1,856 matches
-
să strige „Să ne trăiască Barzovie-Vodă!” dar fură repede acoperiți de un grup compact de negustori turci din Piața Mare care strigau „Café avem! Café avem!”. Barzovie le răspundea tuturor binevoitor, înclinând ușor capul. La un moment dat își opri armăsarul în dreptul unui răzăș bătrân, cu plete albe curgându-i pe umăr. — Ia zi, moșule, merge treaba? - întrebă Vodă zâmbind. — Aud? - făcu buimăcit moșneagul, care era nițel surd de-o ureche. — Treaba! - strigă Vodă și făcu un gest care imita săpatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
merge treaba? - întrebă Vodă zâmbind. — Aud? - făcu buimăcit moșneagul, care era nițel surd de-o ureche. — Treaba! - strigă Vodă și făcu un gest care imita săpatul. Merge treaba? — Merge, merge! - se dumeri moșneagul. Foarte bine, bravo! zise Vodă dând pinteni armăsarului. După ce alaiul se pierdu spre palat, moșneagul se întoarse spre un târgoveț înalt și somnoros ce stătea lângă el: — Cine-a fost ăsta, bre? — Ăsta? Vodă! — Vodă! - făcu răzășul. Păi nu era mai bătrân? — Ăla era altul - răspunse târgovețul. — I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
apoi judecătorul luă în mâna dreaptă cuțitașul de tăiat hârtie și se jucă cu el un lung moment, făcându-l să danseze pe suportul de hârtie. Un dans rapid, ceva între polcă și cadril, viu și sprinten precum galopul unui armăsar, care încetă la fel de brusc precum începuse. Iar aici începu supliciul lui Josăphine. Judecătorul și colonelul optară pentru o ofensivă comună, fără să fie totuși înțeleși. Când ești făcut din aceeași stofă cu altul, nu e nevoie de discursuri lungi pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Neli). Ridica o sută de euro, o banchetă murdară și lipicioasă, mirosind a pișat, se ștergea peste bube cu ea și-l ustura teribil, îl mânca pielea, nu mai țin minte tot ce povestea, un coșmar întreg, greu ca un armăsar care i-o trăgea cu forța, mă primești așa?, femeia din vizuină i-a făcut semn că da, îl primește, el i-a întins pumnul plin cu bani, ea i-a luat repede, era frumoasă în tunica scurtă, romană, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Bobotează, se găsește în altceva sau altundeva, e candidat la căsătorie, are calul cel mai de frunte din sat, hainele lui sunt mândre și bogate, pui de voinic, te duc la căsătorie, o să-i întrec pe toți ceilalți!, îi spune armăsarul care se chema Galben-de-soare, un cal năzdrăvan, frumos și sprinten ca-n poveste, dacă vrea Dumnezeu, pe toate ai să le birui și ai să le scoți la capăt bun!, flăcăul vede în stânga și în dreapta mulți tineri călare, sunt veseli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
vreau!, calul cabrează nervos, tot ridică un picior, apoi altul, preotul, de-abia acuma îl vede, e un preot acolo, ridică mâna dreaptă și îi stropește cu busuiocul greu de apă sfințită, aghiazma mare, toți caii zvâcnesc, flăcăii chiuie, doar armăsarul lui stă pe loc, nu pleacă, mâinile lui țin hățurile strâns și nu îi dau voie. Rămâne pe câmpia goală, fără nimeni, pe calul transpirat. Drept, aprig și singur, iar inelul de aur e jos, în margine de drum... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la pian sonata lui Berg, un țel pe care și‑l fixase de mult și iată că acum l‑a atins. O solicită foarte tare, dar până la urmă o să reușească. Asta ține de foame? întreabă Hans și nechează ca un armăsar lipițan. Ai auzit de discul cutare sau cutare, Anna? Nu, fiindcă asta nu‑i muzică serioasă; trebuie să mai înveți, Hans, altfel bați pasul pe loc, iar în stadiul în care ești acum nu‑i deloc indicat să faci asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de masaj de pe Richard Wagner Strasse? — Nu, nu cred. Ești un bărbat greu de uitat, Gottfried. Mă îndoiesc că ai fi putut să-ți faci înfățișarea mai ușor de ținut minte și dacă ai fi urcat scările călare pe un armăsar alb. Că veni vorba, de ce porți uniformă? — Am servit Germania și sunt mândru de asta. De ce n-aș purta uniformă? Am început să zic ceva de faptul că războiul s-a terminat, dar nu prea părea să aibă rost, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
al unei serii de cărți, dialoguri, diatribe și lucrări consacrate virtuții, educației, lui Socrate, norocului, exilaților, naufragiaților etc., Aristip va fi consacrat oare tot atâta timp analizei, reflecției, gândirii și intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi înflăcărat el cu definițiile plăcerii - catastematică, dinamică și pozitivă -, își va fi pus întrebări în legătură cu modalitățile cunoașterii - perspectivism și relativism -, se va fi aplecat oare asupra subiectului aparenței și adevărului - subiectivitate și individualitate - de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cî-mi da un șut în cur și cât am vrut s-o fac mireasî!... nici nu va spui, nici nu mă jiur. am tot țânut-o verginicî, s-o bag, curați, în altar; di un’ și știu ci ionici crescuși, dle,... armăsar?! așa di dulși și gingași o țâneam numa’ în brațî dar amu-i iapî di rași și-mi vorghești că o tați. mândruța me di az mă lași, dar o iubesc, inci, mă giur se daci îi oleacî grași, s-
MÂNDRUŢA ME DI AZ MĂ LASÎ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364416_a_365745]
-
arzând de dorință. -Căprioara mea, lebăduță, veverița și privighetoare! Peste câteva zile erau invitați la o petrecere și când se întorceau, ea îi reproșa geloasă. -Toată seara te-ai uitat la tipa de lângă mine și i-ai făcut ochi dulci, armăsarule! Crezi că mai ești în tinerețe când erai necăsătorit și îți spunea lumea taur comunal? -Zău, tu vorbești care ai țopăit toată seara dansând cu prietenul meu, capră ce ești! Parcă erai o iapă în călduri! -Da ce vroiai animalule
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]
-
timp, când culorile strigă în peștera așteptărilor? asta ești fericire? cine ești, umbră cu trup de femeie, furișându-ți picăturile de vopsea printre speranțe? cine ești tu, închisoare a iubirii? colivie a încercărilor cerului într-un pumn de pământ? ...strigă armăsarul mușcând zăbala, înainte de-a-și frânge trapul, în barierele de gheață ale umanului... Referință Bibliografică: cine ești? / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 423, Anul II, 27 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu
CINE EŞTI? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364533_a_365862]
-
sufletului uman. -Un lucru sigur și ușor demostrat celor care ar putea să aibă îndoieli în privința lui este antipatia naturală criticului față de poet-a celui care nu face nimic față de cel care face-a trântorului împotriva albinei, -a mârțoagei împotriva armăsarului, scria Theophile Gautier,de aceea critica făcută de un creator față de un alt creator este echilibrată,de bun gust și la obiect, față de critica aceluia care nu a creat niciodată o operă de artă,care este făcută fără obiecții pertinente
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂPCEASCĂ-6 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361361_a_362690]
-
atingere a cuvintelor nerostite de interpret. un vers răzvrătit bate la poarta sărutului cuvântului, căutând metaforei ochii de apă și foc, lăsând principiile unei moralități desuete, să-și răsfrângă buzele a dezamăgire, în oglinda unui timp ce nu așteaptă plecăciuni... armăsar rebel al secundelor, copitele-și îmbăiază prin iarba amară, vindecând sufletele artiștilor prin zâmbetul inimii cititorilor. blestem sau fericire, fulgul inconștientei inspirații, aduce iarna mai aproape de soba ecoului sufletului, împodobindu-i părintește bradul, cu încă un glob... .................................... nu vreau să
SCRIU.SUNT. ATÂT. de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361567_a_362896]
-
Cuvântul liber”, precum și a apariției cărții sale „Memorii - File de jurnal - Alocuțiuni parlamentare - Confesiuni” (Editura NICO), un miniconcert folk al duetului Enea și Smaranda German din Reghin, vernisajul expoziției de icoane a pictorului Marcel Naste, prezentarea volumului „Când țânțarul devine armăsar” al părintelui protopop Gheorghe Nicolae Șincan, prezentarea, de către Mariana Cristescu și colonelul Ion Petrescu, a cărții „România moluscă” a generalului Mircea Chelaru (Mariana Cristescu este, de altfel, și autoarea volumului „Generalul Mircea Chelaru” din seria „Destine contemporane”), prezentarea cărții „Oamenii
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori de coasă nu te mai alintau așa că și eu m-am lăsat sedus de cucoane perverse profitam de averea lor iar ele de carnea mea ecologică înnebuneau de nechezatul de armăsar pursânge prea sătule de saloanele reci de marmoră și de minciunile prefăcute în zâmbete profesioniste și ne-am îndepărtat unul de altul țară dar nu ne-a lăsat inima să divorțăm copiii noștri s-au răspândit prin toate colțurile lumii
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
din locul în care le ținea tătăl său, la umbră, să nu le usuce soarele și le duse la căruță. Verifică cauciucurile căruței cu atenție, să nu aibă pană și să fie bine umflate, apoi scoase calul, pe Cătălin, un armăsar de toată frumusețea și foarte cuminte, blând... Zicea tatăl Emanuelei că animalul nu poate fi altfel decât stăpânul și avea dreptate. Il mângâie ușor pe bot și pe cap, scoțându-i un scai încurcat în coamă, apoi îl dirijă ușor
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
grea mi-a curmat rostirea. Mă lovise tot ea, neașteptat de dur pentru ceea ce știam că poate o femeie. - Asta pentru ca să nu uiți unde te afli!, îmi spuse ea mișcându-și degetele mâinii cu care mă lovise. Așa,deci... Alege armăsarule. Ori ne slujești cu credință,ori îți legăm fuduliile în jurul gâtului!, mai zise ea îndreptându-și trupul. N-am zis nimic. Unul dintre bărbați îi întinse o pereche de mănuși chirurgicale. Și le trase cu dexteritate pe mâini, după care
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
DIN MINE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Cei doi din mine In zodia gemeni sunt născut, Doi în unul, armăsari iuți la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-
CEI DOI DIN MINE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362929_a_364258]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului EXT. : Exterior INT. : Interior EXT / ÎN PĂDURE / NOAPTE Un cavaler călare pe armăsarul său înaintează la pas pe drumul din pădure. Este lună plină, iar prin luminișuri razele sale aruncă umbre sinistre în dosul arborilor seculari. Din depărtări cântecul huhurezului se aude straniu în liniștea pădurii, acompaniat parcă de jocul copitelor prin frunze
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
nu fi căzut în mâinile dușmanului... Voievodul dă pinteni calului cu paloșul ridicat. VODĂ: Înainteee!... La luptă bravii mei oșteni!... Zdrobiți vrăjmașul!... Râuri de sânge să curgă din ei!... Înainteee!... După mineeee!... Vodă se avântă nebunește în iureșul luptei. Cu armăsarul ridicat în două picioare se năpustește asupra vrăjmașilor lovind năprasnic în stânga și-n dreapta. Capete însângerate sar într-o parte și-n alta, trupuri spintecate alunecă de pe cai. În chiote de luptă, oastea de voinici se avântă după stăpânul lor
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
înconjurat de turci, lovește din răsputeri cu paloșul. Căpitanul Buzdugan încercară să se apropie de el. Izolat de oștenii săi, Vodă continuă să lupte creând în jurul său mormane de cadavre. Deodată apare un călăreț cu pletele în vânt pe un armăsar sur și cu un paloș ce lucește în soare. Cavalerul lovește cu o forță ieșită din comun, iar armăsarul îi saltă de parcă are aripi și doboară cu copitele cai și călăreți. PALOȘ: Luptă, Măria Ta!... Luptă!... Lovește precum trăsnetul! Azi
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
săi, Vodă continuă să lupte creând în jurul său mormane de cadavre. Deodată apare un călăreț cu pletele în vânt pe un armăsar sur și cu un paloș ce lucește în soare. Cavalerul lovește cu o forță ieșită din comun, iar armăsarul îi saltă de parcă are aripi și doboară cu copitele cai și călăreți. PALOȘ: Luptă, Măria Ta!... Luptă!... Lovește precum trăsnetul! Azi vei învinge!... Marea victorie e aproape!... De pe deal pașa privește desfășurarea luptei. Acolo jos, un călăreț deschide cărare printre
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
un diavol!... Buzdugane, să-i urmărim pe turci până la Dunăre și de acolo mai departe! BUZDUGAN: Așa să ne ajute Dumnezeu! Domnitorul dă pinteni calului. VODĂ: Să ne dăm mâna sub zidurile Constantinopolului! EXT / LA CASCADĂ / NOAPTE Paloș călare pe armăsarul său înaintează pe o vale pe firul unei ape. După câțiva pași se oprește într-o poieniță lângă o cascadă al cărui tumult turbură liniștea pădurii. Discul auriu al lunii se ridică peste vârfurile stejarilor. Cavalerul descalecă.Armăsarul necheză de
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
călare pe armăsarul său înaintează pe o vale pe firul unei ape. După câțiva pași se oprește într-o poieniță lângă o cascadă al cărui tumult turbură liniștea pădurii. Discul auriu al lunii se ridică peste vârfurile stejarilor. Cavalerul descalecă.Armăsarul necheză de răsună valea, apoi se ridică nărăvaș în două picioare și scuturându-se se transformă în femeie. PRINȚESA: Iubitule, te-am purtat în spate ca pe un fulg de nea. Contrar tradiției noastre de a umbla numai noaptea, am
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]