776 matches
-
aceasta se poate adresa celeilalte părți contractante, astfel încât ele să procedeze neîntîrziat la consultări. Articolul 5 Cele două părți contractante vor acționa, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, pentru promovarea procesului de reducere echilibrată a forțelor armate și armamentelor, de întărire a încrederii și stabilității pe continent. Părțile contractante vor conlucră la negocierile internaționale multilaterale la care participă, pentru înfăptuirea dezarmării, sub un control internațional riguros și eficient. Ele vor promova schimburi pe linie militară, la niveluri convenite, pe
TRATAT din 26 martie 1996 privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Georgia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146725_a_148054]
-
se poate adresa celeilalte părți contractante, astfel încât ele să procedeze neîntîrziat la consultări. Articolul 5 Cele două părți contractante vor acționa, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, pentru promovarea procesului de reducere echilibrată a forțelor armate și a armamentelor și pentru întărirea încrederii și stabilității pe continent. Părțile contractante vor conlucră la negocierile internaționale multilaterale la care participă, pentru înfăptuirea dezarmării, sub un control internațional riguros și eficient. Ele vor promova schimburi pe linie militară, la niveluri convenite, pe
TRATAT din 27 martie 1996 privind relaţiile de prietenie şi colaborarea dintre România şi Republica Azerbaidjana. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146727_a_148056]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile armamentelor și tehnologiei destinate apărării, semnat la București la 27 martie 1997, și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ---------------------
DECRET nr. 571 din 1 noiembrie 1997 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile armamentelor şi tehnologiei destinate apărării, semnat la Bucureşti la 27 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119162_a_120491]
-
de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest e mese, Le ciocnesc unii cu alții, în iureș de lăutar i. În partea a II a a Poemei, autorul imaginează un conf lict între Ștefan cel Mare și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
chilna largă De acea poamă coarnă albă, gratis date când te d uci. S-a duceau prin toată țara și se-nprăștie n orașe Mai ales la Boerime, vinul vestit din Cotnari Că nu mai erau pe aiurea, așa vinuri zis armașe Cu-așa buchet de aromă, c așa zeilor nectari. Vinuri scumpe, vinuri fine, ce le a ieșit vestea-n lu me Pi-unde putură să ajungă, de a lor delicios buchet Și cu care se distinge, de desele vinuri fine Datoriți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori, doamne și domnițe, stele ale timpurilor, zac acum în file de istorie. Podgoriile Cotnarilor însă au supraviețuit și au înflorit, nimbând cu faima lor generație după generație și înnobilând literatura până în zilele noastre. Vinul bun de aici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aurește cât mai curând acea boabă care se cheamă „grasă de Cotnariʺ, și lumina lui de f oc, ocrotită cu pietate de către învățăceii lui Feltin, licărește din când în când sub bolți pietruite ca un aur misterios. Acest v in armaș e băutura Măriei Sale Domnul Moldovei. Ca ori c e lucru scump, nu se potrivește destrăbălării; dramul lui tr ebuie să împlinească puterile minții și virtutea trupului. De o mie de ani necăjiții aceștia pământeni au nevoie de o asemenea doftorie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
purtătoare cu acțiune medie (SS.20) în URSS. Recidiva unei confruntări violente devenea amenințătoare. NATO răspundea acestei destabilizări periculoase a echilibrului de securitate hotărând, începând cu anul 1983, modernizarea rachetelor 832. Ea propunea în același timp URSS negocieri asupra controlului armamentelor (dubla hotărâre a NATO). Lucrurile reîncep să se miște odată cu inițiativa americană a așa-zisei soluții "Zero", care prevedea diminuarea numărului de rachete sovietice cu rază medie de acțiune paralel cu renunțarea de către NATO la rachetele Pershing II, ca și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Willy Brandt, un bărbat care incarna rezistența activă împotriva dictaturii hitleriste, se afla în fruntea unui guvern federal care își axa energia pe aplicarea unei ordini de pace paneuropene. Parametrii geopolitici erau favorabili. Moscova și Washingtonul purtau discuții asupra limitării armamentelor strategice (SALT), și NATO propunea negocieri privind reducerea mutuală și echilibrată a forțelor. La 28 noiembrie 1969, Republica federală adera la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. După turbulențele politicii interne care au caracterizat Marea Coaliție (războiul din Vietnam, legislația
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care evocă împrejurări mai apropiate, din preajma războiului de Independență, bătrânii epitropi ai bisericii Sfânta Troiță poartă giubele lungi, cingători de plisă roșie și șepci cu cozoroace de lac. O figură asemănătoare se ivește la Slavici, în romanul Cel din urmă Armaș, cu acțiunea situată în jurul lui 1874: „un om original, care umblă și azi îmbrăcat în caftan, încins cu brâu verde - tradiționala burtăverde - și poartă vechea șapcă cu cozoroc“. În primele decenii ale veacului trecut, caftanul, brâul și șapca rotundă mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de acum înainte destul de puternică pentru a se apăra 48. Sub influența egalizării raportului de forțe strategice între URSS și SUA Pentagonul a fost nevoit să renunțe la concepția loviturii de contraforță. După ce, la sfârșitul anilor '70, SUA recunosc paritatea armamentelor strategice, este adoptată descurajarea realistă care ținea cont de mutațiile calitative petrecute la armamentele strategice ale părților și de vulnerabilitatea crescândă a rachetelor balistice intercontinentale terestre 49. În 1974 se elaborează concepția strategică de selecție a țintelor, care relua ideea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sensul integrității teritoriale și neamestecului în treburile interne. Experții avertizează că "încorporarea preemției și prevenirii în doctrina strategiei SUA poate crea dificultăți acesteia în câștigarea suportului internațional pentru utilizarea forței și poate complica urmărirea unei abordări energice cerută de controlul armamentelor; poate provoca chiar pe unii adversari să caute accesul la armele pe care SUA îl refuză"137. Astfel, analistul Fareed Zakaria consideră atacurile preventive ca regulă de promovare a politicii externe sunt o idee catastrofală, fiind plătită cu o creștere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
intereselor comune și luând în considerare influența relațiilor ruso-americane asupra situației internaționale în ansamblu, în acest cadru fiind considerate ca priorități: încheierea unor noi acorduri în sfera dezarmării și controlului asupra armelor, consolidarea încrederii și rezolvarea problemelor legate de răspândirea armamentelor de distrugere în masă, extinderea cooperării antiteroriste, soluționarea conflictelor regionale. Politica de stat a Federației Ruse în domeniul apărării naționale și organizării militare, pe termen lung, are ca scop dezvoltarea forțelor armate ale Federației Ruse, precum și a altor trupe, formațiuni
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dezvoltării energiei nucleare în Europa occidentală și care controlează modul de utilizare al materialelor nucleare; între EURATOM și AIEA există un acord pentru aplicarea în comun a garanțiilor /controlului în statele UE). Sunt de menționat, de asemenea: Agenția pentru controlul armamentelor (creată în 1954, în temeiul Tratatului de la Bruxelles și ulterior desființată); Comisia regională a ONU pentru Irak, UNSCOM (înființată în scopul aplicării și monitorizării prevederilor Rezoluției 687 din 1991 a Consiliului de Securitate ONU, și-a încetat activitatea în 1998
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
verificare s-a derulat, de la acel moment, în cadrul Conferinței de dezarmare de la Geneva, care funcționează distinct, dar în strânsă legătură cu ONU, și este caracterizată ca unicul mecanism multilateral de negocieri în domeniu 161. Inițierea unui regim de control al armamentelor s-a realizat în 1961, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului asupra Antarcticii, urmat de acorduri ce vizau excluderea armelor nucleare din spațiu (Tratatul privind principiile care guvernează activitatea statelor în exploatarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
URSS (în legătură cu care existau temeri că ar putea fi furate/vândute elemente unor state precum Coreea de Nord, Iran sau Irak), asupra dezarmării care presupune limitarea, reducerea, desființarea anumitor tipuri de arme, măsuri care le includ și pe cele de control al armamentelor (interzicerea anumitor activități militare, reglementarea amplasării forțelor armate, interzicerea transferului anumitor articole de importanță militară; reducerea riscului declanșării accidentale a războiului; limitarea sau interzicerea anumitor tipuri de arme sau metode de ducere a războiului 184) și neproliferării, măsuri de evitare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
aer, specifice avioanelor NATO cu capacitate dublă și la un număr restrâns de focoase Trident ale Marii Britanii, care au un rol sub-strategic nou alte arme sub-strategice fiind retrase din Europa). Potrivit aceluiași concept strategic, politica alianței de sprijin pentru controlul armamentelor, dezarmare și neproliferare deține o pondere majoră în cadrul eforturilor vizând realizarea obiectivelor de securitate ale NATO. Ulterior, prin Declarația de la Roma privind relațiile NATO-Rusia din 2002, părțile s-au angajat să lărgească și să consolideze cooperarea împotriva proliferării, precum și să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Moscova pentru consolidarea regimului internațional de neproliferare, prin intermediul acordurilor internaționale existente și al unora noi; o cooperare mai strânsă cu Federația Rusă în lupta împotriva amenințărilor teroriste și pentru stabilizarea situației din Afganistan; inițierea unui dialog serios privind controlul asupra armamentelor, inclusiv prelungirea START 1 înainte ca tratatul să expire, precum și cu privire la reducerea, în continuare, a armelor nucleare strategice și tactice; ratificarea acordului ruso-american de cooperare privind atomul pașnic, care a fost retras din Congresul SUA de către Administrația Bush. În opinia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
făcut fără nicio consultare prealabilă cu Rusia, altă țară direct vizată de dezarmarea nucleară, a fost în mod paradoxal defavorabil perceput, în exterior, unii văzând în aceasta o dorință de a nu respecta acordurile bilaterale în materie de control al armamentelor și dezarmare, care le reunește pe cele două țări, începând din 1972, respectiv acordurile SALT și START. Altfel spus, nimic nu s-a schimbat cu adevărat în politica nucleară americană, cu excepția dorinței de a continua în aceeași direcție, însă fără
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
aproximativ două luni după ce președintele Nixon lansase sovieticilor invitația de a discuta despre reducerea armelor strategice 311. Dislocarea sistemelor Safeguard a fost influențată de acordurile SALT, prima rundă a negocierilor începând în noiembrie 1969. În mai 1972, negocierile cu privire la controlul armamentelor au condus la adoptarea Tratatului ABM care interzicea dislocarea de sisteme antirachetă în spațiu, pe mare sau mobile, cum erau SABMIS (Sea-based Anti-Ballastic Missile Intercept System) sau ABMIS 312. Tratatul permitea două sisteme de fiecare parte, unul pentru apărarea unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dură, acesta denunțând programul american ca fiind o metodă sigură de declanșare a unui război nuclear, declarând că angajamentul arătat de omologul său american dovedește iresponsabilitate și chiar nebunie. Cu toate acestea, sovieticii s-au întors la convorbirile privind controlul armamentelor, întrerupte din cauza deciziei de amplasare a rachetelor cu rază medie de acțiune 318. Inițiativa de apărare strategică făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive și consta în propuneri vizând apărarea împotriva unui atac nuclear prin care, pe cât posibil
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu rachete balistice (accidentale, neautorizate sau deliberate). Erau stabilite patru criterii pentru operaționalizarea sistemului NMD: eficiență din punct de vedere al costurilor, eficacitate din punct de vedere al performanței, contribuția la creșterea securității SUA și respectarea aranjamentelor de control al armamentelor, ceea ce implica amendarea Tratatului ABM. În urma unor teste nereușite și a dezbaterilor legate de amendarea tratatului ABM, președintele Clinton a lansat în seama succesorului său decizia cu privire la sistemul de apărare antirachetă, președintele George W Bush fiind cel care a hotărât
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a exporta sisteme antirachetă în Japonia și în Taiwan, ministrul francez de Externe, Hubert Vedrine, considerând (într-o scrisoare adresată omologului său de la Washington, Madeleine Albright), ca și oficialii ruși și chinezi, că această hotărâre poate duce la reluarea cursei armamentelor în Asia380. Ulterior (ianuarie 2001), în cadrul unei conferințe de presă la încheierea celui de-al 20-lea summit franco-italian, de la Torino, președintele Jacques Chirac a declarat explicit că sistemul de apărare antirachetă NMD nu poate să nu relanseze cursa înarmărilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
protecției antirachetă pentru a înlătura tensiunile din relațiile bilaterale, provocate de planurile americane privind protecția antirachetă din Europa Centrală. Statele Unite au propus, de asemenea, o înțelegere pentru a preîntâmpina suspendarea de către Rusia a aplicării tratatului referitor la limitarea forțelor și armamentelor convenționale din Europa. Cu toate acestea, pe fondul extinderii militare a NATO la frontierele sale și, în special, ca urmare a proiectului american de desfășurare a scutului antirachetă în Polonia și Cehia, Rusia a încetat să mai aplice Tratatul privind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
favorite pentru amplasarea unei baze a scutului american antirachetă 448. La 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la scutul antirachetă. Mesajul președintelui american a fost adus la București de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. În aceeași zi, CSAT a decis să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereștri de tipul SM-3 ca parte a planului Administrației Obama privind abordarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Decizia ca România să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]