468 matches
-
noi./ Să vie să ne-arate hotarele puterii/ Și legea datoriei obștești niște puțoi?// Le-am dat învățături, ca să ne fie/ În slujbă, de folos și devotați./ Să ție fiecare de-o moșie/ Fiindu-ne-n provincii și-n București argați.// O teapă nouă și nebănuită,/ Așa-numiții scriitori,/ Se și ivi în slova tipărită,/ Numindu-ne dușmani și-asupritori.// Dobrescu-Argeș, Arion, Vlahuță, Kogălniceanu și-alte haimanale,/ Au și-nceput țăranii să-i asmută/ Alăturea de unul pe nume Caragiale". La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au început să se adune țăranii, cărora domnul le dăduse drumul să plece la căminele lor. Căci, spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel personal este holomorfic și total. Teama de mutația existențială este îndepărtată prin promisiunea pețitorului de a-i recunoaște statutul superior: „ -Taci (numele fetei), nu mai plânje,/ Că nu te iau să-mi fii roabă,/ Te iau doamnă curților,/ Stăpâna argaților!” (OlăneștiSuvorov). Valoarea magică a plânsului este revelată de gestul nobil al colectării lacrimilor: „Dar nu știu, coase ori descoase,/ Dar la lacrimi știu că varsă/ Și le varsă’ntr’un stacan,/ Le stropește sub divan” (Lazo - Orhei). Aruncarea lacrimilor pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
birnicii, au reclamat că sunt împovărați cu dările căpătăierilor. Totodată, mulți căpătăieri se deplasau spre târguri, pe care le părăseau la fel de repede precum veniseră. Strămutarea spre târguri avea un caracter temporar atât pentru căpătăieri, cât și pentru birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei”; doi locuitori din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai puteau nici restaura, nici întreține clădirile de altădată și, cu un curaj extraordinar, dărâmară ce mai rămăsese din fostul palat din secolul al XVIII lea, rezidiră pe mic grajdul de cai și vite, tâmplăria, fierăria, o mică fermă pentru argați, iar pentru dânșii, o căsuță cu camere mici, adaptate nevoilor și pretențiilor prezente. Pe temeliile dărâmăturilor puseseră pământul scos de la clădirea nouă și plantaseră trandafirii adunați din parc. Era un spectacol impresionant. Ei mă duseră la o mătușă, tot d-nă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
administratorului (intendent) și, probabil, a farmacistului Balomir, deja menționat, erau încadrați un număr de 14 "servitori". Existau la capacitatea ospiciului, care atunci cuprindea numai 59 bolnavi, "7 gardieni, 1 magazioner, 1 ajutor bucătar, 3 spălătorese, 1 portar, 1 vezeteu, 1 argat". Rezultă de aici, fapt important, că exista o schemă de încadrare apropiată de tipul schemelor preconizate astăzi. Acest personal, care utiliza foarte probabil, ca mână de lucru, o bună parte din bărbații internați, valizi somatic, așa cum s-au obișnuit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
îl oboseau fizic pe tovarășul Cameniță, dar, ciudat, îi provocau și o mare poftă de viață, îi sporeau vitalitatea și potența. După ce ieșea de la bătut, ca într-un ritual, simțea nevoia să tragă un chef monstru, Novăceanu și alți doi-trei argați de încredere îi aranjau mese fabuloase, cu bunătăți la care muritorii de rând nici nu visau. Tovarășului Cameniță însă i se păreau lucruri firești. Înfuleca înfometat, o foame de lup, bea însetat, parcă avea o butie goală ascunsă în pântecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
întrec măsura propriei lor prostituții spirituale.“ (România Muncitoare, nr. 71/noiembrie 1957) „De bună seamă că antologia noastră devine și neîncăpătoare, și depășită. Valurile de rușine au năpădit și întrecut cu mult vocația de supușenie a foștilor scriitori români, deveniți argați oficiali ai cuvântului stăpânirii. O continuăm totuși dintr-o tradiție și a disprețului și a amărăciunii.“ (România Muncitoare, nr. 97-98/aprilie-mai 1961) „Antologia aceasta pe care ne încăpățânăm s-o alcătuim în paginile României Muncitoare devine, pe zi ce trece
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noua orânduire constituia, prin ea însăși, o garanție pentru toți vecinii ei, fiindcă ei înșiși nu puteau nutri alte sentimente decât cele care aveau dintr-un izvor comun - învățătura Marelui Octombrie.“ (Contemporanul, 29 decembrie 1957) Sinceritatea Uniunii Sovietice și a argatului ei - George Ivașcu (nota V. I.) „Poziția Uniunii Sovietice în problema dezarmării e atât de clară și poartă o asemenea amprentă de sinceritate, încât nu e de mirare că o întreagă mișcare de opinie publică internațională ca aceea a Consiliului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unui conducător de teatru trebuie să fie alcătuirea unui asemenea repertoriu care să corespundă năzuințelor claselor muncitoare, filozofiei care o călăuzește, un repertoriu profund partinic.“ (Contemporanul, 30 mai 1958) Niște zdrențe ce nu îl lasă să doarmă pe Zaharia Stancu, argat al lui Hrușciov (nota V. I.) „Din jugul greu al exploatatorilor, poporul nostru a scăpat la 23 August 1944. Ce mai vor în momentul de față, la 14 ani de la eliberarea țării noastre, aceste vechi zdrențe politice care agită, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășului Ceaușescu, interesul său neobosit pentru destinele artei românești, gândirea sa novatoare, care a fertilizat dezvoltarea culturii noastre socialiste.“ (Arta, 11/1977) Distins cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ (medalia de aur „Secera și Ciocanul“) (1971). VINTILĂ Petru Un argat modest: Petru Vintilă (nota V. I.) „Literatura sovietică ne învață să fim modești și pasionați slujitori ai poporului, ea ne învață să oglindim la un înalt nivel artistic viața nouă a poporului, ea ne învață, în sfârșit, să fim intransigenți
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
familii, ci pe sesiuni (gospodării), conscriptorul întocmind situațiile pe poartă, nu pe familie. Se consemnează la data aceea pentru satul Streza; - capi de familie: 37 din care: - coloni (iobagi): 29 - văduve de iobagi 1 - fii: 137 - pribegi: 3 - boieri: 2 - argați: 7 sesiuni pustii: 6 după cum pentru satul Oprea, găsim: - capi de familie: 54 din care: - coloni: 49 - văduve de iobagi: 1 - fii: 164 - boieri: - - argați: 4 sasiuni pustii: 2 Dacă analizăm cifrele constatăm că în cele două sate se află
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din care: - coloni (iobagi): 29 - văduve de iobagi 1 - fii: 137 - pribegi: 3 - boieri: 2 - argați: 7 sesiuni pustii: 6 după cum pentru satul Oprea, găsim: - capi de familie: 54 din care: - coloni: 49 - văduve de iobagi: 1 - fii: 164 - boieri: - - argați: 4 sasiuni pustii: 2 Dacă analizăm cifrele constatăm că în cele două sate se află 81 capi de familie, care aveau în sesiunile lor 301 copii (băieți și fete) Oficial așezarea avea 382 suflete. Dacă mai adăugăm însă și numărul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
încerce să găsească discret, de lucru pe alte moșii. Concret, Johana Roth împreună cu cei doi fii Ladislau și Iosif Teleki posedau pe raza domeniului dela Cârțioara nu mai puțin de 133 de gospodării ale supușilor lor, 116 iobagi și 17 argați, din care 59 de gospodării proveneau din moșteniri mai vechi iar un număr de 74 gospodării ipotecate dela rudele lor Teleki Imbre (50 de gospodării) și Teleki Ludovic (24 de gospodării). Și mai posedau încă alte 20 de gospodării pustiite
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fierbinte, s-au desfășurat într-o atmosferă de totală intoleranță care nu puteau duce decât la dezastru. Aproape fiecare fost membru cooperator simțea nevoia unei refulări prin care să răzbune toți anii în care fuseseră obligați să muncească precum niște argați neplătiți pe propriul lor pământ, nevoiți să sustragă necesarul de hrană indispensabil existenței de la acel patron necinstit care se dovedise a fi statul așa zis socialist. Până la urmă, pagubele produse de acest soi de «lichidare», conform unor estimări mai mult
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt timorați În forme defensive, văităreți, acomodanți [...]. Zibal suferă de spaimă atavică și de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe chiar În noaptea de Înviere, atunci când de regulă evreii erau cei răpuși. Evident, frica este personajul principal al nuvelei lui Caragiale. Nu e de mirare că, atunci când regizorul Radu Gabrea a realizat un film după această poveste, el a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost Ivanovici), fișa pe care ne permitem să o reproducem, la rândul nostru. BUNICUL (după tata) - Vasili Ivanovici, evreu rus, bolșevic, pușcăriaș, fugit din Rusia, urmărit de poliția țarista (Ohiana, n.n.) - S-a stabilit la Oltenița în jurul anului 1895, ca argat și băiat de prăvălie la un grec, zis Țăndărica, pe strada Ion Heliade Rădulescu nr. 1 (fosta Țigănie, nr.4). - Și-a schimbat numele în Iliescu, probabil după 1900. - S-a încurcat cu Maria Savu (sora cârciumarului Anghel Savu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în cap și monstruozitatea aceea de scriere. Mi se părea mai ușor știind din capul locului că nu am de umplut decât un sfert sau o jumătate de pagină pentru ca recenzia, să zicem, să fie gata. Iar matinal ca un argat - ca un argat al scrisului - eram, pur și simplu, din disperare. Din disperarea că nu voi reuși să găsesc idei, că nu voi fi în stare să mi le exprim etc. Pagina albă - o banalitate pe care am trăit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
monstruozitatea aceea de scriere. Mi se părea mai ușor știind din capul locului că nu am de umplut decât un sfert sau o jumătate de pagină pentru ca recenzia, să zicem, să fie gata. Iar matinal ca un argat - ca un argat al scrisului - eram, pur și simplu, din disperare. Din disperarea că nu voi reuși să găsesc idei, că nu voi fi în stare să mi le exprim etc. Pagina albă - o banalitate pe care am trăit-o din plin - mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
încălțîndu-se cu opinci. Priam își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la voi cel cu cetera; și cel cu băutura, și s-aveti muieri frumoase și iubite”. Naratiunea simplă, ar putea fi delimitată schematic în trei parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui Gheorghita, coborât la vale, cu oile, asinii si dulăii la iernat, într-o baltă a Jijiei, în apropiere de târg; neliniștea Vitoriei pentru întârzâierea bărbatului ei, peste obicei, cunoașterea și “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării țărănimii române, a transformării ei într-o masă amorfă de argați ai statului, a părăsirii satelor de către generațiile tinere, a crescut și pericolul dispariției fără urmă a acelei civilizații, care a asigurat însăși existența noastră ca popor în această parte a lumii, vreme de veacuri. Reacția normală a oricărei conduceri cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din cântecele de vitejie ale poporului român, cu ilustrații de A. Murnu, București, 1913; Povestea lui Făt-Frumos, București, 1919; Visuri împlinite, București, 1919; Faptă și răsplată, București, 1920; Iisus Mântuitorul, București, 1921; Ion Săracul, București, 1923; Odinioară, București, 1923; Păcală argat, București, 1924; Răzbunarea Lenuței, București, 1925; Zâna florilor, București, 1926; Povestea unui orfan, București, 1931; Povestea României Mari, București, 1931; Cei doi feți logofeți cu părul de aur, București, 1936; Scrieri, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
Totodată apar și aspecte dramatice ale vieții sociale, precum panica de care sunt cuprinși boierii la auzul veștilor despre răscoala țăranilor (Mălurenii), sărăcia în care trăiesc cei de la sate (Îngropăciune), sărăcie ce îi silește pe părinți să-și dea copiii argați la casele boierilor (Petra) ș.a. Se remarcă dialogul dens, împănat cu regionalisme. Atât volumul Mălurenii, în care sunt adunate multe dintre creațiile în proză publicate anterior în presă, cât și celelalte nuvele și schițe rămase în diferite ziare și reviste
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
acordate puține scutiri de dări, cele constatate referindu-se mai cu seamă la mânăstiri, dar puține la boieri. În O samă de cuvinte cronicarul Ion Neculce povestește cum s-a făcut înscăunarea lui Petru Vodă Rareș zis și Majă, când argații lui poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul lor ajuns Vodă, iar el luat cu Carte domnească și dus la Scaun la Suceava: - Dară noi ce om face, Doamne, cu carele cu pește? l-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]