4,464 matches
-
din Brașov” și reprodus în „Albina românească” semnala cu satisfacție în 1847 că Th. Ghica aprinde un muc mai mare și mai aproape de Sibiu”, construind acea întreprindere la Focșani. La 1 ianuarie 1848, fabrica funcționa. Aceasta rezultă din contractul de arendare a vămilor unite ale Principatelor din acea dată, în care se menționa scutirea de vamă a produselor fabricate în întreprinderile lui Th. Ghica de la Iași și Focșani. Suferind avarii și întrerupându-și activitatea în vremea războiului Crimeii, fabrica a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de tranziție la liberalizarea achiziției terenurilor pentru cetățenii Uniunii Europene și a prezentat informațiile suplimentare solicitate. * România se angaja să permită achiziția terenurilor de către persoanele juridice din UE și Spațiul Economic European - SEE (UE plus Islanda, Norvegia și Lichtenstein), precum și arendarea terenurilor de către cetațenii UE și ai SEE, de la data aderării, conform solicitării explicite a UE. * România și-a îndeplinit angajamentele asumate prin Documentul de poziție (CONF-RO 02/01), referitoare la liberalizarea operațiunilor de capital aferente anilor 2001-2002, prin adoptarea Circularei
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
trimitere la o serie de acte normative care trebuiau modificate, pentru eliminarea restricțiilor identificate: Constituția, Legea datoriei publice, Legea petrolului, Legea minelor, Legea privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ asupra economiei, Legea asigurării și reasigurării, Legea companiilor comerciale, Legea arendării și Legea privind circulația juridică a terenurilor. Dialogul cu Uniunea Europeană (2003) Uniunea Europeană a notat faptul că România, în poziția sa din 11 noiembrie 2002 (CONF-RO 58/02), a acceptat acquis-ul, în vigoare la 31 decembrie 2001 și că România a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
e 44%. Chiar dacă 85% din suprafața agricolă e în proprietate privată, atomizarea fermelor este exagerată, dat fiind faptul că 75% din teren este repartizat în ferme cu suprafețe sub patru hectare. Deși există în ultima perioadă o relativă concentrare prin arendare, ponderea fermelor ce produc pentru consum propriu este extrem de mare. Situația se regăsește sub această formă și în ceea ce privește producția de lapte. Conform Ministerului Agriculturii, în 2006 erau înregistrate 1,1 milioane de ferme deținătoare de vaci de lapte, din care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
vedre vin alb, recolta anului curent; 14 oi; rodul de la 98 pogoane vie; precum și, de la 22 "pogoane porumb", recolta anului 1882; 2 iepe; 3 cai; o jumătate pogon fâneață, livadă; 100 doage; un râmător; 1 zăbun; 1 ferăstrău cu coardă; arendarea pre doi ani a două pogoane vie; un junc; 18 bucăți lemne de construcție de case; 10 175 {EminescuOpXIII 176} căzi; 1 curătoare; 1 butie; 1 mânzată; 1 boloboc; 1 oglindă de perete. Licitația s-a ținut în ziua de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
jucat ș( speranța că moșia va putea să producă (n noile condiții suficient de mult pentru a conduce la o situație mai stabilă. Respectiva proprietate nu era deloc atrăgătoare pentru arendași ș( (n consecință aceștia o ocoleau (n mod constant. Arendarea moșiei (n favoarea societarilor pentru o sumă (nsemnată (6000 de galbeni pentru o perioadă de 5 ani) este suficient de grăitoare. Mai mult, pentru activitatea de conducere a acțiunii, Bălăceanu era remunerat cu o sumă semnificativă față de alții care prestau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
restr(ns acolo unde ar fi trebuit să primeze interese generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să primeze interese generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obștei (ntre membrii acesteia, (n vederea exploatării. Nici această variantă nu o vede viabilă Gherea, arăt(nd că, (ntr-un asemenea caz, fruntașii satului vor ajunge să (( aservească pe cei mai nevoiași. Iar problema cea mai mare era la Gherea nu arendarea ci retragerea la un moment dat, din diferite motive, a arendei unei moșii. El se (ndoia că un astfel de fapt s-ar fi putut petrece fără mari neajunsuri datorate psihologiei ș( credințelor țăranilor legate de păm(nt. Dacă era
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
locuiesc în case cu o singură încăpere, și care sunt foarte pe nedrept numite case" (Drăghicescu, 1996: 428). Împroprietărirea îndestulătoare a țăranilor era de asemenea o sarcină esențială. O soluție care ar fi putut avea rezultate pozitive era aceea de arendare a moșiilor către tovărășiile sătești. Dar aceasta ar fi fost posibilă doar cu măsuri care să protejeze la licitație țăranul de arendașii venetici, care aveau mulți bani și astfel erau în măsură să îi exploateze pe ceilalți. Până la urmă se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe o perioadă de timp nelimitată. Apariția și dezvoltarea piețelor funciare, a doua provocare a reformei, nu se poate realiza în absența securității asupra pământului. Piața funciară este în principal de două tipuri piața vânzării de pământ și piața închirierii (arendării) acestuia. În ce privește acest aspect, legea funciară românească din 1991 a avut lipsuri majore, pentru că nu prevedea nimic legat de circulația terenurilor, vânzarea sau închirierea acestora. Până în 1996, există un vid legislativ în domeniul proprietății funciare, la care s-a adăugat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
neprelucrate (în pârloagă), iar pentru a combate neexploatarea, legea a fost permisivă față de exploatarea abuzivă. * Conflictul de interese între comasarea prin achiziții de teren și exploatarea prin arendă Investitorii ce achiziționează terenuri cunosc faptul că odată începută exploatarea pe baza arendării, micii proprietari nu vor mai vinde niciodată terenul, fiind mulțumiți cu veniturile obținute din arendă. De aceea investitorii pe termen lung în agricultură preferă să achiziționeze (să cumpere) pământul, pentru a obține suprafețe de teren comasate și nu să îl
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate, dar au resurse considerabile de capital social relațional (dispun de relații pentru rezolvarea diverselor probleme). În ce privește mărimea terenului luat în arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau terenul unor societăți sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul în arendă sunt: imposibilitatea de a-l lucra din cauza sănătății și vârstei, lipsa banilor pentru cultivarea pământului, nu au timp pentru acest lucru, sau este mai profitabil așa. Arendarea este o soluție specifică gospodăriilor rurale cu resurse materiale și umane precare. Interesant este faptul că cei ce iau teren în arendă nu sunt persoane cu resurse materiale și cu forță de producție, ci fac parte din familii care nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deținute de locuitorii celor două sate, se poate remarca din tabelul 6.11 faptul că în ambele sate, proporția cea mai mare este reprezentată de cei ce au pământ în proprietate și îl lucrează în gospodăria proprie. Asociațiile agricole și arendarea sunt realități mai puțin frecvente. Se remarcă Ludoșul, cu un procent mai mare de subiecți ce practică arenda, dar în același timp, cu un procent mai ridicat de locuitori care lasă pământul în pârloagă. Ținând cont de precizările făcute la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 1991. Aici, analiza a zăbovit ceva mai mult, fiind discutate aspecte politice, economice, dar și efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale modului în care s-a făcut restituirea proprietății în 1991. Agricultura de subzistență, fenomenul antreprenoriatului și al arendării, sunt discutate fiecare, și ilustrate cu date semnificative, într-un capitol separat. Subcapitolele dedicate analizelor empirice pe probleme de proprietate funciară în România după 1989, sunt extrem de bogate în date relevante. Sunt discutate aspecte ca: proporția subiecților din rural ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru cea mai mare parte a județelor. În ce privește cele două sate, situația se prezintă astfel, din punct de vedere al aspectelor funciare și economice: în ambele sate, cei mai mulți locuitori au pământ în proprietate pe care îl lucrează în gospodăria proprie, arendarea și asociațiile agricole sunt realități puțin frecvente (mai dezvoltate totuși în Ludoș), pământul este investit cu aceeași importanță în ambele sate. Atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul fac o agricultură preponderent de subzistență în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și o implicare scăzută în sectorul ne-agricol. Situația celor două sate se prezintă astfel, din punct de vedere al aspectelor funciare și economice: în ambele sate, cei mai mulți locuitori au pământ în proprietate pe care îl lucrează în gospodăria proprie, arendarea și asociațiile agricole sunt realități puțin frecvente (mai dezvoltate totuși în Ludoș), pământul este investit cu aceeași importanță în ambele sate. Atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul fac o agricultură preponderent de subzistență în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Desigur, se poate să fi avut dreptate; totuși, în prezent China se străduiește să prindă din urmă cât mai repede ideile noi pe care le-a refuzat reverențios în trecut. Societățile de rentieri, în care clasele conducătoare trăiesc din profiturile arendării pământurilor, pensii sau investiții stabile, au fost, din punct de vedere istoric, refractare la schimbări, deoarece orice lucru nou era privit ca o amenințare potențială la starea de fapt care asigura mijloacele de trai ale oligarhiei. Această situație s-ar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
oricând apărea cea mai mică Îndoială) legea detesta situațiile complexe și Încâlcite În care dreptul de folosință aparținea mai multor persoane”, p. 241. Le code civil nu făcea explicit referire la agricultură, cu o singură excepție: preciza condițiile contractului de arendare (fermage), ca recunoaștere a marilor proprietari din bazinul parizian și din nordul țării, care erau persoane bogate și cu influență. Îi mulțumesc lui Peter Jones pentru că mi-a vorbit despre studiul pe care se bazează această scurtă discuție: Serge Aberdam
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
veac de un clan bicefal, anume cel al Movileștilor, cu succesorii lor, Prăjeștii, calificați în epocă drept „nepoții Movileștilor“23. Unii dintre acești boieri, mari dregători în același timp ai statului moldovean, își consolidează pozițiile obținute pe pământ străin prin arendarea de moșii; Nestor Ureche, de pildă, deținea o moșie la Žolkiew, Luca Stroici la Zwinigrad, iar Vasile Ureche la Zahajpole, pentru a aminti doar pe câțiva dintre ei. La acestea se adaugă și legăturile matrimoniale. Și cele de ordin economic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o cât mai intensivă dezvoltare obștiilor. El trebuia să le înlesnească procurarea creditelor cu dobânzi mici, a inventarului agricol viu și mort și a altor mărfuri, spre a convinge pe săteni de avantajele muncii în comun. Proiectul interzicea cu desăvârșire arendarea oricăror bunuri rurale. El cuprindea, totodată, o serie de referiri privitoare la inalienabilitatea loturilor, la moșteniri, la succesiuni și la vânzarea pământurilor obținute prin împroprietărire 45. S-a solicitat ca, după stabilirea principiilor de bază, Comisia de reformă agrară a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din suprafața rurală, iar în Moldova 22,33%. Primul pas pe calea secularizării este făcut la 13/25 noiembrie 1862, când se pune în aplicare propunerea lui Costache Negri de a se strânge în casa statului român sumele obținute din arendarea moșiilor mănăstirilor închinate 17. Un al doilea pas, la fel de important, se realizează la 22 decembrie/3 ianuarie, ziua în care Camera votează, cu o majoritate semnificativă, o propunere făcută de 32 de deputați ca sumele amintite mai sus, în valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe care putem conveni să o denumim „spontană” (Pasti, 2004a), tind să construiască un alt tip de societate decât cea dominantă în civilizația occidentală. Aceleași instituții moderne și specifice economiei de piață - cum ar fi contractul economic, împroprietărirea țăranilor și arendarea - care au modernizat economia românească au produs și fenomenul invers, al „neoiobăgiei” (Dobrogeanu-Gherea, 1977), însoțit de o formă de protest social (răscoalele țărănești) care ar fi trebuit, teoretic, să nu mai fie nici necesare, nici posibile într-un societate organizată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a Orientului"163. O nouă încercare de stopare a crizei orientale se produce la 30 decembrie 1875, când ministrul de Externe al Austro-Ungariei, Gyula Andrassy, redactează o notă prin care solicita Porții să introducă în provinciile răsculate reforme, precum: suprimarea arendării impozitelor, egalitatea confesională, constituirea unei adunări locale formată din creștini și musulmani cu drept de control asupra administrației. Cu toate acestea, răsculații au refuzat să depună armele, solicitând ca trupele otomane să se retragă din regiunile lor164. În condițiile în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]