4,701 matches
-
timpului. Cu satisfacția datoriei împlinite și strângând forțe proaspete pentru cele ce vor urma, ne îngăduim și noi, povestitorii, să adăstăm o clipă, în acest episod jubiliar, la o măsuță din crâșma țarigrădiană „La semiluna plină” a lui Kir Haciaturian, armean pripășit și prosper, atent, gata să se înduioșeze de vreo istorie cu amor, fără mâna stângă pierdută în tinerețe la cărți. Dacă ai vreo istorioară cu amor, ești omul lui: poți să mănânci și să bei pe gratis cât te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cum îi zice... — Pe coridor tot înainte și prima curte la stânga - răspunse viziriul. Broanteș mulțumi din ochi și ieși. — Mi se pare - spuse viziriul tranșând cu dexteritate mari bucăți de șnițel - că rapsodului vostru i-a căzut cu tronc țigăncușa armeanului. Am spus corect? — Corect, luminăția-ta - răspunse spătarul. Vădiți o uimitoare cunoaștere a limbii noastre.. — Natura meseriei mele și-o frecventarea asiduă a ținuturilor dunărene m-au ajutat mult în descifrarea și aprofundarea frumosului dumneavoastră idiom. Mai știu și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
despre Mecanic, acesta înainta ușor în fruntea celorlalți tovarăși ai săi, iar frații Mendoza făceau același lucru în extremitatea opusă. Atâția ani în care urmărise dușmani de-a lungul și de-a latul câmpiilor și selvei africane îl determinaseră pe armean să se decidă pentru o tactică despre care știa din experiență că obișnuia să dea rezultate excelente atunci când reușea să-i oblige pe cel mai bine plasați franctirori să iasă din ascunzătoarea lor. Înaintând mereu, fără să se piardă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
umor: Sper cel puțin să aibă idee ce înseamnă un steag alb și să nu-mi zboare creierii înainte de a deschide gura... Ieși afară sub violentul soare al dimineții, fluturând improvizatul steag, și imediat unul dintre răniți îl întrebă pe armean: — Crezi că or să-l asculte? Nu știu - replică celălalt. Singurul lucru pe care-l știu e că acum trebuie să stăm liniștiți și tăcuți, ca să nu ne consumăm energia, pentru că, la urma urmei, aici energia înseamnă întotdeauna apă. Așa încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a spart în aer. Se putea crede că nesperata mărturisire avu strania virtute să tulbure pentru prima dată un om în aparență imperturbabil, care după câteva clipe de șovăială scoase un lung fluierat și apoi îi aruncă o privire înghețată armeanului: — Tu ai știut? întrebă și, în fața gestului mut de încuviințare, insistă: Ai știut din primul moment și n-ai spus nimic? — Ce puteam să fac? protestă cel vizat. Când am văzut cum cădea în picaj, majoritatea oamenilor se aruncaseră deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
momentul să facem bancuri proaste - spuse. Când o să se afle asta, puținul prestigiu care ne-a mai rămas o să se ducă pe apa sâmbetei. Cine o să vrea să ne mai angajeze altfel decât ca bătăuși la discotecă? - Se întoarse spre armean și-l întrebă: Ești gata? — Am altă soluție...? veni răspunsul acru. Cu cât terminăm mai repede, cu atât mai bine. — La drum, atunci! Și liniștește-te; tuaregul s-a jurat că nu ești în primejdie. Și tu îl crezi? Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
noi, stătea cu capul în jos și înclinat puțin într-o parte, privea lateral cu ochii lui de culoarea urzicii și-și acoperea gura cu mâna. Takadjiev era cel mai în vârstă și cel mai voinic elev din clasă. Acest armean era iubit de toți pentru capacitatea lui uimitoare de a devia batjocura dinspre sine spre nota proastă pe care o primea. Spre deosebire de alți colegi, el nu purta pică profesorilor, ba chiar făcea haz mai mult decât noi toți de propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos, stîrnind praful. Vorbea destul de bine greaca, copta, armeana și ebraica, precum și unele dialecte locale, deși potrivnicii săi susțineau că avea rostire de venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dînd chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30 servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut arhitect și s-a căsătorit cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Garabete. După ce armenii au plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică (Hârțanu) - răzeș. în anul 1916, la 15 august, a început războiul între România și Imperiul Habsburgică care a ținut până în anul 1918, când s-a făcut pacea de la Buftea între Germani și Aliații lor pe de o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Colinele Tutovei, în care se află și comuna Vama. Populația, în unele zone rară, s-a extinsă odată cu extinderea statului spre Nistru și Marea Neagră, teritoriul fiind populat și cu populații de altă etnie: sași din Ardeal, „ruși” din zona Haliciului , armeni din statele din jur care au primit de la Alexandru cel Bun privilegii comerciale. Din zona Harghita - Covasna, au trecut munții, așezându-se pe valea Siretului, populația numită ceangăi, revendicată acum și de români și de unguri, considerată a fi o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu răzeșii din Filipeni și Fruntești. Prin sate și pe la curțile boierești și mănăstirești umblau negustori străini, în special turci, care cumpărau cu toptanul, en gros, realizând mari venituri, deoarece plăteau sub prețul pieței. În Moldova intrau și negustori evrei, armeni, poloni, ruși, germani, se desfășura un activ comerț între cele trei țări românești (mărfurile meșteșugărești veneau de la sașii din Ardeal), dar era și un comerț intern, prin târguri și iarmaroace. Exportul românescă a fost încurajat de Pacea de la Adrianopol din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult mai complete privind populația: O nouă arondare a comunelor în cadrul unei organizări administrative raționale realizată în anii 1890-1891 înregistrează pentru comuna Filipeni 572 capi de familie cu 2.288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul lui Jorj Sterian. Hanul lui Pintilescu ÎÎÎÎ.. Copiii stăteau acasă. Nu-i dădeau la școală. Ajutau în gospodărit. Bătrânii, cu deosebire iarna, stăteau mult la crâșme (2-3 zile). Femeile le duceau mâncare acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
latină, limbă pe care o stăpînea cu o fluență papală și În care nu se bîlbîia. Mai devreme sau mai tîrziu, preparatorii demisionau, din disperare sau din teama că băiatul era posedat și că le turuia invocații demonice În limba armeană. Unica speranță a domnului Aguilar era ca serviciul militar să-i preschimbe feciorul Într-un bărbat de ispravă. Tomás avea o soră cu un an mai mare ca noi, Beatriz. Ei Îi datoram prietenia noastră, Întrucît, dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ca de fiecare dată, la desemnarea unor țapi ispășitori care să fie eliminați. Ca de obicei, se vor declanșa genociduri, realizate cu arme dintre cele mai primitive. Cel puțin trei asemenea masacre au avut deja loc în secolul XX: împotriva armenilor, a evreilor și a populației tutsi; în secolul XXI, ele vor fi însă și mai numeroase. Iar cei ce refuză să creadă în așa ceva n-au decât să-și amintească de faptul că, în 1938, nimeni nu credea că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Giganți înfloriți în arnici, cu plete și umbre de nuc sub pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori ai văzduhului; jidovi împietriți în giubele, rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura ei unitate. Dar lunca de aur și pădurea eminesciană mă ajutau să uit lugubrul multor sindrofii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
au trăit în vremea împaratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceștia nu erau doar romani de origine, ci și greci, amestecați cu armeni. Iată un articol interesant vis-a-vis de originea numelui LEONTE: Forma numelor Leontin, Leontina - atestat cu mare frecvență și continuitate în operele unor vechi autori ca Herodot sau Tucidide, numele Leon(tin) corespunde cuvântului latin ,,leon, leontos", care înseamnă "leu". Foarte
ORIGINEA NUMELUI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364283_a_365612]
-
Marx l-a conspectat în manuscrisele sale. Tot în scrierile sale despre români Marx nu trece cu vederea nici agresiunea de dominare a ungurilor asupra românilor transilvăneni. “După legea ungară - până la 1848 - românii din Transilvania, asimilați cu grecii, evreii, slavii, armenii, țiganii erau considerați, pe propriul lor pământ „națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagaboandă”, deși formau 2/3
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagaboandă”, deși formau 2/3 din populație, în timp ce ungurii, sașii, secuii, grecii, armenii formau numai cealaltă treime. În paginile următoare, de la Marx citire, mai aflăm că: ”În Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai injurios dispreț față de slavi și de români... ...a topi toate naționalitățile în naționalitatea maghiară.” Un an mai târziu
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici și ainu rus „blană“. • Ch. fă „par“ trebuie legat de „foc“ por, pur, par cu p > f; huo „par“ < armean hur „foc“ < hor „soare“ (iranic). • engl. peruke < fr. < it. perruca este cu etimologia incertă, s-a presupus legătură cu lat. pilus „par“, dar în toate idiomurile neolatine părul este cu l că în latină, numai în română e cu r
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
yawelmani (nat. amer.) ~ magh. [nop]. • owi în guang, niger-congo ~ avi (skr.) ~ Ravi (skr.). • pari în yupultepec, baure (Guatemala) praatit (thai), poreatsiri ~ Apolo cu l = r și cu por, pur, par „foc“. • ra (egipt.) ~ sura (skr.), ro (curdă), suar (skr.), ar (armeana), rău (seră, sisano, PNG), ravi (skr.), rato (are' are din ins. Solomon, Melanezia). • sal (în gâro, India) ~ sol (latină). • shivi (oluta popoluca) amerind. ~ shivini în urartică (Caucaz). • taha în guarijio (Mexic) ~ taga în adyghe (Caucaz) e varianta lui daga din
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
pot fi în relație cu suka „stea“ dravidiana, siqiniq „soare“la eschimoși, ca și siki în roviana. În limba atsugewi homa înseamnă „câine“ și se compară cu hama „soare“ în zoque de Rayon (în achumawi „câine“ e cahomaka). Šun în armeana, šuõ în lit., šuni în oluta popoluca, Mexic, se compară cu šun „soare“ în tunguso-manciuriană; la fel, dakota sunka ori šunka „câine“ par legate de sun în engl., respectiv de tung.-mânc . de mai sus. • în hawaiană ilio „câine“ exact
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]