1,340 matches
-
1.3 Writing to advise (2007: 9-24). Pentru fiecare subsecțiune în parte sunt menționate competențele pe care elevul le va avea în urma parcurgerii conținuturilor, precum și explicații privind conținutul și structura fiecărui paragraf, fiind oferite exemple de utilizare a unor tehnici argumentative și persuasive. Subsecțiunea 1.3 Writing to advise prezintă relația dintre conținutul textului și așezarea informației în pagină (Language and layout), precum și relația dintre conținutul textului și efectul produs asupra auditoriului (Audience and purpose). 2. Tipuri de texte cu rol
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
cu rol de exemplu Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 Textul argumentativ Argumentarea propriu-zisă Broșura Textul persuasiv Textul informativ Scrisoarea oficială Comentarii: În urma analizei comparative tabelare de mai sus, observăm că lucrarea românească oferă un singur model de text argumentativ, pentru care însă nu se menționează în prealabil nici un titlu sau cerință
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 Textul argumentativ Argumentarea propriu-zisă Broșura Textul persuasiv Textul informativ Scrisoarea oficială Comentarii: În urma analizei comparative tabelare de mai sus, observăm că lucrarea românească oferă un singur model de text argumentativ, pentru care însă nu se menționează în prealabil nici un titlu sau cerință care să indice cititorului tema și scopul argumentării; acestea pot fi doar deduse din lectura textului, care pornește de la ideea exprimată într-un citat de I. L. Caragiale - ,,Un
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
ce poate face” (2008: 28-29). Absența unei cerințe de argumentare îngreunează receptarea strategiilor persuasive folosite, precum și perceperea scopului argumentării, reducând eficiența demersului didactic. Auxiliarul englezesc face referire la mai multe tipuri de texte a căror scriere se bazează pe tehnici argumentative și persuasive: argumentarea propriu-zisă, broșura, textul 25 informativ și scrisoarea oficială. Autorul britanic oferă opt modele de texte argumentative ca etalon, dintre care trei aparțin unor elevi (2007: 12-13, 17-18, 23), fiind precedate de cerințele corespunzătoare . Două dintre texte au
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
reducând eficiența demersului didactic. Auxiliarul englezesc face referire la mai multe tipuri de texte a căror scriere se bazează pe tehnici argumentative și persuasive: argumentarea propriu-zisă, broșura, textul 25 informativ și scrisoarea oficială. Autorul britanic oferă opt modele de texte argumentative ca etalon, dintre care trei aparțin unor elevi (2007: 12-13, 17-18, 23), fiind precedate de cerințele corespunzătoare . Două dintre texte au aceeași temă, dar sunt analizate prin comparație, pentru ca elevii să observe care dintre acestea este mai eficient din punct
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
temă, dar sunt analizate prin comparație, pentru ca elevii să observe care dintre acestea este mai eficient din punct de vedere persuasiv, asupra cititorului. Toate modelele propuse de lucrarea britanică sunt adnotate cu indicații privind rolul pragmatic al diferitelor procedee lingvistice argumentative utilizate (interogația retorică, adjective cu sens pozitiv, repetiția, exagerarea, umorul, limbajul afectiv) și al tehnicilor de captare a atenției și de persuasiune. Prin ilustrarea mai multor tipuri de texte argumentative cu funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
adnotate cu indicații privind rolul pragmatic al diferitelor procedee lingvistice argumentative utilizate (interogația retorică, adjective cu sens pozitiv, repetiția, exagerarea, umorul, limbajul afectiv) și al tehnicilor de captare a atenției și de persuasiune. Prin ilustrarea mai multor tipuri de texte argumentative cu funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și utilității stăpânirii tehnicilor de argumentare, aspect inexistent în demersul propus de cealaltă lucrare analizată. Autoarele auxiliarului românesc subliniază, pe parcursul textului, verbele de opinie și conjuncțiile/locuțiunile conjuncționale de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și utilității stăpânirii tehnicilor de argumentare, aspect inexistent în demersul propus de cealaltă lucrare analizată. Autoarele auxiliarului românesc subliniază, pe parcursul textului, verbele de opinie și conjuncțiile/locuțiunile conjuncționale de tip argumentativ și concluziv, indicând după fiecare paragraf etapele construirii discursului ,, [premisa], [ipoteza], [prima argumentare], [a doua argumentare], [concluzia]” (2008: 28-29). În auxiliarul britanic, mijloacele lingvistice menționate sunt diverse și se atrage atenția elevilor asupra funcționalității lor, prin explicații simple. Adnotările textelor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
pe mecanisme de tip reproductiv. Auxiliarul britanic construiește parcursul didactic pe baza mai multor tipuri de metode, axate pe formarea competențelor de argumentare scrisă ale elevilor prin utilizarea conștientă a unor tehnici persuasive diverse. Prin analiza comparativă a două texte argumentative este antrenată gândirea critică a elevilor, formându-le capacitatea de a evalua argumentările altor elevi și de a se autoevalua. Pentru etapa de fixare a competențelor de argumentare scrisă ale elevilor, sunt propuse alte trei exerciții de scriere, asemănătoare celor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
temei date. 4. Metalimbaj Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 text argumentativ premisa/ipoteza argument pro/contra concluzie instrument lingvistic verb de opinie adverbe/locuțiuni adverbiale conjuncții/locuțiuni conjuncționale argument formal informal topic brainstorm evidence opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition exaggeration humour layout 27 audience purpose Comentarii: Comparând metalimbajul utilizat de cele două lucrări, putem observa existența a doar patru termeni comuni (text argumentativ - argument, argument - argument, argument contra - counterargument, concluzie - conclusion). Majoritatea conceptelor utilizate de autorul britanic face referire la mijloacele lingvistice specifice argumentării . Conceptele vehiculate de autoarele românce fac referire la aceleași dimensiuni, fiind mai reduse cantitativ. Deși metalimbajul utilizat de autorul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
discursivă; ipoteza situării practicii discursive în contextul practicilor intersemiotice. În absența unui obiect de analiză bine circumscris și a unui mod de investigație propriu, analiza discursului rămîne deschisă către o pluralitate de abordări, printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate fi definită ca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analogist, de întoarcere la modelele din fondul vechi latin al limbii, inițiat și reprezentat de Aron Pumnul la mijlocul secolului al XIX-lea. Din punctul de vedere al actului lingvistic, ca o instanță de enunțare care se manifestă pe suprafața discursivă argumentativă, ce favorizează structurarea universurilor de cunoaștere, analogia acționează, pe fondul unui fapt problematic de cunoaștere, la toate nivelurile limbii: fonetic (luni, în loc de lune < lat. Lunae, sub influența analogică a celorlalte nume ale săptămînii), morfologic (cu frecvență deosebită, în interiorul unei paradigme
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mihai Eminescu). Existența ei presupune, pe lîngă ideea de opoziție, și prezența unui paralelism al construcțiilor. Ca act de vorbire, realizat prin contrapunerea a două obiecte sau prin situarea unui obiect față de el însuși, antiteza se poate institui ca procedeu argumentativ la nivel discursiv, ce favorizează, menține și sporește contactul între locutor și interlocutor, vizînd obținerea unor comportamente din partea receptorului (de exemplu, o atenție sporită). Din punct de vedere semantic, termenii antrenați în realizarea antitezei sînt abstracți (substantive: lumină/întuneric sau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l u i, se pot identifica asemenea specii, pentru ca apoi să se stabilească structura, mijloacele sau validitatea lor. Prezența argumentelor, ponderea, selecția și succesiunea lor reprezintă puncte de reper în această analiză. Pornind de aici, s-a constituit o retorică argumentativă care distinge trei tipuri principale ce țin de ethos, de logos și de pathos, ceea ce dovedește recursul la o tradiție analitică cu pornirea în opera aristotelică. V. argumentare, concluzie, demonstrație, etos, inducție, logos, pathos. D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a secolului al XX-lea de către J.-Cl. Anscombre și O Ducrot, care au cercetat principiile și regulile (sau legile) cărora se supun enunțurile în interiorul unei argumentații. Discursul este domeniul de aplicare al acestor principii și reguli care produc orientarea argumentativă a frazelor în argumentație și reprezintă sensul sau direcția ce se atribuie enunțurilor pentru a se ajunge la o anumită concluzie sau la anumite concluzii. Orientarea discursivă se poate concretiza prin factori discursivi și prin factori lingvistici, primii ținînd de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru a se ajunge la o anumită concluzie sau la anumite concluzii. Orientarea discursivă se poate concretiza prin factori discursivi și prin factori lingvistici, primii ținînd de structurarea discursului, de înlănțuirile care se produc între enunțuri. Factorii lingvistici, numiți operatori argumentativi, sînt mărci lingvistice specializate pentru a indica orientarea argumentativă. Din punctul de vedere al exigențelor comunicării, enunțurile nu au de obicei precizia necesară, încît dacă cineva spune Astăzi am șase ore, se poate înțelege fie că are ore multe, față de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la anumite concluzii. Orientarea discursivă se poate concretiza prin factori discursivi și prin factori lingvistici, primii ținînd de structurarea discursului, de înlănțuirile care se produc între enunțuri. Factorii lingvistici, numiți operatori argumentativi, sînt mărci lingvistice specializate pentru a indica orientarea argumentativă. Din punctul de vedere al exigențelor comunicării, enunțurile nu au de obicei precizia necesară, încît dacă cineva spune Astăzi am șase ore, se poate înțelege fie că are ore multe, față de situația obișnuită, fie că are mai puține, enunțul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțurile nu au de obicei precizia necesară, încît dacă cineva spune Astăzi am șase ore, se poate înțelege fie că are ore multe, față de situația obișnuită, fie că are mai puține, enunțul fiind neutru din punctul de vedere al orientării argumentative. Dar, dacă se fac anumite precizări, el va conduce spre concluzia dorită: voi veni mai devreme, astăzi am numai șase ore sau voi fi obosit, astăzi am șase ore. Dacă enunțul este astăzi am numai șase ore sau astăzi nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau voi fi obosit, astăzi am șase ore. Dacă enunțul este astăzi am numai șase ore sau astăzi nu am decît șase ore, potențialul argumentativ al enunțului (frazei) este orientat prin operatorii numai și nu... decît, care produc o restricție argumentativă ce conduce la concluzia astăzi am ore mai puține decît de obicei. Se poate constata astfel că operatorii argumentativi nu restrîng posibilitățile de argumentare ale frazei (enunțului sau enunțurilor), ci restrîng numai direcțiile interpretative prin care se leagă argumentul de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
am decît șase ore, potențialul argumentativ al enunțului (frazei) este orientat prin operatorii numai și nu... decît, care produc o restricție argumentativă ce conduce la concluzia astăzi am ore mai puține decît de obicei. Se poate constata astfel că operatorii argumentativi nu restrîng posibilitățile de argumentare ale frazei (enunțului sau enunțurilor), ci restrîng numai direcțiile interpretative prin care se leagă argumentul de concluzie. Argumentarea a fost cercetată și din altă perspectivă decît cea pragmatică, urmîndu-se traseele sugerate de retorică, disciplină care
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bază. În acest caz, domeniul argumentării a fost conceput pornind de la genurile retoricii tradiționale, dar extinzîndu-l pînă la cuprinderea oricărei dezbateri, indiferent de forma în care se realizează. Mai mult, pentru teoria argumentării în limbă și pentru logica naturală, activitatea argumentativă este coextensivă activității vorbirii, căci, dacă se definește argumentarea ca fiind o tentativă de a modifica reprezentările interlocutorului, este evident că orice informație joacă acest rol și că, astfel, poate fi considerată ca fiind argumentativă, așa cum susțin explicit J.-B
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și pentru logica naturală, activitatea argumentativă este coextensivă activității vorbirii, căci, dacă se definește argumentarea ca fiind o tentativă de a modifica reprezentările interlocutorului, este evident că orice informație joacă acest rol și că, astfel, poate fi considerată ca fiind argumentativă, așa cum susțin explicit J.-B. Grize și G. Vignaux. Într-un astfel de cadru, se distinge argumentarea concepută ca exprimare a unui punct de vedere printr-un enunț și argumentarea ca mod specific de organizare a unor enunțuri, între aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentarea concepută ca exprimare a unui punct de vedere printr-un enunț și argumentarea ca mod specific de organizare a unor enunțuri, între aceste perspective neexistînd, de fapt, nici un fel de incompatibilitate. De aici, ar putea rezulta întrebarea dacă aspectul argumentativ (argumentativitatea) ține de limbă, de vorbire și, în consecință, dacă este o caracteristică a unor discursuri sau ține de gîndire, de modul ei de a se manifesta. Este evident însă că o asemenea întrebare nu trebuie formulată din perspectiva existenței
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
norme trebuie să devină el însuși o autoritate, iar societatea trebuie să-i recunoască atributul de a fi îndreptățit, prin specializare, de a propune norma. În sfîrșit, ca să fie cu adevărat funcțională, este necesar ca norma să fie întemeiată logico-științific, argumentativ sau din alt punct de vedere. În aceste condiții, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate releva măsura în care autoritatea a reușit să impună norma în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]