754 matches
-
Societății corale Komitas (1932-1936). Se căsătorește în anul 1936 cu Hasmig Kalaygian, fiica directoarei școlii particulare armene din cartierul Moșilor, Pariz Kalaygian, și la scurt timp, li se naște o fată, pe numele de Adriné. Ca urmare a cererii comunității armenești din Argentina adresată episcopului Husik Zohrabian de a-l hirotoni pe Mampré Biberian ca preot pentru biserica armeană din Buenos Aires, la data de 22 noiembrie 1936 în Catedrala Armeană din București acesta este hirotonit preot de către episcopul sus-amintit, urmând ca
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
de plecare în Argentina, preotul Mampré Biberian rămâne în România și slujește, pentru o scurtă perioadă, la biserica armeană din București. În toamna anului 1937 este numit paroh al Bisericii "Sf. Maria" din Chișinau. Acolo, el încearcă să trezească sentimentele armenești ale comunității ce-și pierduse limba și tradițiile. Organizează serbări culturale, baluri de binefacere în folosul nevoiașilor și al copiilor săraci, un cor bisericesc al tineretului etc. Ca o recunoaștere a meritelor sale, prin gramote (kondak) patriarhale, catolicosul armean Khoren
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
din urmă, împreună cu preoții Eremia Aprilian din Cetatea Albă și Papken Kevropian din Bălți. După eliberarea Basarabiei de către armata română, la sfârșitul anului 1941, episcopul Husik Zohrabian îl trimite pe pr. Biberian pentru a cerceta situația comunității și a proprietăților armenești din Basarabia. Slujește de Crăciun în biserica din Chișinău și elaborează un raport detaliat cu situația proprietăților și a populației armene din ținuturile basarabene. Se întoarce apoi în capitala României, unde este numit în funcția de preot-paroh al Catedralei armene
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
este o capelă construită în anul 1902 în cimitirul armenesc din orașul Suceava de către trei membri ai familiei nobiliare armenești Pruncul: Michael Bogdan von Prunkul, Warteres Garabeth von Prunkul și Sofie Walerian von Prunkul. Ea a servit mai întâi drept cavou al familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. Acest
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
ai familiei nobiliare armenești Pruncul: Michael Bogdan von Prunkul, Warteres Garabeth von Prunkul și Sofie Walerian von Prunkul. Ea a servit mai întâi drept cavou al familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. Acest edificiu este singurul lăcaș de cult armenesc din Suceava construit în stilul armean vechi, având o cupolă masivă deasupra și un acoperiș piramidal, în opt laturi. Capela este localizată pe Strada Zamca din cartierul cu același nume, arteră ce face legătura între alte două edificii religioase armenești
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
armenesc din Suceava construit în stilul armean vechi, având o cupolă masivă deasupra și un acoperiș piramidal, în opt laturi. Capela este localizată pe Strada Zamca din cartierul cu același nume, arteră ce face legătura între alte două edificii religioase armenești: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (Turnul Roșu). După tradiție, familia Pruncul (inițial Prunculian) descindea din familia Donovac (Donovakian), care a avut un rol important în viața armenilor din Moldova (Drăgan Donovac a ctitorit Mănăstirea Hagigadar pe Dealul lui Bulai
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
armeni (Antonovici, Bogdanovici, Capri, Petrovici, Pruncul, Romașcan) au dobândit în perioada 1788-1815 titluri nobiliare austriece, în special cele de cavaler (în ). Prin 1790, Ariton, Luca și Cârste Pruncul, fiii lui Grigorie Pruncul, staroste de armeni, erau înnobilați. În vechiul cimitir armenesc al Bisericii "Sf. Simion" se află monumentul funerar din piatră al lui Gregor Prunkul (1772-1823) și al soției sale, Hrepsima (1780-1839). Prin testament, acesta își lăsa averea urmașilor săi (patru fii: Ariton, Ilie, Lucas și Criste și trei fiice: Hatuna
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
a Judecătoriei districtuale și a Cărții funciare. În anul 1902, la inițiativa a trei membri ai familiei nobiliare Pruncul: Michael Bogdan von Prunkul, Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901) și Sofie Walerian von Prunkul, a fost construită o capelă în cimitirul armenesc din Suceava. Construcția efectivă a fost coordonată de inginerul W. Klika. Pe frontonul capelei se află blazonul nobiliar al familiei. Pe o placă de marmură neagră din interiorul capelei se află un text în limbile armeană și germană. Textul în
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
următoarea: ""Această capelă a fost construită ca loc de odihnă al rudelor lui Michael Bogdan Cavaler von Prunkul, Warteres Garabeth Cavaler von Prunkul și Sofie Walerian von Prunkul în anul Domnului 1902. A făcut ing. W. Klika"". Amplasată în mijlocul cimitirului armenesc din Suceava, această construcție a servit mai întâi drept cavou pentru membrii familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. În capelă au fost aduse și osemintele a opt membri ai familiei von Prunkul, decedați înainte de anul menționat. Este vorba de
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
fixată cu rozete metalice în peretele interior al capelei. Mormântul lui Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901), unul dintre ctitori, care a decedat înainte de finalizarea construcției, nu se află în capela familială, ci în cimitir, printre alte morminte. Spre deosebire de celelalte biserici armenești din Suceava care se caracterizează prin lipsa oricărei caracteristici arhitectonice și ornamentalistice pur armenești și care se confundă cu bisericile moldovenești, constituie o excepție. Ea a fost clădită în cimitirul armenesc din Suceava, la începutul secolului al XX-lea, în
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
Prunkul (1848-1901), unul dintre ctitori, care a decedat înainte de finalizarea construcției, nu se află în capela familială, ci în cimitir, printre alte morminte. Spre deosebire de celelalte biserici armenești din Suceava care se caracterizează prin lipsa oricărei caracteristici arhitectonice și ornamentalistice pur armenești și care se confundă cu bisericile moldovenești, constituie o excepție. Ea a fost clădită în cimitirul armenesc din Suceava, la începutul secolului al XX-lea, în stilul armean vechi, stilizat după gustul arhitectului constructor. Capela Pruncul are formă de cruce
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
ci în cimitir, printre alte morminte. Spre deosebire de celelalte biserici armenești din Suceava care se caracterizează prin lipsa oricărei caracteristici arhitectonice și ornamentalistice pur armenești și care se confundă cu bisericile moldovenești, constituie o excepție. Ea a fost clădită în cimitirul armenesc din Suceava, la începutul secolului al XX-lea, în stilul armean vechi, stilizat după gustul arhitectului constructor. Capela Pruncul are formă de cruce cu o masivă cupolă deasupra și cu acoperiș piramidal, în opt laturi. În jurul capelei se află cimitirul
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
din Suceava, la începutul secolului al XX-lea, în stilul armean vechi, stilizat după gustul arhitectului constructor. Capela Pruncul are formă de cruce cu o masivă cupolă deasupra și cu acoperiș piramidal, în opt laturi. În jurul capelei se află cimitirul armenesc în care se află înmormântați, printre alții, și următorii:
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava este un lăcaș de cult armenesc din municipiul Suceava, a cărui construcție datează din anul 1521. Ea se află la baza Străzii Armenești (pe Strada Armenească nr. 1), formând împreună cu Biserica „Sfântul Simion” (construită în 1513) un ax care definește vechiul nucleu de locuire a armenilor
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava este un lăcaș de cult armenesc din municipiul Suceava, a cărui construcție datează din anul 1521. Ea se află la baza Străzii Armenești (pe Strada Armenească nr. 1), formând împreună cu Biserica „Sfântul Simion” (construită în 1513) un ax care definește vechiul nucleu de locuire a armenilor. Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava este un lăcaș de cult armenesc din municipiul Suceava, a cărui construcție datează din anul 1521. Ea se află la baza Străzii Armenești (pe Strada Armenească nr. 1), formând împreună cu Biserica „Sfântul Simion” (construită în 1513) un ax care definește vechiul nucleu de locuire a armenilor. Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Sfântul Simion” (construită în 1513) un ax care definește vechiul nucleu de locuire a armenilor. Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul de clasificare . O comunitate armenească s-a stabilit pe teritoriul Sucevei încă de la începutul secolului al XIV-lea. Numărul armenilor din Moldova a crescut numeric în acel secol, ei ocupându-se cu comerțul și meșteșugurile. Armenii și-au construit case în zona care poartă astăzi
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
pe teritoriul Sucevei încă de la începutul secolului al XIV-lea. Numărul armenilor din Moldova a crescut numeric în acel secol, ei ocupându-se cu comerțul și meșteșugurile. Armenii și-au construit case în zona care poartă astăzi numele de Strada Armenească, care se întinde între Biserica "Sf. Cruce" (de lângă Autogara Suceava) și Biserica "Sf. Simion". Tot atunci au început să-și organizeze și viața religioasă. Ei și-au construit biserici și mănăstiri cu specificul caracteristic tradițiilor și credinței poporului armean. Într-
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
scaunului episcopal de Liov. Printr-un hrisov domnesc din 30 iulie 1401, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a consfințit înființarea primei Episcopii armene din Moldova, cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră, foarte frumoase, una în apropierea orașului (Zamca) și cealaltă la o depărtare de două mile (Hagigadar)"". Pe locul unde se află în prezent Biserica "Sf. Cruce" a existat anterior o biserică armenească mai veche, din lemn. Acest lucru se deduce din existența în biserică a unei pietre de mormânt a unui oarecare Solomon, care are înscrisă pe ea următoarea inscripție: "„Acesta este mormântul lui Edilbei, fiul lui Soghomon care a murit în
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Edilbei, fiul lui Soghomon care a murit în anul 877 în ziua de 14 lui aprilie”". Anul 877 al erei armene corespunde anului 1428 de la Hristos. După cum atestă o inscripție de pe ușa bisericii (""Clădit 1521, restaurat 1878"") și potrivit tradiției armenești locale, Biserica "Sfânta Cruce" din Suceava a fost zidită în anul 1521, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), de către Cristea Hanco (în armenește Hacih Hancoian) , pe locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii care au lucrat la ridicarea și pictarea bisericii. În interiorul bisericii, în peretele de sud al naosului, se găsește zidită o piatră pe care este scrisă litere armenești o inscripție pe care se distinge anul 1521 (anul 970 al erei armene), care a fost introdusă în zid mult mai târziu. După o tradiție consemnată de preotul ortodox Dimitrie Dan, ctitorul bisericii ar fi fost înmormântat în lăcașul de
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
e locul de odihnă a martirului Hagop, fiul lui Khogea Biata, acel care a clădit biserica, în anul 1055, la 9 mai. S-a scris. Amin"". i-a pus în încurcătură pe istorici care cunosc precis din documente că Biserica armenească "Sf. Cruce" a fost ctitorită de către Hacic Hancoian. Istoricul armean H. Dj. Siruni, ținând seama că anul erei armene 1055 corespunde cu anul de la Hristos 1606, a presupus că această piatră de mormânt fie a fost adusă din altă parte
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia."" În ziua Adormirii Maicii Domnului, domnitorul a poruncit ca toate bisericile armenești din Suceava, Botoșani, Roman, Huși etc. să fie dărâmate sau închise, să fie confiscate vasele și veșmintele liturgice, să fie arse cărțile bisericești și să fie prinși episcopul armean, cu reședința la Suceava, împreună cu preoții. ""Cântul de Jălire"" al diaconului
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
al diaconului Minas din Tokhat (secretarul episcopal armean de Liov) spune că din porunca voievodului sus-menționat toate bisericile și mănăstirile armenilor din Suceava au fost dărâmate cu tunurile și arse și distruse până la temelie. La scurtă vreme, lăcașurile de cult armenesc din Suceava au fost refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca) (unde își avea reședința
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]