4,501 matches
-
onoarea de-a hotărî interesele proprietarilor din colegiul I și II; iar această onoare patriotul o pune la dispoziția guvernului totdeuna c-un preț cât se poate de bun: precum stipendii pentru nepoți, slujbe pentru rude, mici întreprinderi, păsuieli de arenzi și cum s-or mai fi chemând sutele de mijloace de corupție ale unui guvern demagogic. Cu toate acestea - și aci vine remediul - există în Constituția noastră o garanție puternică contra acestei falsificări, garanție neobservată de nimeni, dar zdrobitoare întregului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găsește să răspunză la toate adevărurile espuse de d. I. Codrescu decât printr-un neadevăr ca totdeuna. D. Brătianu a răspuns că sporul la comune e numai de 300 000 lei. D. deputat Marghiloman s-a oferit a plăti o arendă de 300 000 lei numai pentru sporul din județul Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au fost puși, în timp de război, la dispoziția Divanului, venitul vătăjiei nu s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat mai sus. Unii dintre ei, adunând o oarecare sumă de bani, deschideau un atelier sau luau în arendă o instalație industrială, ca de pildă un Gheorghe Lăcătușu, care la 23 aprilie 1857, împreună cu alți locuitori din satul Băsăști, a luat în arendă pe un an un ferăstrău. Folosirea într-o măsură crescândă a uneltelor de fier în agricultură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sus. Unii dintre ei, adunând o oarecare sumă de bani, deschideau un atelier sau luau în arendă o instalație industrială, ca de pildă un Gheorghe Lăcătușu, care la 23 aprilie 1857, împreună cu alți locuitori din satul Băsăști, a luat în arendă pe un an un ferăstrău. Folosirea într-o măsură crescândă a uneltelor de fier în agricultură a fost cauza principală a numeroaselor strădanii de înființare a unor ateliere de confecționare și de reparare a uneltelor. După cum se știe, încercările lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contractele sunt inevitabil incomplete. Conceptul de informație imperfectă a fost utilizat pentru modelarea unor instituții agrare, care au fost considerate ca substitute pentru piețele absente în societățile tradiționale: piața creditului, piața asigurărilor și piața tranzacțiilor la termen. Multe lucrări privind arenda în natură, remunerarea în natură a muncii, raționalizarea creditului etc. se încadrează în această nouă abordare. Economiștii radicali au considerat frecvent că aceste relații agrare sunt obstacole în calea dezvoltării economice. De fapt, ei au omis tocmai cauzele microeconomice ale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
până acum. Anglia era ocupată și înlăuntru și înafară. Înlăuntru cestiunea agrarie din Irlanda se manifestă prin esploziune de dinamită, prin greve, iar deputatul irlandez Parnell declară că cea de întîi arestare va fi semnal pentru suspendarea generală a plății arenzilor (18 ian. ) ceea ce s-a și împlinit de atunci încoace. Ministerul, grămădit de aceste neorânduieli, prepară două biluri, unul de esercițiune pentru a putea restabili liniștea în Irlanda, altul pentru a regula raporturile între proprietari și arendași. Fiindcă în Parlamentul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
legitime ale arendașilor, spre marea nemulțumire a proprietarilor. Guvernul a suprimat Liga, a pus pe șefii ei în închisoare, Liga femeilor a fost asemenea interzisă și Irlanda e pusă în stare de asediu. Cu toate acestea dezordinele și crimele urmează, arenzile nu se plătesc, atacurile personale se înnoiesc. În Afganistan Abdur - rhaman, ieșind în sfârșit învingător, a anunțat pe viceregele Indiilor că o să-l viziteze, ceea ce va contribui a-i întări tronul și bunele relații cu Anglia. În Africa australă boerii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încheiat. Daca nu-și poate plăti dările, i se constată insolvabilitatea și s-a încheiat asemenea. Țăranul trebuie să plătească. Un om poate fi oricât de necinstit în țara aceasta, el poate lua o moșie a statului fără a plăti arenda pe ani de zile: statul va pierde pur și simplu suma ce i se datorește. Dar ceea ce țăranul ar fi datorind acestui om se împlinește cu cea mai mare rigoare. Dura lex, sed lex zice "Romînul"? Nu legile sunt însă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
părțile sale de miază-noapte țara e populată de mulți evrei; fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
evrei; fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții țăranilor. Un negustoraș sau un cârciumar evreu are într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o vreme atât de depărtată îndrăznețul Domn al Moldovei. De aci am afla că munca omului de țară n-a fost nicicând robită, ci rezultatul unei tranzacțiuni în genere avantagioasă pentru el; că, chiar pământurile pe cari le avea în arendă, le - avea din neam în neam, nu pe un răstimp scurt; că beția era pedepsită ca un lucru de rușine și de batjocură, în loc ca esploatarea și lățirea sistematică a acestui viciu prin colportori jidani să fi fost un izvor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
brut provenea din agricultură, cerealele reprezent(nd 75 % din marfa de export a Rom(niei. Mai bine de 1/2 din suprafața agricolă ș( forestieră era deținută de marii moșieri, iar 2/3 din marea proprietate era supusă sistemului de arendă. Cele c(teva zeci de mii de manufacturi existente reprezentau "industria" țării. Desigur, rudimentele industriei erau vizibile la trecerea (n secolul al XX-lea, iar aceasta (n principal datorită schimbărilor facilitate de legea de (ncurajare a industriei din 1887, precum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o vede viabilă Gherea, arăt(nd că, (ntr-un asemenea caz, fruntașii satului vor ajunge să (( aservească pe cei mai nevoiași. Iar problema cea mai mare era la Gherea nu arendarea ci retragerea la un moment dat, din diferite motive, a arendei unei moșii. El se (ndoia că un astfel de fapt s-ar fi putut petrece fără mari neajunsuri datorate psihologiei ș( credințelor țăranilor legate de păm(nt. Dacă era sceptic cu privire la viabilitatea unui astfel de demers din punctul de vedere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
agricole. Soluția problemei agrare era (n fapt soluția cea mai relevantă la nivelul (ntregii societăți rom(nești. Ca dimensiune practică el avansa (n 1890 ideea cumpărării de către stat de păm(nt de la marii moșieri iar apoi "...să le dee (n arendă la comune (ntregi de țărani, sau la societăți de muncitori alcătuite din cel putin 100-200 de oameni ș( (n același timp să le procure mașinile ș( uneltele necesare pentru cultivarea moșiei arendate" (Dobrogeanu Gherea, 1976: 286, vol. 2, subl. C.D.G.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de proprietatea funciară și tipurile de activitate economică în ruralul românesc / 255 5.1 Activități economice și surse de venit în rural / 256 5.1.1 Activități economice în domeniul agricol / 256 5.1.2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care se confruntă azi satul românesc, se datorează modului în care s-a făcut schimbarea regimului de proprietate în România în 1991. Fenomene precum agricultura de subzistență, debutul și dezvoltarea anevoioasă a antreprenoriatului agricol și ne-agricol în rural, dificultățile arendei, nu pot fi înțelese decât în contextul a ceea ce a însemnat Legea Fondului Funciar. Ultimul capitol analizează toate aceste aspecte, precum și activitățile economice și sursele de venit în rural și în cele două sate. Lucrarea se încheie cu secțiunea destinată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietății în România? Ce a însemnat Legea Fondului Funciar pentru agricultura românească de astăzi? Care este tabloul în cifre al agriculturii românești de astăzi? Cât de extinsă este agricultura de subzistență și în ce măsură se poate vorbi de antreprenoriat sau de arendă în mediul rural românesc? Toate acestea sunt întrebări la care studiul de față încearcă să găsească un răspuns și să-l argumenteze cu date. 2. CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA PROPRIETĂȚII FUNCIARE. DEFINIREA PROPRIETĂȚII Conceptul de proprietate este unul extrem de complex, definirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu au). În ce privește antreprenoriatul de intenție, 9,8% din respondenți au intenția de a dezvolta o fermă sau exploatație în următorii cinci ani și 11,5% au intenția de a dezvolta o afacere. 4.3. Arenda Exploatarea pământului în regimul arendei prezintă o serie de avantaje: exploatarea mai eficientă, posibilitatea utilizării unor tehnologii mai costisitoare, posibilități mai mari de obținere a unor credite. Țările cu o economie de piață dezvoltată practică închirierea pământului pe scară largă, o mare parte din fermieri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
practică închirierea pământului pe scară largă, o mare parte din fermieri fiind lucrători și cu proprietari ai pământului. Astfel, în Belgia, Franța, Germania, fermierii închiriază mai mult de 60% din terenul pe care îl cultivă, iar procentul de teren în arendă din pământul cultivat al celor cincisprezece țări ale Uniunii Europene este de 40% vezi și tabelul 6.4 (Lerman, Csaki, Feder, 2002: 153) . Transferabilitatea pământului se consideră a fi la fel de importantă ca proprietatea privată asupra acestuia, la dezvoltarea pieței funciare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
40% vezi și tabelul 6.4 (Lerman, Csaki, Feder, 2002: 153) . Transferabilitatea pământului se consideră a fi la fel de importantă ca proprietatea privată asupra acestuia, la dezvoltarea pieței funciare. Care este, în aceste condiții, situația României? În România, practica exploatării în arendă a pământului s-a dezvoltat slab după 1989, din motive pe care le voi trata succint în cele ce urmează. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, trebuie făcute două precizări de natură juridică privind termenul de arendă. Contractual, relația de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
practica exploatării în arendă a pământului s-a dezvoltat slab după 1989, din motive pe care le voi trata succint în cele ce urmează. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, trebuie făcute două precizări de natură juridică privind termenul de arendă. Contractual, relația de arendă este una de durată, contractele de tip arendă pornind de la 5 ani (Legea arendei, nr. 16 din 1994), iar orice relație de durată mai scurtă este simplă închiriere. Economic, arendașul este o persoană (fizică sau juridică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a pământului s-a dezvoltat slab după 1989, din motive pe care le voi trata succint în cele ce urmează. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, trebuie făcute două precizări de natură juridică privind termenul de arendă. Contractual, relația de arendă este una de durată, contractele de tip arendă pornind de la 5 ani (Legea arendei, nr. 16 din 1994), iar orice relație de durată mai scurtă este simplă închiriere. Economic, arendașul este o persoană (fizică sau juridică) ce urmărește să susțină
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trata succint în cele ce urmează. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, trebuie făcute două precizări de natură juridică privind termenul de arendă. Contractual, relația de arendă este una de durată, contractele de tip arendă pornind de la 5 ani (Legea arendei, nr. 16 din 1994), iar orice relație de durată mai scurtă este simplă închiriere. Economic, arendașul este o persoană (fizică sau juridică) ce urmărește să susțină o exploatație agricolă medie-mare (și nu de mici dimensiuni). Așadar, din punct de vedere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
16 din 1994), iar orice relație de durată mai scurtă este simplă închiriere. Economic, arendașul este o persoană (fizică sau juridică) ce urmărește să susțină o exploatație agricolă medie-mare (și nu de mici dimensiuni). Așadar, din punct de vedere juridic, arenda este un fenomen economic de exploatare agricolă comasată, a unor suprafețe mari de teren, pe o durată de cel puțin cinci ani. Se poate observa însă că în literatura de specialitate sociologică, rareori termenul de arendă este utilizat ținându-se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]