2,478 matches
-
libertatea din sângerosul an 1907. (Ă). Nici figurile din cealaltă lume, a exploatatorilor, a moșierilor, militarilor, samsarilor, cu codițele lor de topor nu sunt absente, dimpotrivă; ele abundă În nuvela lui P. Dumitriu. De la prefectul poltron până la sațietate, prin monstruoșii arendași Alexiu și Ivancea, prin cinicul Augustatos, sau acea reptilă Înrudită cu toți călăii militari ai poporului nostru, Mișu Vorvoreanu, precum și ofițerul care comandă masacrarea deținuților din șlepuri. (Ă). În mod intenționat am lăsat la urmă cele trei figuri feminine din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Prundeni, mai Înspre Dunăre, amândouă Însă nu departe de București. Țăranii acestor sate, faptele pe care ei le săvârșesc sunt cu totul reprezentative și evocatoare pentru Înțelegerea completă a stărilor de lucruri de până atunci. Satele se află la discreția arendașilor și logofeților de teapa lui Aristică și Codârlă, care se sprijină pe „fiscali” ca Znagoveanu. (Ă). Episoadele În care sunt zugrăvite răbufnirile țăranilor, prevestind răscoalele din 1888 și 1907 sunt revelatoare pentru starea de spirit a populației sărace și a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
culegere de povestiri al căror protagonist este Ion Tudor - un alter ego al autorului, chiar dacă acesta menționa că volumul n-ar conține nimic autobiografic. Evoluția personajului este urmărită din anul 1918, când copilul de 11 ani muncea pe moșia unui arendaș. Ajutat de învățătoarea satului - acea „mucenică” născută doar pentru a aduce învățătură oamenilor, model caracteristic într-una din etapele literaturii române -, ajunge el însuși învățător în satul lui. Drumul lui Ion Tudor continuă la București, unde devine corector de ziar
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
BRĂESCU, Gheorghe (29.I.1871, Iași - 15.III.1949, București), prozator. Este fiul Mariei (n. Zaharia) și al lui Alexandru Brăescu, arendaș. B. a avut o tinerețe aventuroasă, nesupusă rigorilor școlii, izbutind abia în 1899 să devină sublocotenent. Dar nici ca militar nu se poate supune disciplinei și preferă să fie profesor la o școală de ofițeri din București, publicând astfel și
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; c) membri ai asociației familiale; d) persoane autorizate să desfășoare activități independente; e) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora; f) proprietari de bunuri și/sau arendași de suprafețe agricole și forestiere; g) persoane care desfășoară activități agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activități private în domeniul forestier; h) membri ai societăților agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; i) persoane care desfășoară activități în unitățile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu pășunile? se minunează Augustus. ăștia se pricep la bani, nu la oi. Strâng taxa pentru pășunat. Principele oftează. Spusele libertului ascund un adevăr mult prea trist. Poporul se plânge din ce în ce mai des din cauza nedreptăților la care este supus de acești arendași. Afacerile adevărate le învârt consulii, rostește secretarul. Ia aminte cum vorbești de magistratura supremă din stat! se indignează bătrânul. Ianuarius își înghite vorbele și suspină. După ce lasă să se scurgă un timp, Augustus reia calm: — Nu a venit încă momentul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
județeni și membrii ai Camerei de Comerț (...) șapte persoane: dl. Coiciu, primar, Papaianopulo, ajutor, și Abdula Hagi Zait, consilier comunal, dnii colonel Vasilescu, Ali Cadâr, Octavian Șeitan, consilieri județeni, dl. Nicolaescu, președintele Camerei de Comerț și notabilul d. Ali Riza, arendașul moșiei comunei"1893. După prânz "Majestățile Lor au vizitat portul" iar "Majestatea Sa Regina cu suita au făcut o preumblare în mare"1894. În aceeași zi, regele Carol I "a vizitat autoritățile, școlile, spitalul, arestul (...) unde a grațiat 6 condamnați
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dar lucrul nu s-a aflat niciodată. A doua zi gazeta locală spunea la informații întîmplarea. Noi, cu aerul de conspiratori, ne socoteam lucru mare, tipuri din romanele de senzație. Azi, cavalerul pălmuit e un domn cărunt în Iași, un arendaș; Estella, femeia unui doctor din București. Amorul s-a isprăvit cu plecarea mea la Bârlad. Țin minte că simțeam că-mi lipsește ceva strălucit, ca să o fac să moară de iubire pentru mine. Adesea mă gîndeam: să pot eu scrie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
înălțând mânile: „A! ce mai faci, doctore! Comment ça va?“. Mă azvârlii îndărăt, îngrozit. Doctorul se aruncă și el lângă mine. Strigă scurt: Înainte! Și trăsura, smucită, se urni și porni repede. Mă întorsei spre doctor: — Cine-i proprietarul, ori arendașul ăsta? — Nu știu! Cine știe! s-o fi sălbătăcit aici. N-ai văzut? Ș-am uitat să-l întreb de Hârlău. Dar Agache acela cine-o fi fiind?... Hm! Așa nostimadă încă nu mi s-a întâmplat... Tăcurăm. Ne aplecarăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, 23 văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari ( arendași, n.ns.)<footnote Ibidem, d. 571/1832, f.12v-20r. footnote>, iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote Ibidem
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești<footnote Ibidem, f. 37r-39r, 185r. footnote>. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau<footnote Ibidem, f. 37r-38v. footnote>. Documentul notifică, de asemenea, și prezența temporară la Belcești a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu, precum și a unor negustori din starea aIII-a, așa cum era lipovanul Alecsa Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți ai vechii boierimi,interesați să-și sporească veniturile, așa cum au fost spătarul Ioan
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
a generat binecunoscuta „ problemă evreiască”, ce a durat, cu grave implicații politico-diplomatice, până la începutul secolului al XX-lea<footnote Gheorghe Platon, “Problema evreiască”, passim. footnote>. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut de 1140 de galbeni<footnote Ibidem, Divanul de Apel al Țării de Sus, d. 4/1834, passim. footnote>. Pentru a avea o
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
d.30403, 151r- 151v, 177r-177v, 203r-203v, 236r, 252r. footnote> Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, d.95/1831, f.262v. footnote>, Parfeni Ion din Târgu Frumos<footnote Ibidem, f.268r. footnote> sau Ion Munteanu din Tupilați<footnote Ibidem
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
următoare, era în fața musafirilor. „Bună dimineața și bine ați venit. Cu ce vă putem fi de folos?” - i-a întâmpinat ea, privind cu drăgălășenie la ei. „Dumnealui - a deschis vorba jandarul, arătând spre bărbatul chipeș din dreapta lui - dumnealui este noul arendaș al moșiei pe care se află și hanul. A venit să vă cunoască, ca să știe cu cine are de-a face. Unde ți-i bărbatul?” „S-o dus la Cotnari după niște vin. Îi plecat de trei zile cu vărul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
un zâmbet semnificativ... „Nu duceți nici o grijă. Da’ vinul nu cumva a fi mai bun fiert cu scorțișoară? Pe o vreme ca asta...” „Vedeți ce gospodină avem? Știe ce-i trebuie voinicului la vreme de iarnă” - a lăudat-o jandarul. Arendașul nu și-a luat ochii de la hangiță, de cum a văzut-o, nici o clipită. Uitase parcă pentru ce a venit... Irinuța, toată numai zâmbet, a plecat să pregătească de mâncare și să fiarbă vinul. Petruță a intrat s-o întrebe ce
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
face...” „Am înțeles”. Nu după multă vreme, hangița a așezat pe talger două străchini pline cu tochitură, alături de care trona o mămăligă aburindă. Între timp și-a schimbat și îmbrăcămintea... Când a apărut în pragul bucătăriei cu talgerul pe brațe, arendașul a rămas cu privirea țintă pe ea. Puteai să ghicești ce își spune: „Mamăăă! Da’ frumoasă-i! Cum de n-am știut eu de ea de când am luat moșia în arendă? Este ceva vreme de atunci. Acușica-i anul... Da
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
șervet cu niște omăt, poate”... Îndată a reapărut în fața musafirilor, cu două ulcele aburinde... După ce cei doi au mâncat și au băut vinul, jandarul a devenit neliniștit. Se vedea că ar vrea să facă ceva, dar, aruncându și privirea spre arendaș, își ogoia pornirea. ― Vedeți? Don’ jandar avea onoare. Nu și-a lăsat musafirul și el să se ducă săăă - a vorbit unul din jurul povestitorului. ― Da, dar până la urmă tot și-a dat în petec. La plecare, a rămas puțin în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Ei... Nu știi că femeile mai au în fiecare lunăăă?... „Ei! Și chiar nu se poate?” „Când se poate, se poate. Când nuuu... Nu.” „Atunci, când?” - a întrebat jandarul precipitat. „Peste o săptămână încolo”... - a răspuns Irinuța cu ultimele puteri. Arendașul s-a prefăcut că nu bagă de seamă discuția destul de aprinsă a jandarului cu hangița. „Am întrebat-o când se întoarce bărbatul ei, fiindcă v-ar prii o litrădouă de Grasă de Cotnari. Vi le aduc eu”. „Nici chiar așa
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
discuția destul de aprinsă a jandarului cu hangița. „Am întrebat-o când se întoarce bărbatul ei, fiindcă v-ar prii o litrădouă de Grasă de Cotnari. Vi le aduc eu”. „Nici chiar așa. Om mai trece noi pe aici” - a replicat arendașul, adresându-i un zâmbet ademenitor hangiței. Nici ea nu a rămas datoare... ― Cred că din acea clipă vizitele la han nu mai erau în doi, ci doar câte unul singur - a vorbit același guraliv dintre concentrați. ― Asta nu ți-oi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
orice i-ai face! Ba nicidecum, puteți încerca dumneavoastră înșivă și veți vedea că nu e atât de greu pe cât pare la prima vedere. Faceți o ediție Caragiale în care să puneți în frunte și în cantitate mare bucăți ca Arendașul român, Românii verzi, Rrromînul, Rrromînca, Savantul român, 1907 Din primăvara pîna-n toamnă ș-c.L, scrieți o prefață în care să arătați că valoarea piesei O scrisoare pierdută stă în faptul că demască moravurile electorale și ale așa-zisei "libertăți
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mai mult decât nimic. În scurt timp, s-au dedulcit și ei la pește. Știau să pună lațuri prin pădure și prindeau iepuri și fazani, ba chiar și căprioare. Până la urmă, boierul s-a plictisit, a lăsat pământurile În seama arendașilor și norocul lui cel mare a fost că a plecat În străinătățuri nu cu multă vreme Înainte de venirea comuniștilor. Ăia i-au confiscat averea, iar el a scăpat cu bine și s-o fi prăpădit demult prin țările Apusului. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]