corola-blog/BlogPost/92944_a_94236]
-
locul unor simple legături și interese private. Nimic din ceea ce “produce, provoacă și generează” familia nu este absolut necesar societății în forma sa structural-instituțională. Ea este o desfășurare de trăiri și concepte cu valabilitate internă, care nu produc efecte în afara arealului său. Ca un revers al acestei atitudini vedem cum pentru diverși indivizi, constituiți într-o uniune de interese, iar nu într-o unitate de comuniune, așa cum este familia, primul și ultimul scop este “să ne fie nouă bine”. Bine știind
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_familia_crestina_din_perspectiva_canonica_si_juridic_stelian_gombos_1327049045.html [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
fost atribuită în 2010: Ordinul Republicii. Distinsul intelectual chișinăuian Vlad Pohilă e o personalitate de frunte a românității. Și nu o personalitate raportată doar la spațiul geografic al R. Moldova, Basarabia cea smulsă violent din vatra strămoșească, ci la întreg arealul românesc, indiferent de hotarele efemere trasate de istoria intereselor statale. Reprezentativitatea culturală a scriitorului și publicistului Vlad Pohilă e accentuată de prolificitatea sa creativă, de enciclopedismul și frumusețea stilistică a operei sale, de autoritatea sa de stăpân al științei limbii
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_vlad_pohila_aniver_gheorghe_parlea_1365138016.html [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
împlini în acea zi. Eram fericit să știu că voi vedea locuri cărora le-am dus dorul peste patruzeci de ani, locuri în care istoria, cultura și religia se împletesc în acest spațiu multietnic și multicultural, ce dăinuie într-un areal plin de frumusețe naturală cum puține locuri în România mai există. Am ocupat al doilea rând de scaune, înapoia șoferului, de unde puteam admira peisajul pe partea stângă a direcției de mers, dar și în față, prin parbriz, beneficiind de faptul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
că avem de-a face cu un paradoxist, zonă scrutată exigent de acest om- orchestră, în care sintagmele cochetează cu aphoriile sau gândirea haijinică: suntem în fastul semnificat de lothus, unul ce mai degrabă ne amintește de cei Vechi, din Arealul străbunului Melos, subdunărean- campestru, banatic: cine să traducă în occidental eclectic, astfel de discurs? (de facto ghematric!): „Bună-ziua, Vidule ... !/ -Mulțumesc, Avidule ... -Bună ziua, Doamnă Zână,/ de-ai ieșit cu Vid de mână,/ pe câmpia-mi celestină,/ printre păpădii-lumină,/ pe colinele
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
de agrement și rezervații naturale, dar și prin organizarea aici, a unor interesante manifestări de cultură și arta, spre mulțumirea gălățenilor și a unor turiști care vizitează urbea, Grădină Botanica fiind unui din principalele puncte de atracție turistică din acest areal. O oază de Lumină, frumusețe și pace în inima unui oraș din metal și din sticlă fumurie. Oameni de cultură inimoși și bine determinați, cum este scriitoarea, poeta și consilierul cultural Angela Baciu care, în urmă cu câțiva ani a
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Seara_de_poezie_nipona_in_cezarina_adamescu_1374222724.html [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
Ne mijeau în obraji noi tulei, Prefăcându-ne în tinerii flăcăi. Umblam cu simple salopete, Nu prea aveam succes la fete, Eram doar viitorii muncitori, Pentru toți, acei simpli muritori. Pădurea ne era sala de bal, Cu frunze înroșite-n areal, Priveam în jurul nostru sfioși, De tot și toate eram bucuroși! Vedeam vreun film la caravană, Ne bucuram privind la vreo codană, Timpul curgea în ritmu-i liniștit, Pentru toate astea eram fericit! Referință Bibliografică: Eram fericit! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
ERAM FERICIT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Eram_fericit_mihai_leonte_1335811924.html [Corola-blog/BlogPost/359222_a_360551]
-
plus de modernism și modalități de relaxare multiple, întrunind toate calitățile pentru a fi ridicată la rang de perlă a Alpilor. Pistele de schi moderne și patinoarele, instalațiile de transport pe cablu care fac legătura cu celelalte stațiuni din acest areal, snowpark-ul amenajat la standarde profesioniste, atrag iarna o sumedenie de turiști care, cu certitudine revin pe timpul verii să se bucure de frumusețile locurilor și posibilitățile de relaxare ce se deschid în fața lor la orice pas. Piscinele cu apă termală valorificată
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
ostil, frigul excesiv sunt obstacole de care se izbesc navigatorii. Frații Nodal navighează cu două caravele (caravel), în anul 1618. Jacques l'Hermite (c. 1582 - 1624), cunoscut și ca Jacques le Clerq, un comerciant olandez, se încumetă și el în areal, în anul 1624. În Golful Nassau, 14 dintre mateloții săi sunt uciși de aborigenii Yámana. Îl va urma alt olandez, Hendrik Broer, în anul 1642. Alte expediții în Țara de Foc sunt întreprinse de Beauchesne (1698), G. Anson (1740), J.
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
mentalul colectiv în formarea ideii de națiune română. În cărțile publicate anterior, Din Petre s-a afirmat ca un specialist pe mitul „bunului împărat” și pe consecințele reformelor iluministe ale lui Iosif al II-lea în mentalul colectiv românesc din arealul ardelean. Din Petre continuă și completează cu pasiune debordantă și acribie școala istoriografică clujeană specializată pe istoria mentalităților, reprezentată de Doru Radosav, Teodor Nicoară sau Călin Felezeu. Portretele intelectuale ale promotorilor și creatorilor identității naționale sunt scrise într-un stil
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionut_tene_1448010378.html [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
folosind materiale vechi și să restaurăm exact cum era atunci pentru că sunt elemente. Există experți care fac lucrul acesta, să reușim să o aducem și am propus un Wooden Church Park, un parc al bisericii care să fie pus în arealul, în centrul arealului respectiv biserica, să vorbim despre istoria ei pentru că are o istorie destul de importantă și să o integrăm alături de Prima Școală Română, Biserica Română din 1740 și, iarăși în strategie este prinsă de fapt colaborarea cu Muzeul de
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
și să restaurăm exact cum era atunci pentru că sunt elemente. Există experți care fac lucrul acesta, să reușim să o aducem și am propus un Wooden Church Park, un parc al bisericii care să fie pus în arealul, în centrul arealului respectiv biserica, să vorbim despre istoria ei pentru că are o istorie destul de importantă și să o integrăm alături de Prima Școală Română, Biserica Română din 1740 și, iarăși în strategie este prinsă de fapt colaborarea cu Muzeul de Istorie al Transilvaniei
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
și pagodele rămase din istoria veche a kmerilor. 2010 - În jurul lumii „Prin țări și zone pe unde nu am fost - 24 de locuri unde trăiesc oameni ca și noi - ce ne diferențiază este cum gândim, viața și istoria lor în arealul actual. Timp de șase luni am descoperit cât de interesant este Pământul, obiceiuri vechi, asemănări în vorbe și fapte, țări în care oamenii trăiesc în condiții precare de viață sau țări care au evoluat, poate prea mult. Sunt țări care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/21217/ [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > VERDICT Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă trezește tropotul de zimbru. Mă aleargă vulturu-n Carpați. Simt mirosul verii lingușind un timbru printre arealuri de puieți fanați. Lupii albi de stepă, mai dezbin-o cină între frați de cruce, printre brazi. Din falanga lunii mai cerșesc lumină pentru vindecarea unor ieri și-un azi. Îmi hrănesc speranța cu amfibii. Piatra se transformă în oțel
VERDICT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1475744169.html [Corola-blog/BlogPost/382474_a_383803]