455 matches
-
fără viață, încremenit. Era numai o femeie care se plimba printre copacii morți. Avea ochii mari, goi și era îmbrăcată cu o rochie că cenușa. Am plecat imediat, speriați de apariție. Ne-am continuat drumul până la un castel de gheață argintată și strălucitor de îți lua ochii. Acolo se afla o prințesă frumoasă, care părea a fi de pe alt tărâm. Avea o rochie lungă, bătută cu diamante, purta cercei de perle, părul îi era strâns în coc și ochii erau albaștri
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
de apă limpede, ca oglinda de neted. Drumul spre el îl faci deodată în adâncul pădurii de fag cu foșnet tainic. Rar se furișează câte o trâmbă de soare dând strălucire metalică frunzelor uscate ori azvârlind pete purpurii pe lacul argintat al coajei netede. Urci domol coasta trăgănată a Ciomagului, cu largă priveliște asupra Ciucului. La scoborâș, rămâi priponit. În mijlocul codrului, pe fundul de leică, doarme lacul la nouă sute și mai bine de metri înălțime. Cu cât te apropii de el
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
alungat de mult pe barbarii ăia - Errius puse mâna pe botul calului. Nu-i așa? În loc de răspuns, Antonius arătă spre signum manipularis pe care un signifer îl ducea sus, deasupra capetelor soldaților care mărșăluiau. Soarele strălucea pe mâna de fier argintat aplicată la capătul bățului și înconjurată de o cunună de lauri. Nu crezi că ar trebui să-i ajungem din urmă pe soldații noștri? Dădu pinteni calului, cu ochii la signum. Vântul făcea să oscileze însemnele de bronz, cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
știu că se uită la mine cu dragoste? (amiază) Trec imperceptibil pe muchia noului an: e un revelion trist. Îmi caut Îngrijorat propriul alterego În oglindă, la miezul nopții; la acest ceas faustic, se deschide o fisură invizibilă În stratul argintat prin care mă uit cu spaimă dincolo, pătrund În zona de interdicție doar pentru o fracțiune de secundă; ah, cu ce viteză fulgerătoare aleargă imaginile vieții mele, dar ochiul interior e prea leneș să le rețină, chiar dacă le vede. (ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un gest degradant să trădez o fată; ceea ce mă indignase fusese spargerea acelui obiect considerat, la vârsta mea de atunci, miraculos. Îmi plăcea să mă reflectez În oglindă, să stau ore Întregi mut de admirație În fața mea, cel din geamul argintat. Credeam că sunt viu și acolo; Întindeam mâna să mă mângâi pe obraz, să mă pipăi, dar e curios că nu atingeam oglinda, ci propriul meu corp real; senzația era de mare satisfacție: convins Însă că Întâlnesc pe cel dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ceea ce nu se mai întîmplă în contextele de azi, cînd, pentru majoritatea dintre noi, „cupele” sînt de sticlă și de metal. Or, ele mai pot fi din alabastru, granit, porfir, serpentină, onix, aragonită, agată, cristal de rocă, jais, aramă - „cizelate, argintate, aurite, ori combinate cu aur, argint și alte materii fine”, „ornamentate cu sau fără inscripțiuni, pictate”.6) Evident, Bacovia nu bea vinul din cupe-obiecte de ornament sau cupe obiecte de artă „vernisate, bronzate, nichelate” etc., dar - sigur - pentru el cuvîntul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sită de mătase deasupra, intra în categoria obiectelor de lux. Ca „articole de iluminat”, lămpile și părțile lor (ținători, rozete, abajururi, cercuri, brațe) erau „din fier sau din tablă de fier”, cizelate sau nichelate și - atît unele, cît și altele - „argintate, aurite sau combinate, avînd accesorii din materii fine”. Chiar și cele simple, erau „vopsite, oxidate, vernisate”. Existau însă și lămpi „obiecte de ornament pentru mobile”, făcute „din plumb simplu ori în aliaj cu anotimoniu”, din „aluminiu” sau „din nichel”, cărora
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oxidate, vernisate”. Existau însă și lămpi „obiecte de ornament pentru mobile”, făcute „din plumb simplu ori în aliaj cu anotimoniu”, din „aluminiu” sau „din nichel”, cărora li se aplica un tratament artistic: erau, adică, după caz, cizelate, vospite, vernisate, bronzate, argintate, aurite sau combinate cu materii fine.8) Apoi - „candelabru”. Sărbătorit, la 15 decembrie 1956, după împlinirea a 75 de ani, în „Castelul Nababilor”, Bacovia a scris imediat după festivitate un poem care începe cu versurile: „Seară plăcută.../ Lumini de candelabre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de ornament pentru mobile, birouri etc.” Și „obiecte artistice”. Indiferent din ce erau fabricate (fier sau tablă de fier, plumb simplu ori în aliaj cu antimoniu, nichel), ele se încadrau în clasa amintită datorită felului de a fi lucrate (cizelate, argintate sau aurite) și accesoriilor (din materii comune sau din materii fine).10) Poemul „Festivă” mai trimite în încă două locuri la ideea de lux: „Am văzut bogățiile de aur/ Și mătase ale trecutului/Acum ale lui AZI!...// Da, fusei în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bunăoară una dintre acuarelele vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși în parfumul amar/ mă subjugă/ ca un tropot de cai liberi,/ sălbatici,/ din amintirea câmpiei". Comentând versuri similare, Cristian Livescu nota, inspirat, că "Poezia aceasta se hrănește din interjecția
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
timp, nu dorise să strice planurile Luminii , înfățișăndu-se la ei. Avea un singur drept acela de a aștepta sfărșitul și judecata ca să primească un răspuns. Deși ați crede că dacă ești de partea cealaltă răspunsurile te așteaptă pe o tavă argintată! Nu. Dacă te raportezi la realitatea pămănteană și vezi numărul de avorturi într-o continuă creștere ai fi tentat să spui că nu poți respira de acești îngeri bastarzi. Ei bine asta înseamnă a privi un lucru dintr-un singur
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
dragostei la vechii perși, Anaitis. Buchetul acestui parfum e dominat de mireasma somptuoasă, dulce și mângâietoare a crinilor, minunat acordată cu efluviile de iasomie, flori de iris și trandafiri albi. Elegant ambalat, în flacoane cilindrice din porțelan alb, cu dop argintat, este o adevărată încântare să-l putem oferi sau să ne fie dăruit. Primăvara și vara sunt anotimpurile care i se potrivesc cel mai bine, e superb, când e mângâiat de adierea serii, și absolut irezistibil la ceasul amurgului. 2
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan cel
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fără banda lată marginală exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm macheta pentru o plachetă unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figura 31), cât si cele două medalii ale Spitalului de Recuperare (fig 32unifață și 33av și 33rv). Subliniem și aici, așa după cum am făcut-o de câte ori am avut ocazia, că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
DOMNITORULU ROMANIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grija domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probată, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, aramă, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravată pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnică militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe nouă rânduri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Celesti Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistică). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Șaraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeană. Am tot sperat ca, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi și eu, dacă nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanată. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistică, chipul său fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil spre stânga, având în partea de sus inscripția semicirculară ACAD. PROF. DR
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani{\cîte 43}. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fără bandă lata marginala exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm machetă pentru o placheta unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figură 31), cât și cele două medalii ale Spitalului de Recuperare (fig 32unifață și 33av și 33rv). Subliniem și aici, așa după cum am facut-o de câte ori am avut ocazia, că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe noua rânduri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistica). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat și bronz aurit) s-a îngrijit familia de comercianți Elias Saraga din Iași, la o firmă din străinătate cu care era în relații de afaceri (fig. 82av și 82rv redau în desen proiectul inițial al medaliei). În 1912, cu ocazia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeana. Am tot sperat că, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi și eu, daca nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanata. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan){\cîte 118}. Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistica, chipul sau fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil spre stânga, având în partea de sus inscripția semicirculara ACAD. PROF. DR
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ceată Străluce de departe În haine poleite: Dulămi cu flori de aur la pept Împodobite Și-ncinse cu paftale de peatră nestimată. Ciapce purtînd un vultur și pene la mijloc, Încălțăminte roșii de pele de Maroc, Și frîie țintuite, și argintate șele, Și armorii cusute pe colțuri de harșele.” Trecem, acum, la o nouă provincie a acestei intime țări imaginare pentru a vedea altă formă de spectacol și, În fond, un alt mod de a imagina natura. Atributele se repetă (măre
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]