KorAP: Find »[drukola/base=arghezian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...45 >

1,120 matches

Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594

Cert e că psihologia lectorului de azi e cu totul alta, sub impactul noilor media, iar orizontul său de așteptare, precum și gustul său estetic s-au modificat substanțial. De aceea, cel puțin în ceea ce privește publicistica scriitorilor, și ne gândim la cea argheziană, în special, putem lua în considerare doar percepția unui lector inițiat, atemporal, pentru care proza jurnalistică, evident, contextualizată, constituie oricând o provocare intelectuală și o delectare estetică. În viziunea Ștefaniei Mincu, acest receptor imponderabil se situează, la modul ideal, pe

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
artificial." Altfel spus, acest receptor corespunde, în plan afectiv, intențiilor autorului, și este, până la urmă, o prelungire, o proiecție a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a discursului liric arghezian, ar deveni stratageme estetice de persuadare în discusul publicistic. Oricum ar fi privit, un potențial lector al publicisticii argheziene s-ar afla în postura celui care pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a discursului liric arghezian, ar deveni stratageme estetice de persuadare în discusul publicistic. Oricum ar fi privit, un potențial lector al publicisticii argheziene s-ar afla în postura celui care pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial și invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de cercetare, pretext de contestare, mobil pentru studiul imaginarului colectiv al românilor, dimensiune recuperată și ideologizată de pamfletari-pastișori ș.a.m.d. discursul publicistic arghezian ne propune totuși cea mai tulburător-delectantă miză intelectuală: umorul. În această dimensiune, cea a humorului, spiritul revoltatului capătă libertate absolută de mișcare și, astfel, învinge dogme, spulberă convenții, râde adevărul, fără să-l rostescă. Bibliografie 1.1. Ediții cronologice Tablete

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Postfață" la Tudor Arghezi, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, Editura Minerva, București, 1981. Iorga, Nicolae, Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, Editura Adevărul, București, 1934. Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Editura Plumb, Bacău, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Editura Minerva, București, 1972. Lovinescu, Eugen, Critice I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, Eugen, Opere 8, Editura Minerva, București, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj, 2001. Micu, Dumitru

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
București, 1934. Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Editura Plumb, Bacău, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Editura Minerva, București, 1972. Lovinescu, Eugen, Critice I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, Eugen, Opere 8, Editura Minerva, București, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura pentru Literatură, 1965. Micu, Dumitru, Arghezi, Editura Institutului Cultural Român, Iași, 2005. Oprea, Alexandru, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, Editura

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
1981. Postfață la vol.Tudor Arghezi, Pamflete, București, Editura Minerva, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1981. Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, Editura Plumb, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, București, Ed. Minerva, 1972. Critice I, București, Editura Minerva, 1982. Opere 8, București, Editura Minerva, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Cluj, Editura Cartimpex, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, Editura Plumb, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, București, Ed. Minerva, 1972. Critice I, București, Editura Minerva, 1982. Opere 8, București, Editura Minerva, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Cluj, Editura Cartimpex, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura pentru Literatură, 1965. Arghezi, Iași, Editura Institutului Cultural Român, 2005. Oprea, Alexandru, În căutarea lui Eminescu gazetarul,București, Editura Minerva, 1983. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Atitudini și polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. 89 George Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea I, Editura Minerva, București, 1973, p. 132. 90 Serban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și pamfletul arghezian", în

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. 89 George Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea I, Editura Minerva, București, 1973, p. 132. 90 Serban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și pamfletul arghezian", în La sfârșitul

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și pamfletul arghezian", în La sfârșitul lecturii, Editura Cartea Românească, București, 1973, p. 251. 95 Ibid., p. 217. 96 Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi, Editura Minerva, București, 1994, p. 158. 97 Ibid. p. 160. 98 Vezi Eugen Lovinescu, Critice I, Editura Minerva, București, 1982

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110 Tudor Arghezi

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110 Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, Editura

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
condeiul poate să dea atâta parfum, transparență opacității." ("Stilul indirect", în Ars poetica, p. 258). E semnificativ acest episod al capitulării voluntare într-o epocă în care "se preferă în scris fermoarul, care închide și deschide dintr-odată", pentru că ironia argheziană, altă dată arma briliantă în disputele cotidiene, disimulează acum un zâmbet amar, resemnat, în fața unui croitor de pantaloni "învățat cu purtarea în partea stângă" ("Răscrucea", în Ars poetica, p. 270). 116 Liga ortodoxă, București, an I, nr. 9/30 iulie

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
nr. 9/30 iulie 1896. 117 Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998, p. 18. 118 În ***L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1981, p. 24. 119 Vezi, spre exemplu, unele din cele mai virulente pamflete argheziene antisinodale: "Ortodoxie cu țuică", în Scrieri 25, p. 280; "Cultură și ortodoxie", în Scrieri 25, p. 217; "Aleluia, aleluia, aleluia", în Scrieri 23, p. 226; "Ortodoxie, naționalism ori inconștiență?", în Scrieri 24, p. 156. 120 Tudor Arghezi, Scrieri 23, p.

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
ortodoxie", în Scrieri 25, p. 217; "Aleluia, aleluia, aleluia", în Scrieri 23, p. 226; "Ortodoxie, naționalism ori inconștiență?", în Scrieri 24, p. 156. 120 Tudor Arghezi, Scrieri 23, p. 106. 121 Pentru alte două abordări interesante ale religiozității în lirica argheziană, alături de cea avansată de Marin Mincu în Paradigma Tudor Arghezi, vezi www.asalt.seanet.ro/paradigma arghezi.htm 122 În acest sens, "Tată și fată", în Scrieri 41, p. 271, este, dintr-o suită amplă, un text reprezentativ pentru ceea ce

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
190 Marc Angenot, op. cit., p. 74. 191 Tudor Arghezi, "Antisemitisme...", în Pagini din trecut, p. 54; până la următoarea notă, citatele sunt extrase din acest text. 192 Marc Angenot, op. cit., p. 199. 193 Mariana Ionescu, în cercetarea sa privind "anatomia" pamfletului arghezian, le-a descris minuțios. Vezi Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981, pp. 29-52. 194 Tudor Arghezi, "Postul cel mare și teatrul", în Pagini din trecut, p. 14. 195 Marc Angenot, op. cit., p. 197. 196 Tudor Arghezi, "Rețete", în Pagini din

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
J.L. Austin How to Do Things with Words/Cum să faci lucruri cu vorbe, traducere de Sorana Corneanu, Colecția "Studii", Seria "Studii socio-umane", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 207 Mariana Ionescu, op. cit., p. 68. 208 I. Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, p. 31. 209 Vezi convorbirea cu Vasile Natea, " În amintiri și destăinuiri", în volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, pp. 204-214. 210 Marc Angenot, op. cit., p. 326. 211 Ne referim la lucrări privind istoria presei românești (Constantin Antip, Iulian

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
presei românești (Constantin Antip, Iulian Negrilă, Marian Petcu, soții Răduică, Victor Vișinescu ș.a.) și presa literară românească (D. Micu, I. Hangiu, Zigu Ornea ș.a.), precum și la cercetări focalizate strict pe publicistica eminesciană (Al. Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), care, interogând publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), care, interogând publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei publiciști, violența limbajului, în sintagma autoarei "fratricidul lingvistic". Din unghiul cercetării mentalului colectiv, demersul său se dorește a fi o aventură a deconspirării "imaginarului violent", o "scanare" a unor stereotipii psiho-etnice pe care

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
scanare" a unor stereotipii psiho-etnice pe care însuși discursul celor trei scriitori le exhibă. Reținem cu deosebit interes punctul de vedere al autoarei, însă credem că perspectiva retorico-literară va nuanța mai ales traiectoria și semnificația distinctă a publicisticii eminesciene și argheziene, iar mai departe aceeași perspectivă va decela natura contiguității caragialiene și argheziene. Evident, dată fiind natura diferită a cercetărilor, prospectarea de suprafață și de adâncime a textului publicistic va oferi, sperăm, o nouă apertură, consonantă cu cea a Monicăi Spiridon

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
le exhibă. Reținem cu deosebit interes punctul de vedere al autoarei, însă credem că perspectiva retorico-literară va nuanța mai ales traiectoria și semnificația distinctă a publicisticii eminesciene și argheziene, iar mai departe aceeași perspectivă va decela natura contiguității caragialiene și argheziene. Evident, dată fiind natura diferită a cercetărilor, prospectarea de suprafață și de adâncime a textului publicistic va oferi, sperăm, o nouă apertură, consonantă cu cea a Monicăi Spiridon și complementară celei inițiate de Ruxandra Cesereanu. 213 E vorba de Monica

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
Tradiții istorice". 219 Marc Angenot, op. cit., p. 42, p. 103. 220 Publicat în Convorbiri literare, anul X/nr. 5 din 1 august 1876. 221 Cornel Munteanu, " Pamfletul și presa", în op. cit., p. 114. 222 Vezi Alexandru George, "Polemica și pamfletul arghezian", "Note despre polemică", "Din nou despre polemică", în La sfârșitul lecturii, III, Editura Cartea Românească, București, 1980. 223 Tudor Arghezi, Scrieri 26, p. 100. 224 Apud Cornel Munteau, op. cit., p. 79. 225 Mihai Eminescu, "Unul din argumentele cele mai obicinuite

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
lung șir de polemici între cei doi. 229 Cornel Munteanu, op. cit., p. 224. 230 Tudor Arghezi, "Un răspuns", în Scrieri 41, p. 168. 231 Tudor Arghezi, "Pârțotina boșoroagă", în Scrieri 25, p. 147. 232 Șerban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene", în Argheziana, p. 287. 233 Mihai Eminescu, ["În numărul nostru de vineri"], în Opere IX, Editura Academiei, București, 1984, p. 145. 234 Henri Bergson, Teoria râsului, Editura Institutul European, Iași, 1992, p. 130. 235 Marian Popa, Comicologia, Editura Univers, București

by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]