1,000 matches
-
propriei evoluții pe linia marelui strămoș al poeților blestemați; de asemenea Paul Valéry, sau exegeți de seamă ai operei lui Villon, André Thérive, Jean-Marc Bernard, Pierre Champion, Italo Siciliano. Din bibliografia ediției, se cuvine semnalată în mod special lista corespunzătoare argoului românesc, actualizată pînă în 2004, depusă de autor și la Bibliotecă Academiei Române. Cît privește aparatul critic al ediției, el este alcătuit prin preluarea selectivă a informației cuprinse în edițiile franceze de referință, prin rezumarea controverselor privind sensul multor versuri din
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
la ea prin "ghetou" - cînd, evident, "mahala" sau "cartier" s-ar fi potrivit mai bine ( despre "ghetou" vorbesc doar cei din afara lui). În general însă, dialogurile - multe, bogate și ramificate precum poveștile - sună bine: traducătorul s-a străduit să păstreze argoul "zeilor", aducînd ( încă) o nuanță de autentic la autenticul dezarmant al filmului. "Autentic" este poate un cuvînt prea șters: lumea din Cidade de Deus este atît de adevărată încît face să explodeze ecranul Bazat pe un roman ( scris de Paolo
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
căutare de expresivitate și înnoire. Folosirea verbului a seca cu acest sens și în construcția dată nu este înregistrată în dicționarele mai vechi, ceea ce pare a confirma impresia că este vorba de o inovație. Verbul apare însă în Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche, unde găsim, deja din prima ediție, din 1996, explicația a seca (pe cineva) = "a enerva, a irita pe cineva". În schimb, G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006, înregistrează doar
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
Verbul apare însă în Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche, unde găsim, deja din prima ediție, din 1996, explicația a seca (pe cineva) = "a enerva, a irita pe cineva". În schimb, G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006, înregistrează doar sensurile populare mai vechi ale verbului: a-l seca (pe cineva) la ficați = "a simți o durere fizică puternică; (despre griji, necazuri) a necăji (pe cineva), a frământa (pe cineva), a chinui (pe cineva
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
lungi ca acestea să se poată observa bine). E interesant cum - sub presiunea rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
Rodica Zafiu este unul dintre cuvintele mai puțin frecvente, dar rezistente în timp, ale argoului românesc. Termenul a fost înregistrat în anii '30 ai secolului trecut: de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936) și de M. Negru (într-o notiță din Adevărul literar, 5.01.1936: "vede husănu material"). Cuvântul circulă în
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
viță-vercea. La nivel stilistic, e un festin. Relaxare în folosirea numeralelor (paișpe, șaiștrei), imitarea șmecherească a stilului agramat: "să ne mai râdem". Numai că, avertizează doamna Rădulescu-Sala, nu toată lumea prinde ironia (dacă e vreuna...). Pe lângă asta, se face exces de argou, de familiarități: "să claxonăm până dă benga în ei"; "dacă îmi bag și eu o pilă la tine, mi-o dă și mie?". Problema, semnalează Dan Grigore, membru al CNA, e mai gravă de-atât. Politețea e în criză, nuanța
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a bea", probabil preluat și adaptat de argoul tinerilor din engl. to drink. Un alt sufix aparent marginal care întărește tipul de conjugare în -i este -ăi, adăugat tot unor elemente de origine străină. De fapt, se poate vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
23). Sigur, aceasta e doar o denumire emfatică pentru mătura (sic!) pe care Secretarul General o are permanent la-ndemână în timpul abluțiunilor. Dar, chiar și așa, gustul imaginii rămâne îndoielnic. Îi reușesc în schimb lui Daniel Bănulescu destule replici de argou. Cum un capitol întreg, al șaselea, se petrece într-o pușcărie, „la durere”, procedeul pe care-l invocam mai sus devine adecvat. Dialogurile sunt întrerupte frecvent de note de subsol care explicitează sintagme de uz intern („călugări”, „țambal”, „trosnitor”, „machitor
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
plictisitoare de cartier mărginaș. Toate calitățile lui Constantin Popescu de a face dialog (calități reale) nu suplinesc în acest roman deficitul de narațiune și de construcție. Un scenariu ar fi dat mai bine. Dialogul nesfârșit, derulând o colecție întreagă de argou, de clișee, de dictoane, lozinci xenofobe și antisemite, înjurături, bancuri, manelisme, reclame etc., stă în aer pentru că aceasta paradă de folclor urban nu poate trece într-un roman (oricât s-ar vrea el de postmodern) ca într-o istorie orală
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
nimic de-a face cu jargonul tehnic interlop, sinonimul și mai marcat ironic al lui pisicar este mîțar: "o parte (...) dintre Ťmâțariť au devenit însă adepții mâncării preparate acasă special pentru pisici" (manuel-mstyle.tripod.com). În cele două dicționare de argou apărute ultimii ani - al Ninei Croitoru-Bobârniche (2003) și al lui George Volceanov (2006) -, termenul pisicar nu este înregistrat, dar apare pisică cu sensul de "poșetă" (la Croitoru-Bobârniche există și diminutivul pisicuță, pentru o poșetă mai mică). Am putea deduce de
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
de "poșetă" (la Croitoru-Bobârniche există și diminutivul pisicuță, pentru o poșetă mai mică). Am putea deduce de aici că pisicarul e un hoț de poșete - ipoteză nesusținută însă de nici o dovadă. În schimb, în atestări mai recente (în dicționarul de argou on-line, 123urban.ro), pisicarul este definit ca "spărgător care pătrunde în locuință pe fereastră", explicație care pare să trimită la metafora pisicii - agile și cățărătoare. În Ioan M. Bujoreanu, Mistere din București (1862), tîlharul care relatează o spargere face chiar
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
limba neutră, standard, considerată banală și uniformizatoare, se asociază de obicei cu tendința acelorași persoane de a urma moda grupului sau a generației. Opoziția față de constrîngerile normei generale și marcarea apartenenței la un grup anume (care duc și la dezvoltarea argourilor) se manifestă în genere prin tentativa de a construi un "dublu" ironic al comunicării curente. Am mai vorbit, de altfel, despre existența, în româna de azi, a unui stil colocvial dominat de distanțarea metatextuală, de spiritul ludic și umoristic. El
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
e și mai evazivă - populară și glumeață: "Am așa o impresie că majoritatea acestor cumpărători de plante ornamentale și gazon de import sînt tot cei care intră și ies pe porțile Casei Poporului" (V.M., în Dilema, 73, 2005). Dicționarele de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale; astfel, impresii (s.f. plural) ar fi "deținuți ce vor să pară șmecheri dar în realitate nu sunt" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale; astfel, impresii (s.f. plural) ar fi "deținuți ce vor să pară șmecheri dar în realitate nu sunt" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, Arnina, 2003); iar impresie sau impresar sînt definite ca "minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut" (A. Volceanov, G. Volceanov, Dicționar de
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
al limbii române, Arnina, 2003); iar impresie sau impresar sînt definite ca "minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut" (A. Volceanov, G. Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, Livpress, 1998). Desigur, termenul impresie nu poate avea un sens limitat la deținuți sau minori din centrele de reeducare; definițiile incomplete surprind, doar, un efect îndepărtat al evoluției cuvîntului în mediul argotic: individul care
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
gata ca Ezra Pound într-o cușcă/ țipând inepții ultraintelectuale/ sau ca Haricleea Darclee într-o cameră de hotel/ imundă, invadată de șoareci// Ești Hariceea Darclee sau ești o umbră groasă - / un cocalar care-și rățoiește vecinii?// o producție a argoului/sau un prieten?" sau "nu te mai ascunde sub preș!/nu mai asculta amici fără destin/ și fără imaginație!/ ești iubire necugetată și vrajă./ sunt dragoste fixă, curată." sau "Dumnezeu mi-a umplut prietenii de bani,/ Dumnezeu mi-a satisfăcut
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
s-a specializat pentru anumite sensuri, marcate ironic și depreciativ: ca termen de desemnare pentru "scandal, hărmălaie, ceartă" ori pentru "situație comică, ridicolă", sau ca termen insultător pentru o femeie (deloc respectabilă). Sensurile se găsesc în dicționarele și glosarele de argou (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006, 123urban.ro etc.). Dicționarele generale sugerează traseul evoluției, înregistrând faptul că panorama însemna "imagine de mari dimensiuni, dispusă circular, pentru a da iluzia realității", dar și transformarea performanței vizuale în spectacol
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
sensuri, marcate ironic și depreciativ: ca termen de desemnare pentru "scandal, hărmălaie, ceartă" ori pentru "situație comică, ridicolă", sau ca termen insultător pentru o femeie (deloc respectabilă). Sensurile se găsesc în dicționarele și glosarele de argou (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006, 123urban.ro etc.). Dicționarele generale sugerează traseul evoluției, înregistrând faptul că panorama însemna "imagine de mari dimensiuni, dispusă circular, pentru a da iluzia realității", dar și transformarea performanței vizuale în spectacol de bâlci. Dicționarul academic (DLR
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
precizat că italianul este o panaramă de om" (fanatik.ro). La singular, probabil și datorită genului gramatical, cuvântul pare să se aplice mai des femeilor; în acest context insultător, nu este la fel de vulgar-agresiv ca alte denumiri metaforice ale femeii în argou, dar tinde să se asocieze cu conotații sexuale (imoralitatea, prostituția). Găsim astfel (în contexte care arată clar că e vorba de o femeie) folosiri ale cuvântului fără alte determinări: "avocatul panaramei" (bzi.ro), "i-aș trage o bătaie bună panaramei
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
Rodica Zafiu Pentru a consemna cîte ceva din noutățile apărute în acea zonă a comunicării informale (sau neconvenționale) pe care o numim argoul sau limbajul tinerilor, merită să ne oprim măcar puțin asupra transformării semantice și a utilizărilor actuale ale termenului belea: cuvînt popular și familiar de mare circulație, de origine turcă, pe care dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
clar negativ într-o marcă a aprecierii superlative. Belea apare tot mai des cu funcția de echivalent al termenului de apreciere pozitivă, alături de mișto, cașto, meserie, marfă, super etc. Acest gen de evaluativ este în mod tipic reînnoit periodic în argou, pentru că folosirea insistentă îi tocește expresivitatea; perechea antonimică de bază (bun / rău) constituie de altfel și un foarte util mijloc de datare, pentru că preferința pentru un termen sau altul caracterizează perioade uneori chiar mai scurte de un deceniu. Nu știu
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
belea, nici dacă termenul va continua să se răspîndească; dar posibilitatea există. Oricum, fenomenul e recent: belea, cu sensul "formidabil, cel mai bun, cel mai grozav", este înregistrat deocamdată doar în ediția a II-a (din 2003) a Dicționarului de argou al limbii române de Nina Croitoru Bobârniche. În orice caz, belea coexistă cu termenii mai vechi: "marfă ești belea oana ține-o tot așa!" (mesaj cu punctuație drastic simplificată, din 15-01-2005; fanclub.ro). Substantivul devine un adjectiv invariabil, postpus - "câteva
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
de hârtie: «Am așteptat 11 ore ca măcar un om să se oprească. Nu mai pot îndura frigul. Și mașinile trec fără să-și încetinească viteza.» Apoi scoase din cutia de lângă volan un revolver calibru 22 - un tip numit în argoul american: «prietenul de sâmbătă seara». Și trase. Duminică dimineața, trupul sinucigașului fu descoperit, înghețat, pistolul și nota informativă.” șși totuși: nu se doarme prea bine cu un glonț de calibrul 22 în căpățânăț „Vezi agricolul ministru cum lovește în sinistru
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
se retrage", a călca accelerația "a se grăbi", a trage pe dreapta "a se culca", a-și face plinul "a mînca, a bea") sau ale situațiilor de criză (a fi în pană, a rămîne pe jantă). În noile inventare de argou contemporan (123urban.ro, dictionarurban.ro) sînt înregistrate și verbul a parca, cu mai multe sensuri figurate, precum și expresia a sta parcat "a sta liniștit, a rămâne calm": Stai parcat mă, e de-al nostru!". Corpul uman poate fi transpus în
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]