520 matches
-
și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive utilizate adjectival în limbajul argotic și în cel al tinerilor. Analiza fiecărei subclase în parte, precum și interpretarea anchetelor aplicate au condus la întocmirea unei ierarhii în funcție de gradul de invariabilitate. Astfel, există atât la nivelul clasei adjective cu grade diferite de invariabilitate, cât și la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
pragmatică, efectele stilistice urmărite și alegerile lexicale diferă în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în limbajul cotidian, în presă și pe internet, uneori strict dependentă de datele "de ultimă oră" ale contextului cultural, politic și social. Pentru a avea o imagine asupra frecvenței și a productivității construcției în limbajul tinerilor, în context familiar sau argotic, am interpretat datele obținute în urma aplicării chestionarului menționat. Observațiile asupra utilizărilor din stadiul actual al limbii vizează comportamentul sintactic (asocierea modificatorilor cu cele două nominale componente, modalitățile de realizare a acordului intern și extern), natura semantică și caracteristicile morfologice ale
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
mai frecvent (pozitive, negative, ambele) sau dacă s-a făcut vreodată referire la boala reală a unei persoane prin intermediul acestei construcții. Li s-a mai cerut elevilor să explice o serie de sintagme foarte frecvente în limbajul actual, familiar și argotic, și să furnizeze ei înșiși alte exemple de construcții pe care le folosesc în cadrul aceluiași tipar. A fost anticipată dificultatea sarcinii propuse: orice apreciere solicitată trebuia făcută în limitele tiparului (Det) N1 de N2 (de aceea mecanismul le-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
sunt utilizate cu valori diferite 10: în cazul sintagmei o bombă de fată, majoritatea răspunsurilor au fost glose de tipul "fată frumoasă, sexy", în timp ce o structură ca o petardă de concert a fost formulată pentru "un concert foarte slab". Construcții argotice cu verbul a fi + constituenți nominali 11, specializate pentru sfera semantică a ignoranței sau a prostiei, pot trece în tiparul (Det) N1 de N2: copacul de Ion (< Ion este copac) pentru "foarte slab la învățătură". Interesantă este funcționarea substantivelor care
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
trimită la boala reală: retardata de Buli - pentru "fițoasă, îngâmfată", handicapatul de profesor (pentru "antipatic"), o anorexică de fată, rahitica de Viorica 13 (AD). 3.2.4. Dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt preferate forme foarte variate care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
în (Det) N1 de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
apreciere până la catalogarea însoțită de o ușoară atitudine de simpatie. În exemplul (h)arfistul de X (AD) sensul elementului din prima poziție apare mai clar: subiecții l-au propus pentru a eticheta o persoană înfumurată. Cuvântul este un derivat de la argoticul arfă (fiță). 4. CONCLUZII La nivelul utilizărilor din româna actuală am constatat o mare disponibilitate în direcția construirii unor sintagme dintre cele mai diverse, fapt ce constituie o dovadă a productivității structurii. Rezumăm aici principalele observații formulate cu privire la uzul tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general conotate negativ în limbajul argotic. Milică (2006: 401) include exemple ca petardă, pocnitoare într-o serie de termeni apreciați ca foarte expresivi, aparținând "ansamblului metaforic al exploziei" și exprimând "urâțenia fizică sau promiscuitatea umană". La nivelul utilizărilor pe care le-am semnalat, se poate observa
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor sale. Cuvintele argotice cunosc numeroase variațiuni fonetice și semantice, cu înlocuiri spectaculoase de termeni în decurs de cîteva decenii. Fenomenul se poate explica deopotrivă prin nevoia de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor sale. Cuvintele argotice cunosc numeroase variațiuni fonetice și semantice, cu înlocuiri spectaculoase de termeni în decurs de cîteva decenii. Fenomenul se poate explica deopotrivă prin nevoia de expresivitate (repetarea banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a întreține relații sexuale, a bate, a înșela, a trăda, a muri, a ucide), personajele-cheie (hoțul, prostituata, polițistul), banii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
către inamici este agresivă și insultătoare. Argoul dispune de o mare varietate de antroponime, porecle în marea lor majoritate, cu corespondent între substantivele comune, sau legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Robin, Conversation Analysis and Discourse Analysis: A Comparative and Critical Introduction, Thousand Oaks, London, 2005. Zafiu, Rodica, Diversitatea stilistică în româna actuală, Editura Universității București, 2001. Zafiu, Rodica, Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007. Zafiu, Rodica, 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. Zaharia, Casia, 2004: Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. Zribi-Hertz, Anne, L'Anaphore et les pronoms. Une introduction à la syntaxe générative, Presses
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
simbolistă românească, antologie, introducere, dosare critice, comentarii, note și bibliografie, Humanitas, București, 1996; Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001; Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007; 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. În colecția Dicționar au mai apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane, Emanuela Ilie • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
epuizare a furiei sale sexuale, traversând toate etapele degradării și sordidului, până la episodul macabru al intimității sexuale cu o drogată muribundă. Viziunea estetică a acestui roman conectează, într-o manieră dramatică tulburătoare, profunzimea expresiei poetice și duritatea semantică a construcțiilor argotice. Ironic, Bunny Junior poartă cu sine pe tot parcursul călătoriei o enciclopedie primită de la mama sa. Acolo, sensurile înșiruite corect, alfabetic, creează iluzia ordinii lucrurilor și a lumii. Copilul înțelege, însă, că lumea maturilor e diformă și confuză, întâmplările amoroase
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sau pescar) și prada sa, concepînd-o după modelul unei relații de rudenie : între ființe aliate prin căsătorie sau, și mai direct, între soți (asimilare facilitată de aceea pe care toate limbile din lume, chiar și ale noastre în cadrul unor expresii argotice, o fac între actul de a mînca și actul copulației). Vînătoarea și pescuitul apar astfel ca un soi de endocanibalism. Alte popoare - uneori și cele menționate mai sus - consideră că, întotdeauna, cantitatea de viață existentă în fiecare moment în univers
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
lasă călăuzit de puteri nevăzute spre bine!" Theodorescu, op. cit., p. 359 121 Șeicaru, op. cit., p. 98-100 122 Incidentul s-a produs în prezența lui Frasin Munteanu-Râmnic pe peronul gării Ploiești 123 Profesorul Mihai Dragomirescu, istoric literar, a folosit un limbaj argotic față de Iorga în prezența doamnelor. Iorga l-a lovit imediat cu o umbrelă. Dragomirescu a depus plîngere, dar nu s-a întîmplat nimic 124 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 41, Document 80. Cîteva zeci de scrisori ale Doamnei Zulnia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ci a tuturor celor care, într-un fel sau altul iau parte la dezvoltarea vieții spirituale românești, la dezvoltarea culturii. Aceasta ne obligă la respectarea fiecărui stil funcțional în parte, la evitarea exagerată a regionalismelor și provincialismelor, neologismelor, a termenilor argotici și de jargon, la o atitudine activă față de toți cei care stâlcesc limba română, nerespectându-i normele și întrebuințând vulgarisme și expresii decadente. Limba românească „dulce ca un fagure de miere”, cum afirmă M. Eminescu, este izvorâtă din creația populară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afară, doi poli între care este nevoit să penduleze. La Ion Caraion, existența e percepută halucinatoriu. Limbajul este, de multe ori, cel al mahalalelor, parcă în prelungirea cântecelor de lume ale lui Miron Radu Paraschivescu, nu lipsesc nici termenii populari, argotici sau imprecațiile ("Parcă/ mi-au fătat necazuri mari cu sacul", "unde/ păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", "nădejdea ca o târfă, de ce fuge?", Trotuarul din memorie). Orice urmă de optimism, de estetizare a prezentului este exclusă, demitizarea e înțeleasă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
expresive ale limbajului poetic. Atât albatrosiștii, cât și cei ce reprezintă postmodernismul la noi se caracterizează prin neîncrederea în limbajul poetic și, în consecință, prin încercările de a-l înlocui apelându-se la oralitate, la limbajul străzii, chiar la cel argotic, altfel spus prin eforturile de a conferi autenticitate textelor poetice prin întoarcerea lor, la nivel imagistic și la nivel expresiv, către cotidian și eliberarea lor de obsesia transcendentalului ce definise poezia modernismului interbelic. Producerea unor astfel de mutații în poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de a distruge sfera literarului așa cum era înțeleasă până în acel moment. Poezia contemporană adoptă și ea o scriitură asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește modalitățile de refacere a autenticității exprimării poetice, însă finalitatea s-a schimbat. Scriitorii au acceptat limbajul cotidian (popular, argotic etc.) ca o condiție sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]